1,969 matches
-
dinamică continuă prin dispariția, apariția, restrângerea unor domenii. În unele studii se subliniază influența favorabilă a contactului direct al tânărului deficient de auz cu meseria înainte de luarea deciziei. Vizitele la diferitele locuri de muncă/instituții oferă baza cognitivă, dar dispariția motivațională este încă fragilă. Intervin astfel 4. Factorii conjuncturali care acționează aleatoriu, nesistematizat, intermitent. Aceștia sunt cei care influențează major opțiunea școlară și profesională și se referă la: - microgrup ( prieteni, vecini, rude) care-i influențează pe tineri în luarea unei decizii
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
să fie capabil să evalueze corect fiecare rol, să identifice și să adapteze modalități de rezolvare plecând de la elevi, factori perturbatori și context, ajungând la ideea de intervenție educațională în funcție de situație. Având în vedere scopul facilitării învățării, rezonanța afectivă și motivațională a elevilor, trezirea conștiinței și implicării acestora, eficacitatea semiozei didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a comunicării (dimensiunea sintactică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
imediat", ,,repede", ,,curând" etc.); • aprecierea efortului depus pentru învățare, nu numai a rezultatului obținut; • adăugarea cuvintelor cu rezonanță afectivă (mândru, avantaj, încredere, merit, interesant, plăcut, etc.) la argumentarea logică. Printre efectele persuasiunii se numără toate schimbările de natură cognitivă, emoțională, motivațională, atitudinală și comportamentală. Indiferent de tematica dezbătută, profesorul trebuie să urmărească cultivarea sentimentelor pozitive la elevi (de prietenie, generozitate, empatie, fericire, autorealizare). Măiestria profesorului se manifestă prin încercarea de a afla care este cea mai bună modalitate de a le
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se realizeze în funcție de caracteristicile acustice ale sălii de clasă, contextul spațial, mărimea grupului de elevi, particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. O atenție sporită trebuie acordată tonului vocii, datorită influenței pe care o are asupra componentelor cognitive, afective, volitive, motivaționale și comportamentale ale elevilor. De exemplu, un ton grav al profesorului îl face pe elev să creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oricărui proces de consiliere în carieră. Clientul trebuie să învețe să fie atent la diferențele impuse de obiectivele pe termen scurt, mediu și lung. Exercițiu: Dați trei exemple de obiective personale pe termen scurt, mediu și lung. Obiectivele au funcții motivaționale, educaționale și evaluative. Obiectivele bine stabilite îi ajută pe clienți să rămână pe drumul cel bun, să își planifice viitorul și îl ajută pe consilier să măsoare succesul acestor activități comune. Deprinderile/reușitele (foarte apropiate de abilitățile transferabile) sunt abilități
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
schimba viața în sens pozitiv. D. Motivarea Consilierul îl poate susține pe client să descopere elementele care îl motivează în eforturile sale de dezvoltare personală. El poate, de asemenea, să ofere suport și informații clientului pentru ca acesta să utilizeze factorii motivaționali potriviți pentru el în scopul atingerii obiectivelor propuse. Exercițiu: Imaginați-vă cinci modalități de evaluare a gradului de angajament al clienților pentru activitățile din cadrul unui proces de dezvoltare a carierei. Comentați asupra lor. 1. 2. 3. 4. 5. Modelele urmate
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Emergența unei autorități internaționale poate fi studiată prin cercetarea formării unei identități colective între state, iar acest lucru înseamnă problematizarea interesului propriu, care uneori este definit prin subsumarea altruismului.296 Identitatea este o caracteristică a actorilor internaționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale, acest lucru însemnând faptul că identitatea este la bază o calitate subiectivă, având rădăcinile în înțelegerea de sine a actorului. Semnificația acestei înțelegeri depinde și dacă alți actori îl înțeleg pe actor în același fel, astfel că identitatea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de rol și așteptări cu privire la sine. În principal aspectul intersubiectiv al structurilor politicii internaționale influențează comportamentele actorilor, și nu cel material. Structurile intersubiective sunt formate de înțelesurile colective, prin urmare identitatea este acel atribut al actorilor internaționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale. Astfel, identitățile au semnificație pentru că asigură baza pentru interese. Interesele, în schimb, se dezvoltă în procesul de definire a situațiilor. O instituție, precum cea a auto-ajutorării în mediul internațional, este o structură a identităților și intereselor relativ stabilă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
informația, ci el trebuie îndrumat spre cum, când și cât să o folosească, pentru atingerea scopurilor propuse. Se impune studiul bibliografiei cu tematică olimpică, reviste sportive, urmărirea emisiunilor sportive, despre mișcarea sportivă de-a lungul timpului, monitorizarea propriilor activități etc. Motivațional, de practicare a sportului Dezvoltarea capacității de a practica exercițiul fizic în mod independent, de a conștientiza efectele sale benefice (mai ales în aer liber), atitudinea față de frumos și armonie - ideal educațional al antichității grecești, uitat în zilele noastre, este
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
elevii la școală, varietatea motivelor fiind foarte mare), fapt care îl obligă pe profesor să înlocuiască rutina cu o strategie de captatio, de trezire a interesului, adică de creare a motivației. În acest caz, accentul se pune pe adecvarea strategiei motivaționale la nevoile și interesele elevilor (proces eminamente creativ), și nu pe impunerea unei rutine, considerată indispensabilă în transmiterea algoritmului împărțirii. Există cu siguranță un context (câmpul educativ școlar) care este indispensabil învățării și care are alte constante și caracteristici decât
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lăuntric. Prin conștiința morală omul discerne între bine și rău, în timp ce conștiința de sine acceptă, pe de o parte, reflectarea lor subiectivă și oferă, pe de altă parte, determinația care stă la rădăcina actului (adică tot ce ține de planul motivațional, de universul decizional sau de teritoriul regulativ al scopurilor individuale). Prin această înțelepciune pre-aplicativă și prin știința de sine pe care o degajă, ea este ghid către bine, călăuză în universul complex al realității (pe care îl ordonează cu o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
faptului real se delimitează de simbolismul bine conturat al spiritului explicativ al științelor exacte și pătrund în zona indefinită a jocului de lumini și umbre pe care subiectivitatea îl implică în complicata ei textură. Teritoriul actului și materia rădăcinilor sale motivaționale își ating standardul de veridicitate și elementul optimei lor revelări numai în orizontul semantic al unei comprehensiuni izvorâte din abilitate de tip empatic și dintr-o știință subtilă a nuanțelor comportamentale care înconjoară asemeni unui halou spiritualizat mecanica rece a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
optimei lor revelări numai în orizontul semantic al unei comprehensiuni izvorâte din abilitate de tip empatic și dintr-o știință subtilă a nuanțelor comportamentale care înconjoară asemeni unui halou spiritualizat mecanica rece a desfășurării pragmatice. De aceea, și în înțelegere motivațională, este necesară o asistare a actului prin implicarea unei voci interioare, modelul daimonului funcționând (și la nivel explicativ) cel mai caracteristic în elementul praxisului. Aici este vizibilă cel mai pregnant contribuția forului cenzorial interior, într-o situație care dirijează întregul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și dianoetic, patronând o armonie interioară care coboară de pe soclul unui aproape intangibil ideal. Aria în raza căreia inteligența și forța cognitivă înlocuiesc succesiv o formă generalizată de cristalizare a unei scheme de act devine tot mai mare pe măsură ce rădăcinile motivaționale și motorul eficient al actului sunt mai conștiente, automatismul rămânând o expresie marginală a laturilor necreatoare ale oricărei întreprinderi. De aceea persistența repetitivă și în același timp inovatoare fundamentează libertatea individuală pe care numai luminile conștiinței și harul cunoașterii o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aportul individual devine ușor grație interacțională, iar forța fiecărei personalități se însumează cu replica ei socială conducând la consolidarea structurii spirituale a grupului. Este firesc ca orientarea spirituală a unei întregi colectivități să pornească de la indivizii care o compun. Universul motivațional individual este nucleul de modelare al tendințelor cu expresie comunitară, iar mecanismele auto-referențiale nu sunt exclusiv întoarceri asupra propriului sine (reveniri cu funcție de finalizare procesuală). Ele pot constitui un nou început relațional și pot reprezenta principiul de emergență pentru noi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care Paulescu, la timpul său, le eticheta fără echivoc ca fiind antiștiințifice, cerând efectiv scoaterea lor din știință. În același cadru se înscrie și problematica instinctelor individuale și sociale pe care, oricât s-au străduit teoriile psihanalitice, ethologiste, pavloviste sau motivaționale, de la Sigmund Freud până la Abraham Measlow, nu au reușit în demersul lor de a le scoate din arealul științific, pentru simplul motiv că orice abordare umană trebuie să plece de la fenomenele bazale ale existenței sale, care nu se găsesc cantonate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de servicii educaționale reprezintă primul pas al activității de marketing, de vreme ce esența marketingului este satisfacerea cererii și creșterea portofoliului de consumatori de servicii educaționale. Comportamentul consumatorului este decisiv în alegerea serviciului/produsului educațional. Analiza comportamentului consumatorului se realizează în legătură cu cercetările motivaționale care explică mecanismul deciziilor de consum. Vom ilusta în figura 3.1 Modelul de comportament "Black Box" a lui Kurt Lewin. Figura nr.3.2. Modelul de comportament al consumatorului "Black Box" Stimuli Transformări Răspunsuri Mixul de marketing -produs -preț
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
centri nervoși ce controlează manifestarea comportamentului agresiv. Totuși dezvoltarea neuronală a omului îi permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și relațiile dintre diferiții centri nervoși implicați în gestionarea stărilor emoționale și motivaționale ale oamenilor se pot modifica în funcție de experiențele individuale ale fiecăruia. Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin analogie cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
precum activitățile sportive intense a permis verificarea efectului de transfer al activării asupra comportamentului agresiv al subiecților (Zillmann, Johnson și Day, 1974 citat de Tedeschi et al., 1994). Una dintre interpretările creșterii agresivității prin activare fiziologică se bazează pe natura motivațională a efectului: activarea difuză dinamizează comportamentul în derulare, intensificând astfel toate activitățile individului. S-a demonstrat, de exemplu, că înlocuirea ofensei cu politețea și a reacțiilor negative ale subiecților cu unele pozitive (recompensarea complicelui "politicos"), după ce acestora li s-a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentale pro-sociale care să le permită satisfacerea propriilor nevoi. Neștiind cum să participe la activități importante din punct de vedere social, ei ratează toate ocaziile de dezvoltare a competențelor sociale și școlare. În consecință, nu vor dispune de capacitățile cognitive, motivaționale sau de autoreglare, atât de indispensabile unei școlarizări satisfăcătoare. Permisivitatea poate fi considerată drept o formă de neglijență dacă este asociată cu absența dragostei sau cu dezinteresul față de copil. Permisivitatea poate avea și alte origini ca, de exemplu, dorința de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt responsabile de acest lucru: cortexul cerebral și sistemul limbic. Cortexul cerebral este implicat în funcționarea proceselor cognitive complexe necesare învățării, emiterii de judecăți și luării deciziilor. Sistemul limbic înserează un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Factorii cognitiv-afectivi ai comportamentului agresiv Studiile efectuate începând cu anii 1960 au arătat că există o diversitate de factori ce influențează agresivitatea. Această diversitate cauzală ridică problema existenței unor puncte comune tuturor factorilor. În timp ce unii cercetători consideră mai importanți factorii motivaționali, alții încearcă să stabilească o legătură între aceștia și factorii emoționali. Conceptualizarea dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu cei motivaționali. Starea afectivă negativă indusă prin expunerea la aceste condiții creează o tendință unică: încetarea răutății. Alegerea strategică a individului depinde de constrângerile sociale și personale. Un individ afectat de o anumită deficiență în prelucrarea informațiilor (fizică sau socială) poate cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
referă la comportamente ce implică consecințe pentru celălalt, evaluate și apreciate ca fiind în conformitate cu normele la care observatorul a ales să se raporteze, putând fi explicate și altfel decât în funcție de stările psihologice sau neurofiziologice ale individului. Teoriile socio-cognitive Carențele modelelor motivaționale și asociaționiste în explicarea rezultatelor studiilor empirice, dar și progresul în înțelegerea proceselor afective și cognitive i-au condus pe teoreticieni la ideea de a explica comportamentul agresiv prin intervenția și interacțiunea proceselor afective și cognitive. Din punct de vedere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totalitate insensibili față de suferința victimei în descrierea violului, evocă cel mai adesea starea lor de activare sexuală și mai puțin normele morale împotriva acestor acte (Rice, Chaplin, Harris și Coutts, 1994 citat de Malamuth, 1998). Unii autori insistă asupra factorilor motivaționali implicați în agresivitatea sexuală. Preferința pentru un anumit tip de sexualitate a fost avansată pentru a explica comportamentul violatorilor. Alți cercetători sugerează că procesele cognitive indirecte cauzează acest gen de agresiuni. Diferența dintre violatori și ceilalți agresori constă, prin urmare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]