3,805 matches
-
poziția limbii și buzelor în timpul articulării. Tipic dizartricului pseudobulbar este omogenitatea, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono articulatorii. La copilul S.D.A. apar și elemente din seria afazie anartrie-apraxie supraadăugate dizartriei căci sunt frânate și uitate posibilitățile de constituire a schemelor motorii ale rostirii, cu prevalența aspectului distonic și dispraxic, aspecte mult mai rezistente la tratament decât cele paralitice. Se observă insuficiența lexicală, sărăcia de vocabular cât și greutățile în evocarea cuvintelor, ceea ce duce la tulburarea funcțiilor superioare ale limbajului: abstractizări, generalizări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o vorbire condiționată de o educare greșită sau o dezvoltare încetinită, fără să existe tulburări specifice, neajunsuri ce se înlătură exclusiv prin metode educative. Aici, ținându-se seama de particularitățile de vârstă, tehnica logopedică se referă la crearea de forme motorii încă neînvățate și la educarea auzului fonematic. Într-o măsură mult mai redusă, întâlnim la preșcolari tulburări de vorbire de natură patologică, de natură organică și funcțională. În astfel de cazuri, procesul morbid al vorbirii s-a încheiat printr-o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pedagogice în colaborare cu măsurile medicale corespunzătoare, care au ca scop tratarea defectului anatomo-fiziologic sau psihic al tulburărilor verbale: operație, protezare, repararea danturii, operarea frenului limbii, deviația maxilarului etc. La aceste cazuri, tehnica logopedică constă de fapt în modificarea formelor motorii deja formate. Aceasta este reeducarea vorbirii, o problemă mult mai grea, care nu poate fi rezolvată dacă nu folosim metode adecvate. Altfel s-ar putea întări, stabiliza defectul. Tulburările de limbaj la vârsta preșcolară prezintă o etiologie multifuncțională (factori organici
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de 4 ani, în cadrul aceleiași perioade, poate corespunde unei simple întârzieri, care din punct de vedere al vorbirii prezentau dislalii monomorfe (sigmatism, rotacism, landacism etc.) sau polimorfe, cu unele repercusiuni negative asupra dezvoltării intelectuale (gândire, atenție, memorie, imaginație), afective și motorii. Alte cazuri prezentate, cu un decalaj de un stadiu (4 ani = dezvoltare m. 1-2 ani sau 6 ani = dezvoltare m. 3 ani) le-am clasat corespunzător debilității mintale. Acestea prezentau o comportare psihostenică, copii închiși, anxioși, necomunicativi, cu sărăcie emoțională
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tonului laringian, care corespunde cu gânguritul și îngânatul, evocat de emoții plăcute. C. Păunescu arată că modificările calitative și cantitative ce survin în structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație învățare dezvoltare. Odată cu maturizarea motorie și kinestezică generală, aceste vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
calitative și cantitative ce survin în structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație învățare dezvoltare. Odată cu maturizarea motorie și kinestezică generală, aceste vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între ariile auditive și cele motorii, la început parțiale și globale, evoluând către o integrare din ce în ce mai înaltă și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între ariile auditive și cele motorii, la început parțiale și globale, evoluând către o integrare din ce în ce mai înaltă și către o diferențiere din ce în ce mai fină, esențială pentru construirea laturii comunicative a limbajului. Perfecționarea limbajului după vârsta de 3 ani și până la vârsta școlară și mai departe, capătă din ce în ce mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
când sunt întrebați de profesor sau de educatoare dau răspunsuri pripite, vorbirea lor fiind neclară, foarte accelerată, uneori fără cursivitate și logică. O altă categorie o reprezintă cei ce se manifestă încetiniți, cu lentoare în mișcări și vorbire, cu insuficiență motorie, apatici din toate punctele de vedere. Multe din manifestări sunt comune întregii grupe de nevrotici, altele au particularități individuale în funcție de structura psihică, de vârstă și alți factori sociali și educativi. Adesea se constată sindromul de disociație între gândire și vorbire
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și acustic, între cele două loturi fiind strânse raporturi de interdependență. M-a preocupat faptul că, în această primă etapă logopedul execută cu copilul o susținută activitate fono articulatorie, deloc ușoară și agreabilă, datorită unor hipotonii musculare sau unor dezabilități motorii, când copii nu-și coordonează siguri mișcările organelor de articulație: limbă, buze, palat, laringe și când acesta se folosește de sonde și spatule pentru a-l ajuta pe copil să găsească punctul de articulare specific particularităților sale anatomice. După un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trebuie să aibă în vedere nu numai tulburarea de limbaj, ci și întreaga atitudine psihică a logopatului față de viață, atitudine ce necesită o schimbare. Terapia lui Foeschels Acesta se ridică împotriva acelora care caută explicația apariției bâlbâielii într-o insuficiență motorie, ridicând întrebarea de ce nu apare această tulburare la începutul dezvoltării vorbirii când există, precum se știe, destule greutăți motorii. Abia la formarea propozițiilor apar primele simptome clonice. Froeschels nu pune factorii psihogeni pe prim plan, dar subliniază totodată că și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atitudine ce necesită o schimbare. Terapia lui Foeschels Acesta se ridică împotriva acelora care caută explicația apariției bâlbâielii într-o insuficiență motorie, ridicând întrebarea de ce nu apare această tulburare la începutul dezvoltării vorbirii când există, precum se știe, destule greutăți motorii. Abia la formarea propozițiilor apar primele simptome clonice. Froeschels nu pune factorii psihogeni pe prim plan, dar subliniază totodată că și metodica sa logopedică nu exclude psihoterapia. La copii mici, unde repetițiile de sunete sau silabe constituie principalul simptom, recomandă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aperta și clauza de natură organică postoperatorie și de natură funcțională, care au solicitat diagnosticul complex la nivelul echipei formată din neurolog, logoped și orelist. În rândul preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pot exprima corect, logic, în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea de concentrare a atenției, lentoare în dinamica proceselor de gândire, fatigabilitatea acestor procese etc. La copiii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și nivelul adaptării la muncă în diferite meserii accesibile deficienților mintali, determină mai multe niveluri adaptative în funcție de meserie, dar și în funcție de alți factori, pe lângă C.I. Se cunoaște că deficitul intelectual poate fi compensat prin dezvoltarea anumitor deprinderi, mai ales cele motorii. În adaptarea debilului intervin calități caracteriale, aptitudinea de a stabili cu ușurință contacte și legături cu cei din jur, calitățile motorii și senzorio-motorii. Cu alte cuvinte, o persoană nu poate fi considerată handicapată, atâta timp cât lucrează satisfăcător într-un anumit post
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alți factori, pe lângă C.I. Se cunoaște că deficitul intelectual poate fi compensat prin dezvoltarea anumitor deprinderi, mai ales cele motorii. În adaptarea debilului intervin calități caracteriale, aptitudinea de a stabili cu ușurință contacte și legături cu cei din jur, calitățile motorii și senzorio-motorii. Cu alte cuvinte, o persoană nu poate fi considerată handicapată, atâta timp cât lucrează satisfăcător într-un anumit post de muncă. Realizarea unei concordanțe între capacitățile individuale restante și solicitările profesionale (pe plan mai larg = solicitările sociale) poate acționa ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de muncă. Realizarea unei concordanțe între capacitățile individuale restante și solicitările profesionale (pe plan mai larg = solicitările sociale) poate acționa ca un factor care limitează, sau în anumite cazuri, anulează (șterge) manifestările specifice ale deficitului mintal. b) În ceea ce privește factorii acționali motorii, s-ar putea spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
motorii, s-ar putea spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o corelație medie între coeficientul de dezvoltare mintală (C.I.) și cea motoră. Pe baza testelor lui Stanford Binet sau WISC s-a constatat că subiecți cu un C.I. sub 50 centile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o corelație medie între coeficientul de dezvoltare mintală (C.I.) și cea motoră. Pe baza testelor lui Stanford Binet sau WISC s-a constatat că subiecți cu un C.I. sub 50 centile prezintă performanțe motorii mai slabe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o corelație medie între coeficientul de dezvoltare mintală (C.I.) și cea motoră. Pe baza testelor lui Stanford Binet sau WISC s-a constatat că subiecți cu un C.I. sub 50 centile prezintă performanțe motorii mai slabe decât cei ce au un grad mai ușor de întârziere (60-80%). La cei cu o întârziere mintală ușoară se poate afirma că nu există o discrepanță între deficitul motor și cel intelectual. În vederea adaptării socio-profesionale studiul învățării motorii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
motorii mai slabe decât cei ce au un grad mai ușor de întârziere (60-80%). La cei cu o întârziere mintală ușoară se poate afirma că nu există o discrepanță între deficitul motor și cel intelectual. În vederea adaptării socio-profesionale studiul învățării motorii la deficientul mintal se dovedește a fi deosebit de util, deoarece achiziția unor aptitudini profesionale implică, mai mult decât dexteritatea motorie pură. c) Printre factorii importanți implicați în adaptarea socio profesională sunt și cei afectivi-emoționali. De altfel prezența tulburărilor afective reprezintă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ușoară se poate afirma că nu există o discrepanță între deficitul motor și cel intelectual. În vederea adaptării socio-profesionale studiul învățării motorii la deficientul mintal se dovedește a fi deosebit de util, deoarece achiziția unor aptitudini profesionale implică, mai mult decât dexteritatea motorie pură. c) Printre factorii importanți implicați în adaptarea socio profesională sunt și cei afectivi-emoționali. De altfel prezența tulburărilor afective reprezintă una din caracteristicile deficienței mintale, dar asupra acestor tulburări se poate acționa mai eficient decât asupra nivelului intelectual. Relația dintre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
concretă. Asemenea decalaj între ritmul de maturizare fono articulatorie, considerat normal și cel propriu anumitor indivizi se datorează următorilor factori deficitari: capacitatea redusă de discriminare auditivă; capacitate scăzută de memorizare a sunetelor (memorie și atenție auditivă); capacitate redusă de discriminare motorie din partea organelor periferice ale vorbirii. De asemenea este interesată și capacitatea alternării impulsurilor nervoase (acea viteză cu care se emite și se transmite impulsul nervos, numită și viteza „diadecochinetică”, iar pe de altă parte viteza cu care se alternează schemele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din partea organelor periferice ale vorbirii. De asemenea este interesată și capacitatea alternării impulsurilor nervoase (acea viteză cu care se emite și se transmite impulsul nervos, numită și viteza „diadecochinetică”, iar pe de altă parte viteza cu care se alternează schemele motorii). Tot în aceste întârzieri grave se întâmplă ca acuitatea și puterea de discriminare a sunetelor slabe de înaltă frecvență să se dezvolte mai târziu, datorită unui factor dismaturativ ereditar sau lezional, ceea ce condiționează substituiri de sunete chiar în cazul când
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înlăture substituirile neadecvate de care se folosea (r = i, l, î). Atunci când maturizarea analizatorului motor e întârziată, deși copilul are auzul fonematic, atenția auditivă și memoria sunetelor dezvoltată, el nu poate să pronunțe corect pentru că nu poate elabora o schemă motorie precisă și suficient de diferențiată care să coordoneze adecvat activitatea musculară în organele fono articulatorii. Este necesară deci această primă diferențiere între întârzierea în dezvoltarea vorbirii și întârzierea în dezvoltarea limbajului, căci vorbirea este actul de utilizare individuală și concretă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]