1,791 matches
-
început, Ionel este întrebat de noua sa parteneră dacă îi e frică de nevastă (I, 610), dacă n-o mai recunoaște de când și-a pierdut firea și l-a lovit într-o izbucnire de gelozie, și o confundă cu altă muiere, fioroasă (I, p. 615). Amintirea crimei comise de soție din stricăciunea sângelui și a minții îl face să se teamă că ar putea fi la rândul lui omorât, supoziție infirmată de Marghioala : Te las în viață, să mă porți în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din ascunzătoare. Încă nu-mi vine a crede ce-am auzit adineaori. și Încă din gura celui căruia i-am jurat credință și supunere. O palmă pentru toți nobilii! În ce fel de lume trăim? Drepturi pentru prostime... Drepturi pentru muieri... Să mori de râs! Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns. Dacă mor, nevasta mea poate să moș tenească tot! Nu scrie și În Biblie că Dumnezeu a făcut feme ia din coasta lui Adam ? Ce pricepe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
la cunoștință tot ce e În legă tură cu Adelheid, tot ce face, cum se poartă, ce cred ceilalți, mă rog, tot. Hildebrand tăcu furios, scărmănându-și bărbia cu degetele, ceea ce era semn de mare nemulțumire. Ce scorpie putea fi muierea asta! Rishawa se liniștise ca prin farmec, ascultând cu atenție cuvintele soțului. Ca de obicei Îl făcuse să spună mai mult decât trebuia! — Ptiu, viperă blestemată. Ai vrut să știi ce-i cu Adelheid, nu-i așa? Ministerialul se ridică
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de ea până ce vom scăpa de cei doi frați ai Satanei și vei ajunge pe tronul ducal. Fii sigur că, dacă ai pus mâna pe putere, Adelheid cea cu nasul pe sus n-o să ți se mai Împotrivească! Așa sunt muierile! Dar așteaptă până ce ai dus-o la altar. După aceea n-ai decât s-o azvârli slugilor tale. și acum, continuă el cu vocea lui mieroasă, haide, dați-vă mâinile, Împăcați-vă. Doar sunteți aliați, frați. Haideți să ne pregătim
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mureau de foame... Am auzit și eu despre povestea asta, spuse Conrad nerăbdător. Povestește mai departe.. — Da, pe dată. Mathilde a poruncit să se sape un tunel foarte lung pe sub pământ, de la castel până În apropiere de mânăstirea noastră. Blestemata de muiere se temea ca nu cumva Într-o zi să se răscoale cei obidiți și s-o omoare. Deci a poruncit slujitorilor să sape tunelul și apoi le-a pus câte un ban de argint În mână, drept răsplată, spunându-le
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nume inventate, nume nepotrivite”... Referitor la căsătoria și recăsătorirea preoților foaia clericală independentă Viitorul scrie: „Dumnezeu a legiuit: nui bine să fie bărbat singur pe pământ. Ce-i pomul fără poame ; ce-i traiul fără viață: aceea-i bărbatul fără muiere. Preotul e bărbat; oare poate să fie voia lui Dumnezeu: ca preoții să surpe sau măcar să știrbească legea fundamentală a lui Dumnezeu, adică legea: „nu-i bine să fie bărbatul singur” și „creșteți și vă înmulțiți?” Cât privește recăsătorirea preoților
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ea, după care trăsura pornește în viteză, iar ropotele puternice ale cailor tulbură liniștea străzii. — La Răcaru mergem ! sare Cristi și îl îmbrățișează pe Pribeagu. — Măi, băieți, vouă nu v-a ajuns ? Vreți să batem jumătate de oraș pentru o muiere frumoasă, care nici nu v-a băgat în seamă ? — O, prietene, pentru un așa zâmbet aș bate toată țara ! De fapt, nu, nu ! Tot continentul, râde Pribeagu. Mda, v-a luat Dumnezeu mințile, e clar. Sau băutura ? — Dumnezeu ne-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dame de companie nu mă încred așa ușor. Termină, sare Cristi, nu e vreo ușuratică de bordel. Ce știi despre ea de te grăbești s-o judeci așa repede ? — Ho ! Ho, cumetre, râde Mamutu’. De ce să ne certăm pentru o muiere, în loc să gustăm un pește proaspăt cu lămâie ? — Ei, știam eu că lipsea ceva vinului nostru. Mamutule, mare adevăr ai grăit ! Am o foame de lup și alta nu ! Și așa trece mai bine de un ceas, ei termină de înfulecat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
glumească, fiindcă niciodată Cristian nu a întârziat. M-a pocnit așa bine, de abia am putut să mă mai ridic, râde Cristi. — Eee, dar e bine că te-ai ridicat și ți-ai dat seama că nu dragostea pentru o muiere o să te ducă la Operă, dom- nule Vasile. Ci dragostea pentru muzică, cea care, fără muncă, rămâne doar ca o femeie frumoasă, așa, de la natură, dar cu gesturi și minte de țărancă, nu de doamnă stilată care să știe să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sus, în jos, repetiții. Ceasuri întregi repetiții, zile întregi repetiții, vocalize, exerciții, urcări și coborâri. Bariton nu-s, mi-ați spus, și vă cred, atunci ce atâta Operă ? — Cineva ți-a luat mințile, Cristiane ! țipă și domnul Vrăbiescu. Or fi muierile care s-au udat când au văzut un domnișor așa de arătos cu voce de graur ? — Nicidecum. — Or fi banii atunci, Cristiane ? Te-ai plictisit de cămin și de delicatesuri văzute doar prin vitrină ? Vrei să guști din plin din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu știi cu cine te pui, și o împinge, mai că n-a dărâmat-o. Cristian ! țipă ea, în drum spre camera lui. Nici nu stă pe gânduri și intră fără să bată la ușă, prin- zându-l dezbrăcat cu o muiere frumoasă. — Cristian ! țipă din nou, de data aceasta șocată, și își pune mâinile la ochi. Iar Cristi trage repede cearșaful pe el și începe să râdă cu poftă. — Mii de scuze, Cristian, se aude vocea doamnei Apostolescu, care venise și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și aiurit de însăși natura lui bolnăvicioasă. Și trebuie să ne asumăm asta. Pentru că cine s-o facă, domnule Vasile ? Cine să ros- tească despre viziunile corecte ? Vânzătorul de la colț, pe care-l poți prosti cu o sacoșă de bunuri ? Muierea simandicoasă și aranjată cu ultimele țoale din afișe, care e îngrijorată mai mult de calitatea blănii din care-i e făcut cojocul ? Sau de numărul de mărgele și strălucirea lor ? De aceea vă spun, pentru un model ca dumneavoastră, indiferența
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aici." Un "haidău", un tartor al locului, respiră cruzime: "Faliboga e numele unui fecior boieresc, un fel de bandit scurt, uscat, cu ochi răi. Umbla călare prin toate părțile moșiei cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muiere care, ca și dânsul, umbla călare bărbătește." Un alt personaj, un resemnat, "trăiește în bordei toată viața, ori lângă vite"; într-o zi, piere ca o jivină și "nimeni nu-l plânge". Notații de aspect descriptiv lasă loc, în continuare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
resemnat, "trăiește în bordei toată viața, ori lângă vite"; într-o zi, piere ca o jivină și "nimeni nu-l plânge". Notații de aspect descriptiv lasă loc, în continuare, unui proiect de nuvelă pe tema dezumanizării: "Iarna moale. Faliboga și muierea lui. Primăvara glodoasă.; boierul vine la moșie cu carul cu boi. Primar Perceptor (portrete). În 1912 va apărea ampla nuvelă Bordeienii, o capodoperă pe tema mortificării lente. Ca mai totdeauna când descifrează mentalități rudimentare, naratorul (acum analist întristat) e magistral
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să cerceteze deși a fost vestit. Cânii au sfâșiat leșul epii în dosul bordeelor. Am văzut pe un om tare de altfel la clonț, un fel de derbedeu numit Neculai Botez. Când era anul bun, lunea îl apuca jucând cu muierile de după cap. Într-un rând i-a dat proprietarul o sută de lei. A dispărut și s-a întors peste trei zile fără un ban. Trăește într-un bordeiu mizerabil, de pe care vântul a luat o parte din paele negre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-au auzit semnale de corn și chiotele rezerviștilor. În ziua mobilizării era o însuflețire ș-o ațâțare în toată lumea adunată cum nu mi-am închipuit niciodată să văd. Doi oameni treceau pe drum și vorbeau despre veșnicul plâns al muierilor. Măi, eu numai cu muerea am avut năcaz; plânge și suspină. Eu îi zic: Măi, fumee, ai vacă cu lapte, slavă Domnului, făină din belșug ai, poame în livadă iar așa, ce-ți mai trebue? Eu dac-a vrea Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întregi, iar în viață lovească-i bubele lui Ghiarzi și cutremurul lui Cain și să-i înghiță pământul de vii ca pe Datan și Aviron și procopsală să nu aibă în toată viața lor. Copiii lor să rămâie săraci și muierile lor văduve și toată averea lor să fie întru jefuire și casele lor întru risipire. cai, boi și alte pojijii. învațați și pedepsiți. Adică acești douăzeci linzi ruși vor da opt șferturi într-un an și la șfert câte 25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nearticulat. Însă: viei, academiei, tăriei. g). Cauză, poezie însă censură, cosmopolitism; disidență, asistență. Vitesă, dezertor, filozofie precis preciziune; curios, curiozitate. Cesar (roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ta. Ș-acum ești mai bine? Nu știu; tot mi-i frică; m-ași face bine și ași învia dacă mi-i jura ceva... jur! se leagă Gavriluță. Jură, bărbate, că n-ai văzut nimic. Amin, răspunde Gavriluță, bucuros că muierea lui învie deplin. Au lucrat oameni la fân în zi de sărbătoare. Și s-a întâmplat că n-au mai isprăvit de adunat trei zile și trei nopți, și, când s-au trezit fânul lor era tot în polog. Gavriluță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști? Ca să pot mușca. Sfatul muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți tu lumea cu umărul. Ți-ai întins vrejul ș-ai umplut lumea de castraveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști? Ca să pot mușca. Sfatul muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți tu lumea cu umărul. Ți-ai întins vrejul ș-ai umplut lumea de castraveți. Mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se apere în toate părțile, pecând bătălia cea mare se dă la Valea Albă, dincolo de apa Moldovei. Cum în sat la Grijalovi au făcut cetate cu parcane și s-au apărat prăvălind știubee asupra năvălitorilor. În altă parte, la o ............, muierile au înconjurat un detașament întârziat de Turci (Turcu cu untu) și l-au vârât în iaz, mânându-l cu cocioarve aprinse; apoi au dat foc stuhului... V. Ștefan Meșter se duce la cetatea Neamțu, ca să vadă pe domnițele lui Radu-Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mine pentru purcesul la războiu și să vie molifta ta îndată ca să binecuvintezi poporul. Deci scoală-te și vină, sminteală să nu faci, ca să nu fie pentru Vodă întârziere. Noemvrie 10." (alineat tăiat) Comisoaia Ilisafta sfătuiește pe o năcăjită de muiere părăsită de bărbat să nu deie moliftă la Sf. Mina, ci să se roage la Maica Precista, care mai degrabă o crede fiind parte femeiască; pe când Mina e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat) Boieri la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală ușoară... când știi îți trece; când nu știi, nu-i nimic. O masă sau un praznic. RĂSUNETE DESPRE ÎMPREJURĂRILE ȘI VIAȚA EUROPEI OCCIDENTALE 12 Iulie 1470 flota turcească ia Negroponte în Eubeea 22 Mart 1471 moare Podiebrand riga Boemiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât prietin într-ascuns. Pomul alături de pom, omul alături de om. Alege marfa cea mai nouă și prietinul cel mai vechiu. Prietinia e cupă de cristal. Amorezatul și împăratul nu primesc niciodată tovarăși. Să nu se joace gătejele cu focul. Pe muiere și pe copil că nu-i mustri cu asprime. Femeia intră pe ușă, liniștea iese pe fereastră. La vorba blândă, iese chiar șarpele din pământ. Toți măgarii zbiară: care de care mai tare. Ulciorul îl sparge numai acel care cară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]