4,695 matches
-
ce duc spre mine, cărările trec prin pădure... acolo poți asculta, cum bate inima pământului, vei auzi izvoarele cântând... cu stropi de lacrimi clipocind Când o să treci de maluri aurii, unde crepusculul se ascunde în ape, o să auzi un flaut murmurând și-o liră lin cântând... Acolo... o lacrimă vei scăpăta și vei simți prezenta mea; E-acolo unde norii se sfârșesc și stelele le poți atinge, unde amurgul lin se stinge... În drumul tău o sa ajungi, unde munții -s mângâiați
ACOLO... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375914_a_377243]
-
gândurile mele, Să regăsesc cuvinte, necuvinte, agățate-n stele. Se înfioară iar, pe pieptul meu ce-a tresăltat Alintul dăruit de tine, când m-ai îmbrățișat. Caut și regăsesc pe trup, pe-o margine de noapte, Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte... Și simt al tau parfum, răsfrânt pe-a mea eșarfă Când aerul încins ne-nvaluia în sunete de harfa... Pe buze-ntredeschise, se-alintă cuvinte nerostite Iar eu pictez pe glasul tău, emoții infinite. Citește mai mult Spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
strecorprin gândurile mele,Să regăsesc cuvinte, necuvinte,agățate-n stele.Se înfioară iar,pe pieptul meu ce-a tresăltatAlintul dăruit de tine,cănd m-ai îmbrățișat.Caut și regăsesc pe trup,pe-o margine de noapte,Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte...Și simt al tau parfum,răsfrânt pe-a mea eșarfăCând aerul încins ne-nvaluiaîn sunete de harfa...Pe buze-ntredeschise,se-alintă cuvinte nerostiteIar eu pictez pe glasul tău,emoții infinite.... VI. ÎN GÂNDUL TĂU, de Corina Negrea , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
s-au amestecat datorită transportului. Desigur, orezul curry colorat cu șofran a predominat, dând întregei mâncări un gust enigmatic și exotic. Cum filmasem și eu, am deschis telefonul mobil și uitându-mă la dansatoarea româncuța ondulânu-se în ritmuri hinduse, am murmurat Hâre Krisna, Hâre Hâre !!! Referință Bibliografica: DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI / Radu Olinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Radu Olinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375955_a_377284]
-
asta, numai că acei hultani hulpavi nu se dau duși, de bună voie. Vor să stoarcă munților și băilor ultimul gram de aur, chit că vor răscoli după el, până în măruntaiele pământului și vor trezi până și morți din somn, murmură ca pentru sine faurul. Aceia ar dori să plecăm noi, ca să-și facă meandrele nestingheriți. Hai în casă, băiete! Ești încă necopt, pentru astfel de griji. Dragu îl contrazise în gând pe tatăl său, zicându-i că nu -i deloc
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
când și cântau câte o colindă de Moș Crăciun. Seara de ajun i se păru Alinei cea mai frumoasa din viata ei. Plutea în aer ceva nedefinit, dar care îi umplea sufletul de bucurie. Răzbăteau de pe hol glasuri cristaline ce murmurau vechi colinde și avea senzația că din cer au coborât îngerii spre a-i împărtăși fericirea ce pusese stăpânire pe ființa ei. In apartament era cald, bradul răspândea miresme de rășină ce se amestecau atât de plăcut cu aromele prăjiturilor
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
mamă,/ Visul plecat e așteptat la porți” -Ca o apoteoză a psalmilor înălțați întru slava lui Christos, poetul, care se declară „Cocor în anticamera Iubirii”, declamă în „Poem mereu actual”: „Am izbândit!Suntem durerea/Acestui neam uitat de astre.”, dar murmură întristat: „Se-navuțește doar Puterea/ Pe seama lacrimilor noastre”. Însă revine la această resemnare: „Am izbândit! Doamne-Ferește/Să credem că n-avem vreun rost/ Țara din noi mai prohodește/Pân’ și tăcerile ce-am fost”. Poetului i-a rămas nădejdea arderii
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
și s-a simțit atât de puternică sub potopul lacrimilor ei. Umbra nopții i-a adus primul fior de teamă. Curajul primelor clipe de viață au fost spulberate de groaza primei umbre. Dacă n-ar fi umbrele acestea, părea să murmure frunza și se lipea mai tare de scoarța copacului. Cu timpul frunza a început să se obișnuiască cu umbrele, chiar s-a și îndrăgostit de o umbră, era colțul lunii ce se oglindea pe chipul ei. O aștepta în fiecare
ARIPI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375162_a_376491]
-
Care, deodat', mă-nalță mai sus de Empireu ! Și-astfel, prin Providență, revin întreg spre viață. O, CER SENIN... O, cer senin, tu nu ești zeu, dar poți să te cobori în noi cu-aliură înzeită tu ești ocean fără de fund murmurând înseninări, sau ești cineva care vrei să ne încurajezi zborurile și să ne-nalți mai presus decât tine; tu, pasăre albastră cu penaj înstelat, ritmând în zbor muzica norilor, ecran uriaș pe care zodiile ne proiectează, glumind sau nu, umbrele
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
ritm mai intens și mai susținut ca la început, ceea ce ridică sala în picioare. Remarc însă cum corul își umflă iar piepturile, trăgând aer în plămâni și numai îi aud intonând ” Cu noi este Dumnezeu!", cu ajutorul celor din sală, ce murmură și ei, la unison. Un cuvânt la sfârșitul concertului ne aduce aminte că în această seară ni s-au prezentat piese rare de muzichie compuse de compozitori monahali români, la care s-a adăugat forța rugăciunii. Seara devine astfel completă
CÂNT DIVIN de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375290_a_376619]
-
ușa cu putere ai plecat și m-ai lăsat. Boarea blândă-a dimineții, ți-a sărutat obrăjorii, Prin fereastra larg deschisă ți-am trimis mireasma florii, Și parfum îmbătător al cireșului din drum, Ciripit de păsărele cântătoare , ca să-ți spun, Murmurând un cântecel plin de dragoste și milă, C-aș fi vrut să schimbi cu mine două vorbe, dar nu-n silă. Ai trecut pe lângă mine fără să mă fi văzut, Grăbind pasul, nepăsarea, de-ai ști tu cât m-a
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
apropie, doi copii de vârsta lui, l- au depășit în fugă. Unul dintre ei, trăgea după el o sanie. - Ce s- a întâmplat? A- ți alunecat?, întrebau în cor cei doi. - Da, da, îngăimă bătrânul. Mă doare rău piciorul drept, murmură încet. - Hai Adrian, ajută- mă să îl punem pe sanie. Îl ducem amândoi până la secția de salvare, la două blocuri de aici, a spus unul din băieți celuilalt. - Bine Mihai, dar trebuie să îl luăm încet. - Ține tu sania, că
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
vreme, impasibili la privirile nedumerite sau compătimitoare ale necunoscuților, ce poposeau o clipă cu privirea asupra acelei perechi în suferință, ca apoi să treacă mai departe, fiecare preocupat și cufundat în propria durere. - Iubito, trebuie să fim curajoși și optimiști! murmură bărbatul căutându-i privirea, pentru a pătrunde direct în sufletul ei. Nu ne putem abandona disperării! Vom lupta cu toate forțele să credem în salvarea fetiței noastre și tu știi că puterea minții e infinită! Vom stimula cu credința noastră
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă vântul, Lacrima-și așterne Peste frunze, Peste ramul crud; Peste iarba verde Mirosind a vară, Peste tâmpla-mi caldă, Gânduri adormind. Dacă vântul tainic, Murmurând poveste, Imi sărută geana Tremurând suspin; Gura frăgezită De alintul dulce A cireșei coapte În nopți de pelin. Dacă aripi roze Înfloresc pe ramuri, Printre spinii aspri, Sângerând dureri; Falnice podoabe Ce-mi deschid cărarea Către libertate! Spre albastre zări
DACĂ VÂNTUL de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373136_a_374465]
-
și un val de căldură o cuprinse din creștet până în vârful degetelor de la picioare. Câteva momente nu fu în stare să mai scoată nici un cuvânt, privind ca hipnotizată castronul uriaș în care străluceau gogoșile înecate în zahăr. Am făcut gogoși, murmură într-un târziu, să veniți să le mâncați... Referință Bibliografică: GOGOȘI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
și a văzut cum strălucea în soare coasa lui Mărășteanu, iar după el, mulțimea agitată, a simțit un fior rece pe șira spinării. Nu și-a închipuit că amărășteanul va îndrăzni să vină la târla lui cu tot satul. A murmurat ca pentru el: și satul a înnebunit? Ăștia care...îmi mănâncă din palmă? Las’ că-i ușui eu! Însă,Tache, chițăia ca un șoricel în gura pisicii: --Nu mă lăsa, dom’ inginer! Apără-mă Iliuță! Dar Ilie, cu toată statura
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
a părut bine că am cerut așa de puțin, ca un tâmpit, să te fraieresc. În realitate, tu m-ai fraierit, nemernicule, și mai vorbești de respect și corectitudine, să te creadă lumea de om cinstit. Mulțimea a-nceput să murmure, făcându-l pe Mărășteanu să se simtă oarecum vinovat. Mai ales că se auzi clar o voce de femeie: --Are dreptate Tache, băă! S-a bucurat de prostia lui. Întrucât murmurul mulțimii se transformase în vociferări pro și contra Mărășteanu
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
de porțelan și-a deschis cupă lui uriașă Că o umbrelă prietenoasă și rotundă, Întinsă spre infinit, Adapostindu-ne sub zările lui protectoare Scăldate de potopul auriu Izvorât din căldarea încinsă cu smoala de foc. Naufragiați pe plajă albă, pustie, Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal, Cu buze sărate, sărutate de mare, Îmbrățișați în cochilii de scoici, Rupți de timp, de oameni, de trecut, Rostim incantații, hipnotizați de amor. Referință Bibliografica: Iubire într-o cochilie / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare
IUBIRE INTR-O COCHILIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373277_a_374606]
-
toamnei vine peste vastele câmpuri, înfășurând în galben tot verdele din noi, privește, femeie, poezia toamnei și vino să fim una, trimite-mi formele tale să-mi amintească povestea cu Tristan și Izolda rătăciți pe insula fericirii, leagă-te, suflete, murmură-n liniște romanța cu trece septembrie, alunecă prin umbre spre orele -astrale, lăsând în urmă un câmp devastat de singurătăți și trupul tău trecând prin vise ca o nălucă să bată-n vitralii efigia dragostei noastre aureolată de-un nimb
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
bărbatul său și-l dădu „omului nopții”. Acesta îl cuprinse cu palmele-i puternice și cu un surâs în colțul gurii îl privi cu dragoste la lumina lunii. Pruncul la rândul său îi zâmbi, de parcă îl cunoaștea de când lumea și murmură ceva neînțeles pe limba lui. - Micuțul meu prinț! - exclamă cu admirație necunoscutul. - Prinț? - Este nepotul meu! Să aveți grijă de el mai ceva ca de ochii din cap! - porunci ferm. La voi este mult mai în siguranță decât în împărăția
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
într-un colț de răi Să nu-mi fac simțită prezența Poate doar reverența Inspirând profund credință Gustându-i sățios esență M-am așezat cu palmele atinse de el Cu tot corpul tremurând Cu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurând Mi-am întins ochii mari Înlăcrimați și uimiți de fericire Către un răi la început Mișcat mereu de devenire Și l-am închis cu pleoapele tremurânde În versuri și simțiri plăpânde Izbucnind eliberare, mulțumire, dăruire Spre un unic Dumnezeu, ce
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
CĂDERE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului se umple cerul de cruci și aerul de cărnuri uneori încă vii alteori zac sub dale de piatră sau marmură după cum buzunarul omului murmură înălțarea făpturii prima a doua oară a n-a oară cu picioarele goale se calcă principii cu două falange se dirijează concertul fantomatic al creierelor de cristal răbufnesc uneori pe file goale în clădiri goale privesc tavanele imitațiile de metafore
ÎNCHIPUIND ÎNĂLŢAREA PRIN CĂDERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379756_a_381085]
-
cunună umbre de-amintiri, dulce corn răsună. Din al meu amar pururea în zbucium plânge tot mai rar al speranței bucium. Din uscatul crâng al neîndurării se zbuciumă-n tâng bufnița uitării. Din bătrânul dor hoinărind risipe ultimul meu zbor murmură-n arìpe. Din ce i-a rămas sufletului faur tânguios prind glas clopote de aur. Pare prea târziu Pare prea târziu, dar sufletul meu sapă-n tot ce-i viu spre-a afla alt eu. Încă n-am depus armele
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
foarte grijulii, chiar cu animalele, nu ca noi, fac aceste conserve din carne de vită, le argumentă directorul. -Ar fi fost bine, dacă am fi cunoscut limba germană sau am fi luat cel puțin un profesor cunoscător al acestei limbi... murmură altă femeie. -Atunci nu ați fi fost voi aici, le explică bărbatul. Ar fi fost alții în voiaj. Epilog În următorii ani au apărut și în România magazine care vindeau hrană pentru animale, adică mâncare pentru pisici și câini. Iar
TEXT UMORISTIC DIN CICLUL ”PROSTIA (R)OMENEASCĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371639_a_372968]
-
dispuși să suporte ,,micile” majorări de prețuri ale negustorilor și meșteșugarilor care simțind belșugul își dau seama că mărfurile lor sunt căutate. Astfel prețurile cresc și cresc pe nesimțite tocmai fiindcă o parte din cetățeni suportă astfel de măriri. Cu toții murmură împotriva acestor scumpiri însă cu toții plătesc și plătesc. Nu-i așa? zâmbi procuratorul. Mai e însă și lăcomia comercianților care știind că sunt mai mulți bani pe piață, sunt într-o concurență acerbă pentru a se îmbogăți cât mai repede
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]