4,086 matches
-
al tradițiilor și al exegezelor platonizane, fiind în egală măsură un ghid în studiul platonismului politic cât și un spațiu receptiv al diversității interpreților. Mitul lui Glaukos (Andrei Cornea); Filosofie și libertate. Mitul peșterii și condiția politicului la Platon (Vasile Muscă); Platon și politica erotică. De la cel sedus la cel redus (Anton Adămuț); Despre tiranie și alte neînțelegeri (Adela Cîmpean);????????? (Andrei Bereschi); Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii (Alexander Baumgarten); Un exercițiu logic și politic în Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îl inspiră orgoliul, tentația de a-l sfida pe Dumnezeu. Este imaginea răsturnată a erosului platonician” (cf. Octavio Paz, Dubla flacără. Dragoste și erotism, Ed. Humanitas, București, 1998, pp. 43-44). Cf. Yvon Brès, op.cit., p. 258. De văzut și Vasile Muscă, Introducere în filosofia lui Platon, Ed. Polirom, Iași, 2002, pp. 144-153. Cf. Banchetul, 178a-180c. Vezi Gabriel Liiceanu, „Lămuriri preliminare la Phaidros”, în Platon, Opere, IV, p. 373, precum și Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prietenie (cf. Alexander Baumgarten, „Note” la Politica, Ed. IRI, București, 2001, nota 56, pp. 470-471). Trimit și la textul lui Hans-Klaus Keul: „Prietenia la Aristotel. Nașterea intersubiectivității din spiritul phylia-ei”, în volumul colectiv Filosofia politică a lui Aristotel, coordonatori Vasile Muscă și Alexander Baumgarten, Ed. Polirom, Iași, 2002, pp. 94-125; menționez mai cu seamă pp. 105-125). Cf. Gheorghe Vlăduțescu, Cei doi Socrate, Ed. Polirom, Iași, 2001, p. 52. Într-un alt registru, o astfel de neînțelegere o pot afla și la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trad. rom. Drăgan Stoianovici, I, ed. II-a revizuită, Ed. Humanitas, 2005, p. 37. Clodius Piat, Platon, Éd. Félix Alcan, Paris, 1906, p. V-VI. Horia Roman Patapievici, Omul recent, Ed. Humanitas, București, 2000, p. 34. Ibidem, p. 36. Vasile Muscă, Filosofia în cetate, Ed. Apostrof, Cluj, 1996, p. 19. Karl R. Popper, op.cit., p. 39. Karl R. Popper, op.cit., p. 40. Giovanni Reale, „...la narrazione mitica biene improvvisamente interotta con uno squarcio di un formidabile concetto, che capovolge l’impostazione
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ed. BUR Saggi, Milano (secunda edizione) 2005, p. 200 Distincția a fost pusă în circulație de Henri Corbin, a se vedea En Islam iranien, II. Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, trad. B. Ghiu, Ed. Univers, București, 1991, p. 38. V. Muscă, op.cit., p. 73, „Realismul platonian nu este de confundat cu realismul naiv, care își face cel mai puternic aliat al său din vizualitate: conform acestuia, este adevărat, adică real în ordinea existenței, numai ceea ce se vede și întrucât se vede
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în principal, o decizie administrativă și nu un act estetic, pur evaluativ. Platon, Menexenos, 238 c. Alain Besançon, op.cit., p. 43. Cf. Gorgias, 465 d. Richard Kearney, Poétique du possible, Éd. Beauchesne, Paris, 1984, p. 16. Cf. Gorgias, 464 b. Muscă, V., Introducere în filosofia lui Platon, Ed. Dacia, Cluj, 1994, p. 126 Cf. Gorgias, 517 b. E ușor de remarcat faptul că această poziție parcurge, cu diverse nuanțe, ca un fir roșu istoria ideilor politice până aproape de epoca modernă (e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
renală... - plăcerea pare mai intensă. Pulsiunea vieții și pulsiunea morții par să țină de două logici care se îmbină. Durerea pare să existe pentru a-i da voluptății întregul ei preț. Ciuma, de exemplu: în fața atâtor trupuri care cad ca muștele și putrezesc chiar pe locul unde s-au prăbușit fără a se mai ridica, pradă descompunerii în sate, mâncate de corbi, sfâșiate în bucăți de câinii vagabonzi, umflate sub soarele verii, la spectacolul hoardelor de oameni năpăstuiți rătăcind pe drumuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și furioase a libertinilor 1572: Noaptea Sfântului Bartolomeu 1608: Francisc de Sales, Introducere în viața evlavioasă 1632: Garasse: Doctrina curioasă Index Ascetism ideal ascetic, mijloc pentru perfecționare, contra plăcerii, și plăcere, Bestiar alcion, arahnidă, balenă, broască, câine, cocoș, maimuță, măgar, muscă, pește masturbator, pisică, porc, purcel, rândunică, scrumbie, șarpe, șoarece, tăun, țap, Contraistorie Erori în privința lui Epicur, în privința termenului de epicurian, în privința gnosticilor, în cel privește pe Montaigne, în ce-l privește pe Valla Epicurism ataraxie, bucurie, creștin, goliarzi, Grădină și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de referință): Volumul I, nr. 1 / 2001, Volumul I, nr. 2 / 2001, Volumul II, nr. 2-3 / 2002 TEME DE REFLECȚIE Comparați teoriile prezentate identificând similaritățile și diferențele. Discutați din perspectiva teoriilor organizaționale experimentul următor: O analogie: Interpretarea unui experiment cu muște și albine ... Dacă pui într-o sticlă o jumătate de duzină de albine și același număr de muște și așezi sticla pe orizontală, cu baza spre fereastră, vei descoperi că albinele vor persevera, până ce mor de oboseală și de foame
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
DE REFLECȚIE Comparați teoriile prezentate identificând similaritățile și diferențele. Discutați din perspectiva teoriilor organizaționale experimentul următor: O analogie: Interpretarea unui experiment cu muște și albine ... Dacă pui într-o sticlă o jumătate de duzină de albine și același număr de muște și așezi sticla pe orizontală, cu baza spre fereastră, vei descoperi că albinele vor persevera, până ce mor de oboseală și de foame, în efortul de a descoperi o portiță prin sticlă; muștele, în schimb, în mai puțin de două minute
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de duzină de albine și același număr de muște și așezi sticla pe orizontală, cu baza spre fereastră, vei descoperi că albinele vor persevera, până ce mor de oboseală și de foame, în efortul de a descoperi o portiță prin sticlă; muștele, în schimb, în mai puțin de două minute, se vor năpusti toate spre gâtul sticlei din partea opusă... Este de fapt dragostea albinelor pentru lumină, este inteligența lor extraordinară, care le distrug în acest experiment. Ele își imaginează în mod evident
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
inechitățile și lașitățile altora nu trebuie firește să fim niciodată clemenți. Dar cu ale noastre, nici atât. Din păcate, nu puțini sunt - chiar astăzi la noi! - cei care când se enunță un precept al umanismului și al democrației se simt cu musca pe căciulă; care în fața unei trebi făcute cu pasiune și dezinteresare numai în scopul unui spor de valoare, de calitate, sunt bănuitori, chiar jigniți. S-au întâlnit cazuri. — Și mă tem că se vor mai întâlni. Vorba e: descurajările noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e a vorbi adevărul decât minciuna.” (A. Pann) Când inimile sunt sincere nu trebuie multe cuvinte. (Când Însă sunt cuprinse de intenții ascunse, dialogul este lung și dominat de Îndoială, suspiciune, neîncredere reciprocă: „Cel cu minciuna se simte totdeauna cu musca pe căciulă”.) „Dacă dovedești un lucru prin faptă, orice cuvânt e de prisos.” (Esop) Atunci vei cunoaște adevărul mai bine, când vei depărta orice patimă de la tine. (Psihologii au relevat de mult faptul că patima reprezintă o „boală a judecății
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea interzice pudoarea.” (Seneca) Îi dai degetul, el Îți apucă mâna. (Obraznicul nu cunoaște simțul măsurii În aprecierea actelor de bunăvoință manifestate, la un moment dat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care i s-a făcut.) Cine se Însoară la bătrânețe Își croiește haină nouă din stofă veche. (Adică Își va duce viața de familie după principii și obișnuințe proprii vârstei pe care o are.) Unde sunt dulciuri, acolo sunt și muște. (Unde se Înregistrează succese sau oportunități, acolo mișună tot felul de profitori, de oportuniști.) și-a găsit sacul peticul. (La Înțelesul obișnuit, de potrivire după fire a oamenilor, adăugăm și următorul: la o așa intenție, așa faptă.) Osia unsă nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
face nebun”; „Bețivul se Învață cu beția, și tâlharul cu hoția”; „Vinul, țuica cui Îi place n-are cu ce să se Îmbrace” etc.) A intrat vulpea În sac. Faptul că lacomul de lăcomie piere este consemnat și În proverbele: „Musca când Își vâră tot capul În miere, acolo și-l lasă”; Nu pofti ce nu-i al tău, că ți se ia și ce-i al tău”.) Foamea e cel mai bun bucătar. Când disponibilitatea de a face un anumit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
calități ale acesteia.) Ca să vezi cine are dreptate, ascultă ambele părți. (Acest principiu de drept este menit să ne ajute să ținem cumpăna dreaptă Între subiectivismul celor două păreri.) Cine se scuză se acuză. (Cel care nu se știe „cu musca pe căciulă”, deci care nu are nimic pe conștiință, nu simte nevoia unor scuze. În schimb, „cine fuge de judecată vina și-o mărturisește”.) „Cu cât te prinde mai mult patima, cu atât te copleșește mai amarnic rușinea.” (L.N. Tolstoi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nimic: „Judecățile știi când le pornești, dar nu știi când le oprești”; „Din judecată-n judecată, a rămas fără o postată*”; „Judecătorul, ca osia carului: cum o ungi, nu mai scârțâie”; „Legea, ca pânza de păianjen: tăunul o sparge, iar musca se prinde”; „Mai bună-i o pace, decât o sută de procese”; „Vorba de om sărac nimeni n-o ascultă, fie cât de scumpă” etc.) Nu-i rău fără bine. Viața presupune, Într-adevăr, coexistența contrariilor: „Nu-i suiș fără
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
adevăr. (Glumele și-au câștigat, Într-adevăr, meritul de a fi considerate vorbe cu subînțeles, deoarece, sub aparența râsului nevinovat, ele ridiculizează un lucru ce se impune a fi Îndreptat. Așa se explică faptul că oamenii care se simt „cu musca pe căciulă” ajung să nu mai știe de glumă.) „Sinceritatea nu Înseamnă a spune tot ce gândești, ci a gândi tot ceea ce spui.” (H. de Livry) „Un om care trăiește În lume nu are cum să nu fie curtenitor.” (Vauvenargues
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
succesiunii proceselor naturale În cursul primăverilor din New England. Pentru băștinași, calendarul cel mai vizibil al acestui anotimp Îl constituia o succesiune ordonată de evenimente precum, să zicem, apariția unui anumit tip de varză, Înmugurirea sălcilor, Întoarcerea mierlei și prima muscă. Chiar dacă aceste evenimente se petrec mai devreme sau mai târziu Într-un anumit an și chiar dacă ritmul lor poate fi când mai lent, când accelerat, ordinea lor este aproape Întotdeauna respectată. Ca regulă empirică, sfatul dat de indieni era o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
comice compuse în sprijinul unor campanii politice (O festă în comemorația zilei de 23 sept. 1845 sau Cobza lui Marinică, Păcală și Tândală sau Cavalerul și scutierul) și multe dintre fabulele sale (Măciașul și florile, Un muieroi și o femeie, Muștele și albinele) dezvăluie o mare slăbiciune pentru bufonerii lexicale, jocuri de cuvinte și înșirări de vocabule fără sens, parodiind descântecul. Duritatea invectivelor este atenuată de impresia finală de gratuitate și joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
de Freising din secolul XII, surse occidentale elaborate cu trei veacuri mai târziu susțineau că ungurii sunt „cel mai josnic popor“ care ocupă „cel mai bun pământ“, înșiruiau lucrurile cumplite ce-l întâmpină pe călător la intrarea în această țară: muștele, arșițele, frigurile (cu sensul de febră), vinurile oribile, vijeliile cu mult praf, absența adăposturilor pentru călători și a așternuturilor decente (ungurii dormind pe pământul gol), lipsa copacilor, bucatele preparate murdar, poporul nerăbdător, răutăcios și perfid, setea de lux a aristocraților
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
caii...// O să-mi trag o pereche de nădragi mai purtați, / din șură/ și fără cămașă, în galop/ o să merg la scăldat cu caii la râu, în urmă / lăsând grădina și casa-n Duminică/ și printre roiuri de copii veseli și muște de cai/ și libelule cu aripi ca site/ o să m-arunc în apa de munte răcoroasă și caldă/ și dulce, până la piept,/ toată numai sori și planete” (Să merg la scăldat cu caii). Placheta Gutui japonez (1996) însumează îndeosebi haikuuri
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
figuri, Sibiu, 1943; Puncte de sprijin, Sibiu, 1943; Europeanul Bărnuțiu, Sibiu, 1944; Însemnări despre Hegel, București, 1967; Studii și eseuri filosofice, București, 1970; Oameni și climate, Cluj, 1971; Prelegeri de istorie a filosofiei antice și medievale, îngr. și introd. Vasile Muscă, pref. Călina Mare, Cluj-Napoca, 1986; Atitudini, îngr. Călina Mare, București, 1995; Introducere la „Viața lui Isus”, tr. Dumitru Țepeneag, Mitul utilului, îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1999. Traduceri: Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Vie de Jésus, pref. trad., Paris, 1928
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
Vaida, Mitologii, 204-207; D.D. Roșca în filosofia românească. Studii, coordonator Tudor Cătineanu, pref. Dumitru Ghișe, Cluj-Napoca, 1979; Cotruș, Meditații, 502-506; Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, I-II, Cluj-Napoca, 1984-1985; D.D. Roșca. 100 de ani de la naștere, Timișoara, 1995; Vasile Muscă, Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca, Cluj-Napoca, 1996; Rusu, Membrii Academiei, 463; Dicționarul operelor filosofice românești, coordonator Ion Ianoși, București, 1997, 60-62. N.M.
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]