4,012 matches
-
comunicare lingvistică se manifestă: a) modificarea antropologică a italienilor și b) omologarea lor totală în raport cu un model unic. Prin urmare: să te hotărăști să-ți lași părul să crească până pe umeri sau să ți-l tunzi și să-ți lași mustăți (după moda începutului de secol); să te hotărăști să-ți pui o bentiță pe cap sau să-ți tragi șapca pe ochi; să te hotărăști să visezi un Ferrari sau un Porsche; să urmărești atent programele la televizor; să cunoști
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
necesară) la băiatul sau la băieții aceia care s-au dus să pună bombele în piața din Brescia. N-ar fi trebuit oare să ne ridicăm și să ne prosternăm în fața lor? Dar erau tineri cu părul lung sau cu mustăți ca la început de secol XX, purtau bandane sau șepci trase pe ochi, erau palizi și înfumurați, problema lor era să se-mbrace după modă toți în același fel, să aibă un Porche sau un Ferrari ori motociclete pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
atunci când e reformatoare. Ea nu dă decât neliniște. Există adulți de vârsta mea atât de aberanți încât să creadă că e mai bună seriozitatea (aproape tragică) cu care astăzi brutarul își duce pachetul învelit în plastic, cu părul lung și mustață, decât veselia „prostească” de altădată. Ei cred că a prefera seriozitatea în locul râsului este un mod bărbătesc de a înfrunta viața. În realitate, sunt niște vampiri fericiți să vadă că și victimele lor inocente au devenit vampiri. Seriozitatea și demnitatea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Nisetrul face parte din regnul animal , supraclasa Actinopterygii adică pești osoși, subclasaclasa Chondrostei, ordinul Acipenseriformes, subordinul Acipenseroide, familia Acipenseriade, subfamilia Acipenseriane, genul Acipenser Guldenstaedti adică Nisetrul. Nisetrul are lungimea obișnuită 100-160 cm (1225 kg). Botul scurt, rotunjit și lat, are mustățile plasate în apropierea botului. Are prima radie a înotătoarelor pectorale puternic dezvoltată. Corpul acoperit (printre rândurile de plăci) cu scutele (plăcuțe mici) stelate; cu 8-16 scuturi dorsale (prevăzute cu un țep scurt, central), 25-44 laterale și 6-13 ventrale. Spatele, la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
20-30° C. Lumina poate merge de la foarte puternică până la penumbră, acest lucru având drept urmare variația coloritului frunzelor. Se înmultește numai prin semințe, care au o formă eliptică, lungi de 5-6 mm cu un diametru de circa 2 mm. Au 2 mustăți, care în poziție orizontală a seminței stau în sus apoi se îndoaie și pătrund în nisip formând rădăcinile. Aponogeton madagascariensis Mai este cunoscută și ca Aponogeton fenestralis, fiind una din plantele cele mai ciudate. Frunza nu este acoperită pe toată
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
simplă, dar ingenioasă, de a alege ce soi de orez să planteze pentru a face față unui parazit local. În ciuda recomandărilor din manuale cu privire la tipul de orez indicat, populația mende dintr-o regiune din Sierra Leone a ales un soi cu mustața spicului și bracteele lungi. Autorii de manuale consideraseră probabil că aceste soiuri dau un randament mai mic și că respectivele caracteristici ar Însemna doar pleavă În plus după treierare. Raționamentul țăranilor era acela că mustața spicelor și bracteele lungi Împiedică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a ales un soi cu mustața spicului și bracteele lungi. Autorii de manuale consideraseră probabil că aceste soiuri dau un randament mai mic și că respectivele caracteristici ar Însemna doar pleavă În plus după treierare. Raționamentul țăranilor era acela că mustața spicelor și bracteele lungi Împiedică păsările să mănânce boabele Înainte de vremea treieratului. Aceste detalii legate de microirigații și de daunele cauzate de păsări sunt vitale pentru cultivatorii locali, Însă nu apar - și nici nu pot apărea - În schemele generale elaborate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de-a lungul a peste cinci decenii, în calitate de scriitor (prozator umorist și autor de literatură pentru cei mici, dramaturg, textier) și de animator cultural, contribuind la promovarea literaturii de gen. O serie de „miniaturi teatrale” (realizate în colaborare cu Ion Mustață) și piese într-un act au fost puse în scenă la diverse teatre din țară. E autorul a numeroase texte destinate difuzării radiofonice (scenarii, scenete, povești ș.a.), fiind prezent, de asemenea, cu povestiri științifico-fantastice, în numeroase antologii apărute în țară
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
2001), o apariție originală în peisajul scrisului contemporan. SCRIERI: Pentru voi, copii, București, 1955; Alarmă în subterană, București, 1957; Isprava lui Pantelimon, București, 1958; Băiatul cu valiza, București, 1961; Oul lui Columb, București, 1963; Ediție specială (în colaborare cu Ion Mustață), București, 1966; Mister la -1790C, București, 1966; Sunați de două ori, București, 1967; Duțu, Lucu și vacanța de primăvară, București, 1975; Ochelarii de scris povești, București, 1976; Captivi în spațiul comic, București, 1979; Umor la purtător, București, 1980; Duțu, Lucu
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
s-a părut editorilor de la Chișinău o semilună. La redarea portretului voievodului, miniaturistul a surprins o serie de trăsături care este posibil să-i fi aparținut domnului, în ciuda schematismului desenului. Chipul domnului ne apare, astfel, hotărât și senin, cu barbă, mustață și sprâncene negre, cele din urmă frumos arcuite, arătând că Miron Costin nu a greșit când a spus că „Barnovschii vodă era foarte trufaș și la portul hainelor mândru“. Dar „la inimă era foarte direptu și nelacom și blându“, a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
der Reichsratswahlen in den im Reichsrate vertretenen Königreichen und Ländern im Jahre 1911, în „Österreichische Statistik“, serie nouă, vol. 7.1, Wien, 1912, p. 142-145. cu Ioan Volcinschi, având ca membri importanți pe Florea Lupu, Tudor Flondor, Gheorghe Vasilco, Nicolae Mustață ș.a. La începutul secolului XX a apărut în Bucovina un nou partid românesc • Partidul Țărănesc Democrat în frunte cu Aurel Onciul și Florea Lupu. În 1905 s-a produs o împăcare parțială între oamenii politici români, țărăniștii fuzionând cu conservatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
466, 469, 470, 471. Muller, Herbert J. 419, 420, 422. Müller, Hermann 329. Mumuleanu, Barbu Paris 132. Mundicii 477. Mungiu Pippidi, Alina 205. Murgescu, Costin 426. Murnu, G. 144. Musceleanu, Constantin 251. Mussolini 326, 329, 330. Mustafa Pașa, 164, 165. Mustață, Nicolae 363. Muste, Nicolae 90. Mușat, Mircea 309. Mușata, v. Margareta. Muthu, Mircea 137. Muzescu, M. 129. Muzicescu, Gavril 400. Nadeždin, I. 486. Naevii 477. Nagy, V. 328. Napiórkowski, Stanislaw Celestyn 51. Napoleon al III-lea 289, 293-296. Napoleon Bonaparte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chestionar? Vreau să zic că da, sînt de acord că pînă la urmă a ieșit la iveală faptul că tata a avut un trecut ușor mai colorat decît am fi crezut (aventură cu o controloare de tren; copil din flori; mustață gen ghidon de bicicletă). Însă Luke nu e genul ăsta, știu precis că nu e. — Și oricum, a fost acum o mie de ani, adaug, o idee mai sfidătoare decît voiam. Iar tipa are prieten. Nu știu ce să zic, Becky draga
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-se În fața ochilor tăi: un contur plin de culoare, totuși mereu variabil, mereu În mișcare; petele căprui ale ochilor, de două ori un pic de roz (zgarda pentru pureci, și limba, când, satisfăcută, Își linge firimiturile de biscuit de la baza mustăților). Și mai auzi: tropăitul pe care Îl face alergând și sărind (fericită de noua Întâlnire, așa cum e ea Întotdeauna) pe podea; mârâitul, poate chiar lătratul ei, dacă trece cineva pe stradă, prea aproape de geamul casei pe care se simte obligată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin derularea meseriilor și profesiilor sub semnul baladescului pitoresc. O amplă desfășurare de personaje originale configurează atmosfera de epocă, perspectiva fiind a unui umorism superior, a anecdoticului dezvăluit cu voluptate, la modul hilar, în secvențe narativ-reportericești: lui Coșobea cel cu mustăți atât de lungi, acestea îi sunt scurtate ca să îi încapă în sicriu (Coșobea); un colonel xenofob își lasă averea celui mai pauper localnic din urbe, care se nimerește a fi chiar „o evreică - surdă și mută” (Norii); un preot de
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
literatură. "Universul fără margini (al literaturii) e în degetul lui mic." Cornel Ungureanu are acum, de altfel, și înfățișarea unui savant (seamănă cu Einstein). Părul cărunt, rar și zburlit, ochii albaștri clipind nedumeriți în spatele unor ochelari mari, cu rame negre, mustața inofensiv-fioroasă, totul intră perfect în portretul-robot al unui prizonier al bibliotecii care, ieșind în lume, se simte dezorientat. Este vorba însă de un savant înzestrat cu talent literar, în genul lui Mircea Eliade. Dacă începe să vorbească în public despre
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
dramatică e ținută, aproape număr de număr, de A. de Herz, înlocuit uneori, de Mihail Stăncescu și de M. Valeriu; Liviu Rebreanu se referă la jocul actriței Marioara Voiculescu, la spectacolul cu Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan ori glosează cu privire la „mustăți, barbe, peruci” și la „sufleur”. A. de Herz se oprește asupra ibsenismului, revista începând și tipărirea în serial a studiului lui Georg Brandes despre dramaturgul norvegian. Dr. Landsberg, redactor la „Bukarester Tageblatt”, evocă activitatea lui Goethe ca director de teatru
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
Noica, Spre un nou model de universalitate. În legătură cu opera lui George Uscătescu, R, 1982, 2; Horia Stamatu, George Uscătescu, embajador del espíritu rumâno en España, „Folia humanistica”, 1983, 241; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Brâncuși în viziunea lui Uscătescu, RITL, 1983, 1; Ioana Mustață, George Uscătescu, dimensiunea orfica, SPM, 1983, 30; Mihnea Gheorghiu, Un spirit european, RL, 1984, 21; Corbea-Florescu, Biografii, III, 203-216; Cultură y existencia humana. Homenaje al profesor Jorge Uscatescu. Bibliografía de Jorge Uscatescu, Madrid, 1985; Gheorghe Vlăduțescu, Confesiunea unui umanist. George
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Gheorghe Vlăduțescu, Confesiunea unui umanist. George Uscătescu, TBR, 1988, 358; Constantin Noica, Continentul mental trasat de George Uscătescu, ST, 1990, 7; Liliana Mihuț, George Uscătescu, un român european, ST, 1990, 7; Darie Novăceanu, Poezia spațiului natal, ST, 1990, 7; Ioana Mustață, George Uscătescu: pledoarie pentru Europa, București, 1990; Românii, 364-365; Horia Bădescu, Convorbiri: George Uscătescu, CC, 1993, 1-2; Ion Albulescu, Cu George Uscătescu despre destinul românesc, ST, 1994, 6; Ion Cristofor, „Duc pretutindeni cu mine imaginea spațiului românesc” (interviu cu George
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Aiftene, George Uscătescu, „Revista de filosofie”, 1995, 5-6; George Uscătescu în dialog cu Viorel Vizureanu, „Revista de filosofie”, 1996, 1-2; Eugen Budau, Corespondență Mihai Dragan - George Uscătescu, ATN, 1998, 11; Popa, Reîntoarcerea, 178-186; De vorbă cu George Uscătescu, îngr. Constantin Mustață, București, 1998; Rusu, Membrii Academiei, 544; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 383-388; Behring, Scriit. rom. exil, 28-29, 56-58, 88-90; Popa, Ist. lit., I, 1107; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 339-340; Manolescu, Enciclopedia, 694-698; Firan, Profiluri
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
poeme sunt mici disertații etice în care, sub aparența ludicului inocent și a imagisticii incontinente, S. uzează din plin de resursele subversiunii: „Coboară în fântână nu zăbovi însă prea mult în răcoarea oglinzilor / la secretele întâlniri ale grădinarilor pune-ți mustăți de mărar / existența noastră în Balcani are o mulțime de aspecte agreabile / adună cu fărașul acest imens morman de poeme cu elitre uscate / citește calendarul bunicii apoi studiază pe îndelete probleme ecologice/ arma ta de apărare să rămână doar asprimea
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? În țara cocorilor. În țara cocorilor? Da. Dar rândunelile un'se duc când se duc? În țara
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Și iar începu râsul, și jocul, și cântecul. Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie. Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului. Partea asta este a mea. Și partea asta, a mea! Mustața asta este a mea. Și asta, a mea! La barbă se ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două. Și copii o și dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și după ce o
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
asta, a mea! La barbă se ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două. Și copii o și dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda. Băiatul: Mustața mea e mai lungă. Fata: Ba a mea e mai lungă! Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]