2,938 matches
-
fiica Veronicăi, scria despre mama ei: “l-a iubit pe Eminescu cu o iubire nemărginita. Împrejurările și oamenii au făcut ca ei să nu fie uniți niciodată. Veronica a refuzat cererea în căsătorie a mai multor pretendenți, preferând să rămână “muză unui geniu, decat soția unui prinț”, așa cum a afirmat ea. Pe Veronica a atras-o, nu gloria, ci talentul pe care l-a intuit cu o mare precizie, egală cu cea a lui Maiorescu. Cu toate ca Eminescu publicase doar câteva poezii
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
versuri. O vizită în salonul ei de poezie sau se întâlneau sub teiul de la Copou. Cand nu se puteau întâlni, comunicau prin scrisori. Ștefan Micle era îngăduitor cu această situație, având încredere în soția lui, acceptă că Veronica să fie muză unui poet de geniu, așa cum Lăură a fost pentru Petrarca. Veronica și-a înțeles din capul locului menirea. Și-a asumat acest destin și apoi l-a desăvârșit în chipul cel mai fericit posibil. Câte femei ar fi făcut asta
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
care ma călăuzește în acest moment este cu totul altul”. Prima persoană care a aflat despre marea lor dragoste, a fost confidentul lui Eminescu, Titu Maiorescu. La început nu s-a opus. A considerat că fiecare poet trebuie să aibă muză lui. Mai tarziu, cănd Eminescu și-a mărturisit intenția de a se căsători cu Veronica, Maiorescu s-a folosit de autoritatea lui opunându-se căsătoriei. Se temea că aceasta împlinire îi va aduce fericirea supremă și atunci nu ar mai
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
lui opunându-se căsătoriei. Se temea că aceasta împlinire îi va aduce fericirea supremă și atunci nu ar mai fi avut motiv “să plângă așa frumos”. Din dragostea lui pentru Veronica se “nășteau” poezii geniale pe care poetul le dedică muzei sale. Într-o scrisoare din 1882, Eminescu îi scria: “Tu ai fost și ești viața mea, cu tine s-a început și s-a încheiat și dacă nu trăiesc pentru a gândi măcar la tine, nu am la ce trăi
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
am tresărit La fiece mișcare, Crezând că poate vei veni O, dulce alinare. De câte ori am plâns Văzând că noaptea vine Și lampă singură s-a stins, Iubite, fără tine. (Lampă) Dacă nu ar fi avut decât meritul de a fi muză lui Eminescu, Veronica ar trebui veșnic venerata. Dar ea a fost mai mult decât atât, a fost un om minunat și o scriitoare cu mijloace de expresie delicate. Veronica este una dintre primele poete din literatura română. Tudor Vianu remarcă
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
amplu eseu în România liberă în 1992 comentând cu multă competența și mult fler feminin aură personalității Veronicăi Micle așa cum se desprinde din corespondență lor. Printre altele, ne spune: “Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muză ideală: cocheta când trebuia, indiferență când trebuia, fidelă mereu și infidela din când în când, adică exact cât era necesar pentru că aceasta iubire să-și găsească mereu prospețimea, si ca poezia să înflorească pe soluri noi, copleșitoare când se cuvenea
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
adus sfârșitul. Ea a săvârșit un gest că în antichitatea greacă, așa cum a subliniat N. Iorga. Și astfel, în curtea bisericii “Sf. Ioan” din Văratec, isi doarme somnul de veci cea mai frumoasă și mai culta femeie a vremii ei, muză poetului-geniu, Mihai Eminescu, departe de mormântul acestuia pentru care și-a jertfit viața din iubire fără margini. Dar ei sunt legați pe vecie prin iubire, căci prin această dovadă supremă a Veronicăi, ea s-a legat de Eminescu și în
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas, o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se simt priviți dezmierd de buze hulpav mă înfrupt ce rai ți-s sânii ei mă amăgesc cerșind săruturi și priviri vorace blândețea mâinii când îi asupresc stârnește simțuri trupul să-ți îmbrace *** regăsire
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
viața este frumoasă și prin frumusețile pe care le întâlnești la tot pasul. Iubesc această viață. Întors la campus, am notat un gând, în vers liric ,,Iubirea e în întreaga-mi ființă// E clocot, e lună, e soare// Iubirea e muza ce-n chipu-ți//E-o lume de basm dătătoare”. Curios, Tanzania și Mozambicul, în drumul lor spre emancipare, erau curtate, la concurență, de țări ca Uniunea Sovietică sau China, care investeau în construcții, în special căi ferate, sau în
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
plânge coala tristă neputința Că încă-o pană-n zori a amorțit... Își poartă poezia neființa Spre cerul blând, azi, de poeți spuzit! Și nu-i nici un descântec să desfacă Tăcerea din poveștile nescrise, Ideea de cuvinte se dezbracă Iar Muzele, de Moarte, sunt învinse... Referință Bibliografică: Iarna din cuvânt / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2254, Anul VII, 03 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IARNA DIN CUVÂNT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378018_a_379347]
-
premiu la Concursul național Cea mai bună piesă a anului 2014, organizat de UNITER); Levantin Velicusas(Valentin Vasilescu n.a.)-’’Haidi, pa!...’’sau...leitmotivul- telefonul mobil; Luminița Cojoaca, versuri; Virgil Diaconu-’’Poezia modernă în viziunea lui G.Călinescu’’; Dan Buciumeanu-Sub semnul Muzei Filologia- un comentariu al volumului de versuri al distinsei doamne Emanuela Bușoi:”Stihuri în ritm de voie. Mon propre rythm”, Brumar, MMXV; Viorica Gligor-’’Ravagiile pasiunii și ale speranței’’-cronică literară a românului scriitoarei suedeze Lena Andersson”Pasiune pură” și
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA. CRONICĂ- AMFITRION. REVISTĂ DE CULTURĂ FONDATĂ ÎN 1995, IUNIE 2015, 90 DE PAGINI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376351_a_377680]
-
Eugen Albu - După pensionare / Acum că m-am pensionat,/ Nevastă-mea și soacra-mi spun / Să candidez ca deputat,/ Că de-altceva nu mai sunt bun. Relații în familie Dan Norea / azi, ca poet sunt / terminat - nevasta mi-a / păruit muza Florin Rotaru - Epitaf pentru un medic ginecolog / Sărmanul om, puțin a mai trăit!/ Și presupun că nu ar fi murit / De nu avea nevasta cam geloasă / Și nu-și lua de lucru pentru-acasă. Soacra Cezar-Florin Ciobîcă / Ziua Victoriei -/ o conduc
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
că l-a pomenit pe Nicolae-Paul Mihail. În schimb, m-a frapat o altă afirmație: se trece foarte greu de la una la alta. Dacă scrii o perioadă haiku-senryu, îți piere inspirația pentru epigramă. Și invers. Se pare că cele două muze nu se înghit deloc una pe alta. Ei bine, au trecut șapte ani de atunci și nu țin cont de sfatul domnie sale, scriu în paralel și epigramă și haiku-senryu. O fac dinadins, am un alibi pentru faptul că le
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
din ale nopții cetăți, Vor fi făclii ce-n ochi ne-or fi aprinse, Căci ne clădim din două jumătăți. Când briza serii-ți cade lin, pe buze Cu fericire-n șoapte mă-mpletești, Mă respiri din miresme dulci de muze, Și-n suflet primăveri îmi înflorești... Cornelia Vîju ... Citește mai mult Iubite, fă-mi din iarnă o poveste! Mi-o scrie pe petala de argintA unui fulg de nea și-apoi priveșteIubirea noastră ca de mărgărint.Să nu tresari când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
fi din ale nopții cetăți,Vor fi făclii ce-n ochi ne-or fi aprinse,Căci ne clădim din două jumătăți. Când briza serii-ți cade lin, pe buzeCu fericire-n șoapte mă-mpletești,Mă respiri din miresme dulci de muze,Și-n suflet primăveri îmi înflorești...Cornelia Vîju... XIX. MI-AI SĂDIT ÎN OCHI IUBIREA, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016. O, chip de înger, mi se pare Că mă veghezi cu-atâta drag
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Cuvintele-s coapte, au miros de pâine cu miez aburind și proaspăt de poem mestecat în vorbe moi și flămânde, zvon poetic, zbor spre înalt. Învelit în matase de muze secrete sevele gândului le culege. O frăgezime pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi dai crudă pielea? Respirul subțire de insomnii cotropit mai rumenit decât pâinea, e copt de
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
gândului le culege. O frăgezime pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi dai crudă pielea? Respirul subțire de insomnii cotropit mai rumenit decât pâinea, e copt de iubirea vinovatelor muze mai femei decât femeile trestii. Citește mai mult Cuvintele-s coapte, au miros de pâinecu miez aburind și proaspăt de poemmestecat în vorbe moi și flămânde,zvon poetic, zbor spre înalt.Învelit în matase de muze secretesevele gândului le culege
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
copt de iubirea vinovatelor muze mai femei decât femeile trestii. Citește mai mult Cuvintele-s coapte, au miros de pâinecu miez aburind și proaspăt de poemmestecat în vorbe moi și flămânde,zvon poetic, zbor spre înalt.Învelit în matase de muze secretesevele gândului le culege.O frăgezime pe suflet îți puneșlefuind litere cu aure sonore,din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi daicrudă pielea?Respirul subțire de insomnii cotropitmai rumenit decât pâinea,e copt de iubirea vinovatelor muzemai femei
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
cuvântul nespus, din pliscul unui guguștiuc mut!? Ei vorbesc puțin, respectând ecuația facerii: o gură la două urechi!? Apoi poetul coboară-n pivniță, în splendoarea tăcerii, unde se va închide, înghițind cheia! Își aduce trei buchete de trandafiri pentru galeria muzei... și fontul general va fi: trebuchet! Acum, ascultă cântecul din colivia mare, a celui mai mic colibri, speriat de subsol; poetul se va semna, cu fontul special: ... Citește mai mult Poeții !? Niște morocănoși aduși de spate, cu gât lungși aplecați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
studiază cuvântul nespus,din pliscul unui guguștiuc mut!? Ei vorbesc puțin, respectând ecuația facerii:o gură la două urechi!? Apoi poetul coboară-n pivniță, în splendoarea tăcerii,unde se va închide, înghițind cheia! Își aduce trei buchete de trandafiripentru galeria muzei...și fontul general va fi: trebuchet!Acum, ascultă cântecul din colivia mare,a celui mai mic colibri, speriat de subsol;poetul se va semna, cu fontul special: ... IX. DESPRE UN TIMP ȘTRANGULAT, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1459
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
la minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-o muză rătăcită pe orbită Celălalt simte epitetul ca arsură Și noaptea-n zori e înălbită. Nici-unul nu-i de celălalt răspunzător, Ne credem,separați,nemuritori, Cînd amîndoi ne-ntoarcem dintr-un zbor In mine priveghiul se termină în zori. El este
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... Muza Muza trece pe sub perciunii mei Cum fumul îl respiră nasuri deformate Astfel zările dispar ca florile de tei Ce cad mai întotdeauna pe-nserate. Muza trece pe trotuarul de vis-a-vis Cum trece toamna în iarna care vine Alungând clipele albastre în
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... Muza Muza trece pe sub perciunii mei Cum fumul îl respiră nasuri deformate Astfel zările dispar ca florile de tei Ce cad mai întotdeauna pe-nserate. Muza trece pe trotuarul de vis-a-vis Cum trece toamna în iarna care vine Alungând clipele albastre în nostalgii
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... Muza Muza trece pe sub perciunii mei Cum fumul îl respiră nasuri deformate Astfel zările dispar ca florile de tei Ce cad mai întotdeauna pe-nserate. Muza trece pe trotuarul de vis-a-vis Cum trece toamna în iarna care vine Alungând clipele albastre în nostalgii Și anotimpul în iubirea pentru tine. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
suspine și-a rănilor dureri” (Unui Poet”), Dintr-o rimă cristalină și un arcuș care alinta o vioară, Versul i-a devenit hrană, Cuvântul pâine, Poezia religie, din dulceața cărora s-a născut „Picături de Miere”, recunoștință și omagiu închinat muzei, care i-a fost „străjer și călăuză” pe cărărea poeziei. „Chiar versurile astea au așteptat o vreme / Să ți le-aduc ofrandă pe-altar de primăveri, (din poezia: „Unui Poet”) Lupta lăuntrică împotriva soartei, „Eu sunt un Eu ce n
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]