1,904 matches
-
fără urmă”. Dacă odinioară asceza unui Isaac Șirul era un act revoluționar de eroism dinamic, supraomenesc, opus naturii, astăzi, în fața noului chin al omului, ea nu pare altceva decât o „slăbire a vieții”. Astfel, sfințenia trebuie întregită cu genialitatea în năzuința comună de a birui lumea. „Voința de genialitate, zice Berdiaev, e cu putință, fiindcă genialitatea e înainte de toate voință, pasionată voință spre o altă existență”. Și cum sfințenia se caracterizează prin aceeași năzuință, nu e oare genialitatea o altă sfințenie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Astfel, sfințenia trebuie întregită cu genialitatea în năzuința comună de a birui lumea. „Voința de genialitate, zice Berdiaev, e cu putință, fiindcă genialitatea e înainte de toate voință, pasionată voință spre o altă existență”. Și cum sfințenia se caracterizează prin aceeași năzuință, nu e oare genialitatea o altă sfințenie decât cea canonică? Berdiaev n-are nici o îndoială asupra acestui lucru. Extazul creator e, pentru el, tot așa de religios ca și extazul mistic și „cultul genialității” trebuie să stea pe picior de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o posibilitate de ieșire din strâmtoarea fizică, problema androginului îi deschidea posibilitatea ideală a depășirii și a evadării în nesfârșirea lumii spirituale. Imagini cum e aceea a lui Ioan Botezătorul sunt cuceriri simbolice, care se înscriu pe limita extremă a năzuințelor artistice, limită care e în același timp un prag al vieții de dincolo. Asemenea probleme de limită l-au frământat pe Dostoievski mai mult decât pe orice alt artist al vremii noastre. În ordinea estetică, Dostoievski e pentru duhul ortodox
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau pesimiste etc. LITERATURA POPULARĂ - Alte denumiri: folclor literar, creație populară, literatură orală etc. Trăsături, caracteristici: 1. caracter oral (oralitatea); crearea operei sa făcut oral (nu în scris) și s-a transmis prin viu grai; 2. caracter popular: exprimă niște năzuințe, aspirații ale poporului; forma artistică este ușor accesibilă tuturor; 3. caracter colectiv: la realizarea ei au participat (de-a lungul timpului) mi mulți creator; de aici și numărul mare de variante; 4. caracter anonim: creatorii sunt necunoscuți; numele lor este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
productive și constructive - chiar rațiunea și progresul - sînt denigrate sau puse la îndoială. În practică, odată relativizate, înjosite și considerate "constructe sociale" arbitrare de rînd, valorile reale se găsesc în situația de a fi lesne aruncate la gunoi. Însuși miezul năzuințelor romantice, și anume adînca preocupare pentru resursele simbolice, emoționale și subiective ale omenirii, pare să fie neglijat și gata să dispară sub presiunea multiculturalismului. Deosebit de dăunător pare să fie și un alt aspect al multiculturalismului, așa cum e el practicat astăzi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
încheie în secolul acesta poate pentru totdeauna" (În numărul său din urmă..., "Timpul", 1 decembrie 1882). Pentru G. Călinescu, și paginile de pînă aici o argumentează suplimentar, ideea fundamentală a redactorului era crearea unei vieți de stat naturale, ieșite din năzuința lentă către progres moderat și fără soluție cu trecutul, care să îngăduie coordonarea noilor instituțiuni cu sufletul națiunii (Viața lui Mihai Eminescu). Publicistica aplicat economică a lui Eminescu afirmă și confirmă o bună cunoaștere a principiilor financiare, însoțită totodată de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Octombrie” s-a produs în Rusia pe fondul unei situațiui dezastruoase cînd oamenii erau trimiși să moară pe front pentru interese obscure, iar țara se zbătea în sărăcie. Fosta construcție socială de tip socialist s-a dovedit un eșec, dar năzuințele oamenilor au rămas aceleași. Astăzi, la fel ca și altă dată, dorința oamenilor de a trăi într-o lume mai bună și mai dreaptă a rămas aceeași. De aceea eu cred că fosta construcție care a dat greș altă dată
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Sovietici în 1940, Elena Alistar locuiește la Iași o scurtă perioadă, apoi se stabilește la Pucioasa, jud. Dâmbovița, unde a murit în 1955. Este înhumată la cimitirul Bellu din București, în parcela Eroilor Patriei. În memoriile sale descrie, în principal, năzuințele Basarabiei de a se desprinde de ocupantul sovietic, acestea fiind o cronică fidelă a unei epoci din istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
admirabila ar fi concizia cu care el tratează fiecare aspect al subiectului, simpla multiplicitate a acestor puncte generează o mare cantitate de detalii și, astfel, o involuție a ideii, ce distruge orice individualitate a impresiei [s.n.]12. Eureka da expresie năzuinței lui Poe de a construi "un poem al universului", o operă completă, care să ofere o "explicație orfica a Terrei", cu ar spune Stéphane Mallarmé13. Reflecțiile sale asupra "universului material și spiritual" (the material and spiritual Universe)14 se află
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
remarcă împlinirea într-o formă medievală a ideilor liberale străine, mai precis originea fenomenului relațiilor de putere din acea vreme: "ideile liberale străine [...] dau boierimii mici arma de a lupta pentru privilegii, câtă vreme caracteristica unei clase burgheze liberale e năzuința opusă, de a distruge orice privilegiu și a acorda libertatea și egalitatea tuturor, fără nici o deosebire"7. Acesta este un fapt social cu o consecință foarte importantă: nu felul în care sunt manipulate ideile liberale în România permite apariția erei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în același timp. 272 Metafora magică este lipsită de această transparență. Ea este chipul Meduzei care preschimbă în stană de piatră tot ce e viu. Pongs îl consideră pe Stefan George drept un reprezentant al acestei atitudini magice, al acestei năzuințe de a petrifica ceea ce-i viu: Spiritualizarea dătătoare de formă a lui George nu izvorăște din năzuința firească a sufletului omenesc de a se proiecta, ci are la obârșie o puternică negare a vieții biologice, o deliberată "înstrăinare" ("alienare") care
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în stană de piatră tot ce e viu. Pongs îl consideră pe Stefan George drept un reprezentant al acestei atitudini magice, al acestei năzuințe de a petrifica ceea ce-i viu: Spiritualizarea dătătoare de formă a lui George nu izvorăște din năzuința firească a sufletului omenesc de a se proiecta, ci are la obârșie o puternică negare a vieții biologice, o deliberată "înstrăinare" ("alienare") care stă la baza alcătuirii unei lumi magice interne. *47 În poezia de limbă engleză, Emily Dickinson și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
În expozițiune, si a doua oară de către sultan În momentul În care este impresionat de puterea morală a voievodului român care nu cedează insistentelor lui nici după decapitarea primilor doi copii. Atunci Însă când același sultan se arătă nemulțumit de năzuința spre independența a lui Brâncoveanu i se adresează cu formulă disprețuitoare și amenințătoare În același timp, ,,Boier vechi, ghiaur hain". Pentru turcii de rând, limitați, de o cruzime feroce și incapabili să înțeleagă adevărată valoare morală a lui Constantin Brâncoveanu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
de formare a culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se în componentă formatoare a națiunii române. Nu numai în Moldova neosămănătorismul avea aderenți, ci și în publicațiile interbelice din alte zone ale țării. Revistele literare Ramuri, Ramuri-Drum drept, Năzuința, Scrisul românesc, Datina constituiau și ele adevărate "citadele ale neosămănătorismului"14. Nici Lovinescu nu contesta că sămănătorismul a stimulat fenomenul de localism creator, cu toate beneficiile culturale ce au decurs din acesta. În viziunea criticului, eroarea a intervenit însă atunci când
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea unui specific al provinciei. Capitolul V PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ În secțiunea anterioară discutam despre identitatea intelectualului provinciei și trasam câteva coordonate generice ale năzuințelor, dar și ale structurii sale psihice. Demersul devine însă mult mai complicat atunci când acești intelectuali trebuie identificați, individualizați în mod concret. Înaintea catalogării intelectualilor cu contribuție scrisă din spațiul nord-moldovenesc am întâmpinat câteva dileme pe care le-am regăsit și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
politice și implicit și sociale oriunde în Europa părea să fie preocuparea de bază a concertului puterilor garante puse în fața acestei neașteptate acțiuni a Moldovei și Țării Românești. Dar dacă dubla alegere a însemnat realizarea prin forțe proprii a unor năzuințe, dacă ea a reprezentat totodată un fapt împlinit ireversibil, aceasta nu a oprit o parte dintre puterile europene să mai încerce să tergiverseze legalizarea acestui act istoric înfăptuit de români. „Triumf al politicii Franței și Sardiniei în Orient”, cum a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
importantă nu se va lega de numele acestor autori, uniți prin aspirația comună către același ideal de poezie, prin participarea la frământarea spirituală a vremii, "îmbulzindu-se să susțină pe umeri statuia poetului reprezentativ, poetul care să exprime pentru eternitate năzuințele epocii, dar care întârzia să apară." În cuprinsul a " pagini mari Vladimir Streinu efectuează o stringentă analiză estetică a creației autorilor amintiți, reținând sâmburele peren. Dacă la Cezar Bolliac, bunăoară, nu poate fi vorba de talent, "nimic nu oprește istoria
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
unui stat, ca în 1359, 1917 sau 1944. Vorbind tot despre întemeierea Țării Moldovei, același Vasile Stati găsește, în 2004, altă motivație a actului decât apariția națiunii moldovenești: „motivul definitoriu, cauza principală a apariției și afirmării noului stat a fost năzuința de eliberare națională, socială și politică a comunității etnice cu numele de moldoveni, constituită pe baza întrepătrunderii și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată de libertate, de a trăi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
tîrziu, și unii mor prea devreme. Încă sună ciudat învățătura: "mori la timp!" Mori la timp: așa (ne) învață Zarathustra". Sapienti sat! Cuvinte privilegiate și comunicare La început a fost relația Exegeza metafizicii lui Noica a descifrat, din varii perspective, năzuința și izbînda construirii unei ontologii a limbii române, a rostirii filosofice specifice spațiului nostru cultural. Nu atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale. În descendența
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
purtate de iluminiștii din Școala Ardeleană au avut un ecou care nu s-a stins nici astăzi)” - vorbind de un „ideal de veacuri”, admit istoricii noștri - „coordonată fundamentală și permanentă a istoriei României, lupta pentru unitate și independență a constituit năzuința seculară a celor mai Înaintate spirite ale societății românești, a Întregului popor român”. Fie și un simplu mit, plasat printre „miturile trecutului”, unitatea de limbă, cultură, de viață economică și spirituală a definit istoria poporului român de la Începuturi. “Unirea tuturor
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
avem de făcut!” O cultură În luptă cu imperiile și metropolele occidentale, culminând cu independența (În 1877) se Încheia acum (În 1918) negreșit, prin apariția statului național România. Astfel, un ideal de cultură, care a devenit un ideal național politic, năzuința supremă a comunității naționale a societății românești secole În șir, ceda acum unor ținte spre care cultura evolua sub auspiciile unui nou ideal În ansamblu, În direcția unor realizări de natură a impune poporul român În rândul popoarelor civilizate. În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
procesul educațional, conținutul învățământului fiind determinant pentru nivelul de cultură al unui popor. Conținutul învățământului este dimensionat conjunctural, în funcție de gradul de dezvoltare cognitivă a societății, specificitatea culturală a unei comunități, de marile curente de idei devenite dominante, de interesele și năzuințele oamenilor, de cerințele de formare a omului în societatea respectivă. Caracteristic întregului conținut al învățământului este: * dinamica lui - exprimată printr-o permanentă primenire, îmbogățire și înnoire; * amplificarea lui - pe măsura trecerii de la învățământul general, la cel mediu, universitar și preuniversitar
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
distorsiunile lui Hitler ale gândirii religioase"487, astfel ca politicienii contemporani să devină neputincioși, în orice posibilă tentativă de a reproduce eforturile fasciste. Desigur, confirmă Burke, dorința oamenilor de a se uni este "autentică și admirabilă"488, la fel ca năzuința unității naționale. Însă ea necesită mijloace adecvate de realizare, de aceeași calitate ca scopurile de mai sus. Prin urmare, căile înșelătoare, care deturnează atenția de la "locul problemei"489, realizând, pe această cale, o unitate aparentă, șubredă și falsă, nu fac
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rugăciunea sunt împreună cunoștință, încredere, iubire și ascultare de Dumnezeu. Este viața tainică de unire cu Dumnezeu și urcușul spre Dumnezeu al omului credincios, al sensibilității fără sfârșit a omenescului din el și care se realizează prin îndelungate eforturi și năzuințe. După Sfântul Diadoh al Foticeii, scopul vieții duhovnicești este unirea sufletului cu Dumnezeu prin dragoste. Unirea cu Dumnezeu nu se poate realiza în afara rugăciunii, căci rugăciunea este o legătură personală a omului cu Dumnezeu. Această unire trebuie să se înfăptuiască
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în care trăim. Dacă ne vom ruga lui Dumnezeu în duh și adevăr, vom reuși să facem o lume în care să domnească Duhul Adevărului, care pretudindeni este și pe toate le plinește. Inima este vatra sufletului unde se plămădesc năzuințele, simțirile și toate dorințele omenești. Hotărârile mari tot de acolo pornesc. Un înțelept spune: „cine dispune de inima omului, acela în fapt îi stăpânește întreaga ființă.” Fericitul Ieronim îl ruga mereu pe Iisus Hristos să-i spună ce putea săvârși
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]