7,093 matches
-
au acceptat, în general, în compararea personalismului energetic cu energetismul, punctul de vedere expus mai sus, adică poziția lui C. Rădulescu-Motru însuși. Astfel, Corina Hrișcă semnalează două inconveniente ale energetismului care l-au determinat pe filosoful român să nu adopte necondiționat acest model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru. În fond, el va formula în aceeași termeni specificul naturii în unitatea lumii, folosindu-se de conceptul ordinii cauzale și de cel al energiei. Dar realitatea sufletească, internă, are aceeași bază ca fenomenele naturale: "Energia este acel ce real, necondiționat, care apare sub forme felurite simțurilor noastre; ea e substratul lumii externe obiective, precum și a celei intrene, subiective"264. Monismul energetic este afirmat aici direct. Existența, cu toate formele sale, își are temeiul, principiul, în energie. De asemenea, C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
substratul lumii externe obiective, precum și a celei intrene, subiective"264. Monismul energetic este afirmat aici direct. Existența, cu toate formele sale, își are temeiul, principiul, în energie. De asemenea, C. Rădulescu-Motru face din cauzalitate lege universală a existenței. "Singura realitate necondiționată de dispozițiile noastre vremelnice, pe care inteligența noastră o poate prinde și reține cu succes este aceea a înlănțuirii cauzale dintre fenomene"265. E drept că energia sufletească și cea socială sunt ordonate în "serii istorice" și că legătura între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natural"; spațiul și timpul, după cum am văzut, nu sunt eterogene. Totuși, întărind la limită sensurile, putem spune că omul se confundă cu condiționatul natural. Neexistând un reper clar al Absolutului, relativul natural cuprinde totul, deci și pe om. Chiar dacă acceptăm necondiționatul în descrierea energetistă a existenței, omul nu este salvat, în sensul că el nu-și poate afirma identitatea și specificul existenței sale, pentru că, raportat la ordinea liniară a energiei, el nu este decât un moment, oarecum privilegiat "fizic", fiind singurul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dacă premisele demersului ar fi fost kantiene, tocmai la o imagine "cosmologică" a omului ar fi trebuit să se ajungă; altfel spus, ar fi trebuit precizate pozițiile omului față de cele două instanțe care mărginesc orice topos uman: condiționatul natural și Necondiționatul (Absolutul). Re-construcția lumii și omului pare a fi, la Renouvier, insuficientă sieși. Trebuie însă reținută ideea personalizării ca un fel de cale proprie recâștigării de către om a condiției "persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
individualizată, personalismul energetic. Este acea variantă care, mai bine decât cea a lui Ch. Renouvier, conservă și aspecte formale ale filosofiei lui Kant. S-ar părea că personalismul energetic, așezând omul în acest rost, la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, antropomorfizează. Dar, mai întâi, posibilul antropocentrism nu presupune antropomorfizare; în plus, centrul reprezentat de om nu se află "peste tot și nicăieri". C. Rădulescu-Motru îl limitează cât mai mult cu putință, iar ceilalți constituenți ai lumii au demnitate existențială necondiționată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Necondiționat, antropomorfizează. Dar, mai întâi, posibilul antropocentrism nu presupune antropomorfizare; în plus, centrul reprezentat de om nu se află "peste tot și nicăieri". C. Rădulescu-Motru îl limitează cât mai mult cu putință, iar ceilalți constituenți ai lumii au demnitate existențială necondiționată prin om. Astfel, natura (condiționată prin ea însăși și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai mult cu putință, iar ceilalți constituenți ai lumii au demnitate existențială necondiționată prin om. Astfel, natura (condiționată prin ea însăși și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu seamă de primul) în intenția comparării modelelor lor explicative, a "postulatelor" proprii discursului lor și a unei imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat (Absolut); el nu este în identitate cu nici unul dintre cei doi poli ai existenței (cum este în energetism, cu condiționatul natural, sau în personalismul renouvierist și mounieris, cu Absolutul), nici cu ambii deodată (cum este "omul" lui Nietzsche, de exemplu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordine care cumpănește starea și evoluția existenței-ca-totalitate, a "lumii". Acest tablou în care omul își are locul stabilit prin funcția sa cosmologic-ordonatoare nu este nici "naturalist" (nu identifică omul cu natura, cu condiționatul natural), nici "absolutist" (nu afirmă natura pur necondiționată a omului, nu identifică omul cu Absolutul)303. Într-un fel, "naturalismul" semnalează riscul pierderii de sine a umanului prin necondi-ționarea și nelimitatea sa, prin trecerea lui în absolut; de aici o funcție "predictivă" a naturalismului, îndeplinită însă indirect. "Absolutismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului este instituită printr-o atitudine prin care universalul însuși își dobândește sensul datorită transmutării lui în orizontul umanului; de aceea el apare, mai întâi, ca universal uman. De asemenea, re-cu-noașterea-de-sine nu cere distrugerea însoțitorilor existențiali ai omului (condiționatul și Necondiționatul), nici așezarea omului într-un loc privilegiat (chiar locul de cumpănă între polii existenței, locul în care se află omul, potrivit personalismului energetic, nu este unul privilegiat), ci doar asumarea "destinului", cum ar spune stoicii, sau chiar Heidegger, fapt care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar relativă, condiționată, așezată alături de alte reconstrucții filosofice. Privită în sine, în absolutul ei, această filosofie are ca fapt definitor modelul de ontologie a umanului, potrivit căruia omul, dimensionat cosmic și istoric, se află la cumpăna între condiționatul natural și Necondiționat. Privit în contextul filosofiei românești sau, mai larg, în cel al filosofiei contemporane, personalismul energetic își dezvăluie și limitările, unele metodologice, altele de conținut și chiar de realizare în modelul ontologiei umanului, deplin sub aspect formal. Dar fără a socoti
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reinstitui exerciții filosofice trebuie să aibă în vedere gândurile fundamentale desprinse prin interpretarea ei din unghi antropologic, gânduri care îi determină structura formală, modelul său filosofic: a) ideea locului omului în centrul de echilibru al existenței, între condiționatul natural și Necondiționat; b) cea a libertății, în forma muncii și creației, ca atribute specific uman; c) ideea reordonării existenței prin finalitate odată cu apariția omului; d) cea a îndreptării acestuia către forma sa desăvârșită: personalitatea energetică. Bibliografie A. Bibliografie Imm. Kant și C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocației. În afara celor patru concepte fundamentale ale personalismului energetic vizat antropologic realitatea originară (ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea -, interpretarea de față scoate la iveală și ideea prezenței omului în structura lumii, în centrul de echilibru între condiționatul natural și Necondiționat. Pe măsură ce omul se apropie de idealul (analogonul absolutului) personalității energetice, el se apropie și de natură. Nici o personalitate, prin urmare, nici vocația, cea care aduce noul în viața socială, nu are în structura sa doar determinări culturale, ci, de asemenea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din prima Critică. Dar ideea pe care aceste observații se bazează apare cu mult mai devreme, la începutul "Dialecticii transcendentale": "Toate Ideile transcendentale pot fi împărțite în trei clase, din care cea dintâi (Ideea psihologică n. C.) conține unitatea absolută (necondiționată) a subiectului gânditor" Kant, Critica rațiunii pure, p. 294. 62 Kant, Op. cit., p. 554. 63 Luăm acești termeni cu sensul sugerat de Kant în Critica rațiunii practice, Cap. al treilea al părții întâi, cartea întâi: Despre mobilurile rațiunii pure practice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personnalisme, p. 52. 302 Ibidem, cap. VII. 303 Termenii "naturalism" și "absolutism" sunt folosiți în contextul de față într-un mod convențional. Ei se referă la acele reconstrucții antropologice care fie identifică omul cu condiționatul natural (reconstrucții naturaliste), fie cu Necondiționatul, Absolutul (reconstrucții absolutiste). 304 Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, p. 13. 305 "Trebuia să fie mai multe (începuturi ale filosofiei n.n.), exact trei, pentru că tipologic vorbind, trei erau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pian și în plus prepară gustarea de dimineață sau îl îngrijea pe Verdi atunci când acesta se îmbolnăvea. Ei lucrau la aceeași masă, mâncau împreună la amiază și ocazional jucau împreună cărți sau biliard. Admirația lui Muzio pentru profesorul sau era necondiționată și i-a rămas tovarăș devotat acestuia pentru următorii 50 de ani. Premieră operei I Lombardi alla Prima Crocciata în Marea Britanie a avut loc la Her Majesty’s Theatre din Londra pe 12 Mai 1846 în prezența compozitorului. Această a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
3. Dezbaterea și 4. Sentințele: Julius Zimberlan ura medicii, asta se știe. Ura aceasta avea o cauză demnă, întrucât argumentația lui J.Z. nu făcea decât să vină în sprijinul meseriei sale, aceea de judecător. "În caz că judecătorul nu este respectat necondiționat, atunci actul său își pierde o mare parte din eficiență, fiindcă, dacă te îndoiești de profesionalismul și/sau de cinstea judecătorului, nu vei aprecia soluția dată de acesta decât drept subiectivă, adică omenească. Și asta din cauza medicilor! Dacă nu ești
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nevoile referitoare la formarea resurselor umane specializate; - să adapteze programele de învățământ la standardele mondiale și la cerințele mondiale de pregătire academică. 1.6. Educația ecologică - componentă a educației în școală Natura ne dăruiește cu bucurie și simplitate, din plin, necondiționat, toate bunurile sale. Dar, de cele mai multe ori, omul n-a știut sau a uitat să protejeze aceste daruri pentru el și pentru generațiile următoare. În condițiile epocii contemporane, caracterizate prin creștere demografică, industrializare și prin acțiunea deseori necontrolată a omului
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
nu e decât un rest al „focului”, „cenușa” lui. Iubirea nu se păstrează ușor, ci presupune tărie, persistență, concentrare și nevoință. Nu tot ce se declamă a fi iubire ține de specificul acestei stări. Ea are În substanța sa ceva necondiționat și nesupus determinărilor vieții. Părinții spun că-și iubesc copiii atunci când Încearcă prin toate mijloacele să-i pună În forma și orânduiala lumii, să-i facă să respecte regulile și șabloanele. Oare aceasta e iubire? Nu. Dar iubirea din milă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să nu așteptăm de la aceștia ceea ce nu pot sau nu e cazul să ne ofere. Fericirea nu constă În ceea ce oferă ei, ci În ceea ce luăm sau oferim noi. Mai bine zis, constă În a face sau a oferi ceva necondiționat, fără a aștepta un semn de la ceilalți. Înseamnă dăruire, nu primire; Îndurare, nu o egoistă exhibare a sinelui. E o formă de autojertfire sui-generis, o „ardere” spirituală pentru binele celuilalt, inclusiv prin asumarea sau „oprirea” În tine a tristeților și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fiului risipitor) apare astfel și În fața judecății părintești (dumnezeiești). Sondarea sau chiar experimentarea unor stări tensionate, de limită, depășirea lor printr-o reconversie a ființei trebuie apreciate, În comparație cu o condiție de mijloc, echivocă, mediocră și lascivă. A respecta Întocmai și necondiționat conveniențele este un lucru bun, important pentru secvențele de parcurs, dar nu ca principiu diriguitor a toate câte gândim sau Înfăptuim. Regula e ușor de respectat; e mult mai greu și dificil de... transgresat, pentru că Îți trebuie ceva știință și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
neglijabile). În Tratatul de pace cu România, fuseseră reglementate o serie de probleme cu privire la Germania (toate menajând interesele acesteia, dar pe seama României), ea beneficiind fără a fi parte la el5. În rest, totul părea să le distanțeze. Germania, care capitulase necondiționat, își încetase existența ca Reich și chiar statalitatea ei a fost pusă deoparte, pentru un timp; fusese împărțită între învingători și pusă sub ocupația acestora, partea de răsărit revenind URSS ca zonă de ocupație sovietică și constituindu-se într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
afla statul învins și care vor fi relațiile cu acesta, situația ar fi fost clară și multe dintre probleme nu s-ar mai fi ridicat; în cazul de față însă, toate complicațiile create în condițiile de război și de capitulare necondiționată, fără a fi fost semnat un tratat de pace, precum și consecințele războiului, s-au menținut și chiar s-au acutizat. Germania postbelică a constituit unul dintre cazurile de state divizate sau de națiuni multi-sistem (care anterior au aparținut unui singur
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cel mai bine la promovarea valorilor moral-creștine. De altfel, circa 91% dintre elevii de 7-10 ani, 86% dintre elevii de 11-18 ani și 77% dintre cei de 15-18 ani dispun de o premisă religioasă temeinică, în sensul că ei cred necondiționat ceea ce li se spune la orele de religie, la biserică sau în familie despre Dumnezeu. Sunt sub 5% elevii care nu cred deloc și între 2-3% cei care nu știu să răspundă la o astfel de întrebare. Desigur că această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]