52,706 matches
-
p. 261. 235 ibidem, p. 265. 236 ibidem, p. 267. 237 ibidem, p. 271. 238 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, p. 6. 239 ibidem, p. 6. 240 Mihai Retegan, op. cît., p. 268. 241 Mircea Mâlita, Teoria și practica negocierilor, Editura Politică, București, 1972, p. 176. 242 Chas. W. Freeman, Arts of Power. Statecraft and Diplomacy, USIP Press, Washington DC, 2005, p. 112. 243 Harold Nicolson, Diplomacy, Oxford University Press, Londra, 1955, p. 168. 244 Ziarul Scânteia, anul XXV, Nr.
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Acordul româno-iugoslav privind construirea în comun a Sistemului de la Porțile de Fier. 248 Harold Nicolson, op. cît., p. 84. 249 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, p. 30. 250 ibidem, p. 41. 251 Mircea Mâlita, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura CH Beck, București, 2007, p. 129. 252 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, p. 41. 253 ibidem, p. 35. 254 Mircea Mâlita, Negocierile, p. 8. 255 Richard E. Walton and Robert B. McKersie, A Behavioral Theory of Labor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Negotiate, p. 30. 250 ibidem, p. 41. 251 Mircea Mâlita, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura CH Beck, București, 2007, p. 129. 252 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, p. 41. 253 ibidem, p. 35. 254 Mircea Mâlita, Negocierile, p. 8. 255 Richard E. Walton and Robert B. McKersie, A Behavioral Theory of Labor Negotiations. An Analysis of a Social Interaction System, New York, McGraw-Hill, 1965, pp. 11; 126. 256 Mircea Mâlita, Negocierile, Un model folosit în cursul de masterat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
253 ibidem, p. 35. 254 Mircea Mâlita, Negocierile, p. 8. 255 Richard E. Walton and Robert B. McKersie, A Behavioral Theory of Labor Negotiations. An Analysis of a Social Interaction System, New York, McGraw-Hill, 1965, pp. 11; 126. 256 Mircea Mâlita, Negocierile, Un model folosit în cursul de masterat de Relații Internaționale de la SNSPA și în activitățile Universității Mării Negre; capitol al volumului în pregătire "Diplomația secolului XXI", p. 23. 257 Franz Cede, "The Legal Perspective on Internațional Negotiations", în Victor A. Kremenyuk
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Bull, The Anarchical Society. A Study of Order în World Politics, New York, Columbia University Press, 1977, pp. 3-32. 261 I. William Zartman and Maureen R. Berman, op. cît., p. 49. 262 Ibidem, p. 57. 263 Mircea Mâlita, Teoria și practica negocierilor, p. 141. 264 Robert Jervis, Perception and Misperception în Internațional Politics, Princeton, Princeton University Press, New Jersey 1976, p. 17. 265 I. William Zartman și Maureen R. Berman, op. cît., p. 62. 266 Victor M. Sergeev, "Metaphors for Understanding Internațional
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
How Nations Negotiate, p. 158. 303 Arun P. Elhance, op. cît., p. 78. 304 Mihai Retegan, op. cît., pp. 135-136. 305 Arun P. Elhance, op. cît., p. 78. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA GÂNDIRII SOCIOLOGICE 2 1 CIPRIAN-BENIAMIN BENEA CIPRIAN-BENIAMIN BENEA Dunărea. Geopolitică și negociere 4 5 8 7
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
e schiul meu și, hai, plimbă ursu’! Hai, domne, pare amuzat păgubașul, uite, îți dau 30.000 că ai avut grijă de schiul meu! Ceee, îți dau io 50.000 și mi-l dai și p-ălălalt! Finalul, după alte negocieri, e că proprietarul de drept renunță scârbit și la schiul desperecheat, na și spală-te pe cap cu el! Iar Jean devine fericitul posesor al unor schiuri nemaipomenite. Pe care probabil le va vinde altui bucureștean arogant care poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai rigidă și sensibilă; c. este piața cea mai organizată și reglementată; d. elementele de voință, de intervenție, de dictat sunt uneori prevalente, ceea ce Îi determină statutul de cea mai imperfectă piață; e. este o piață contractuală, participativă, În care negocierea și contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii și ofertei de forță de muncă. Fără a nega existența În cadrul elementelor specifice prezentate a unor referiri la reglementări sub aspect internațional, precum și la implicarea principalelor puteri existente În statul contemporan
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
factorilor de natură legislativă și instituțională, fără a uita de rigiditatea naturală, determinată de formarea și pregătirea profesională, de modelul cultural (stil de viață). Pe această linie piața muncii se confruntă cu o insuficientă reglementare juridică În ce privește reprezentativitatea participanților la negociere, condiții de acordare a ajutorului de șomaj, natura surselor de finanțare a pregătirii și reconversiei profesionale. Crearea unor instituții adecvate problematicii pieței muncii se află sub semnul improvizatului și al centralismului. În procesul reglementării legislative și instituționale a pieței muncii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
au apărut anumite grupări profesionale și chiar anumite ramuri privilegiate, cum ar fi regiile autonome ale cărbunelui și energiei electrice. Segmentarea pieței În raport cu securitatea locului de muncă, a venitului și a statutului de partener egal al salariaților În sistemul de negocieri, nu trebuie limitată ci se impune realizarea ei pe criterii economice și fără să excludă anumite categorii sociale sau profesionale (excluderea din zona privilegiaților a lucrătorilor din Învățământ, cercetare, sănătate etc.). O altă trăsătură specifică pieței muncii din România este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de a-și alege singură profesia, dreptul de a Încheia sau nu un contract individual de muncă, dreptul de a pune capăt, prin demisie, contractului său de muncă, dreptul de a participa la stabilirea condițiilor de muncă și salarizare În cadrul negocierilor colective și individuale. Ne raliem opiniei conform căreia texul art. 3 din Codul muncii, (ca și cel constituțional - art. 41. alin. 1), nu proclamă În mod direct, dreptul la muncă, așa cum o fac importante documente internaționale (Declarația universală a drepturilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acest sens angajatul poate cere prin denunțare Încetarea contractului de muncă dacă drepturile sale nu sunt respectate. Libertatea muncii presupune și faptul că prin acordul comun al părților, clauzele contractului individual de muncă pot fi modificate În urma unui proces de negociere. Pe de altă parte, angajatorul are posibilitatea, pentru protejarea intereselor sale legitime să suspende contractul de muncă. 4.4. Principiul egalității Egalitatea este un principiu necesar funcționării pieței muncii. Virtuțile autoreglatoare ale ei depind Într adevăr de echilibrul dintre toți
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
caracter colectiv, putând fi săvârșite asupra unor persoane care: fac parte din aceeași profesie/ocupație; fac parte dintr-un anume sindicat; Actele de discriminare pozitivă pot să vizeze: fie neluarea În considerare a unor interese ale unui grup profesional la negocierea contractelor colective de muncă; fie neacordarea sau Încălcarea unor drepturi tot ale unui grup de salariați. Angajatorul vinovat de săvârșirea unui act discriminatoriu față de un salariat/salariată sau un grup de salariați/salariate este pasibil să răspundă disciplinar potrivit art.
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală sunt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală sunt condiții necesare echilibrului pe piața muncii. Economia de piață, funcționarea ei cât mai eficientă necesită acțiunea comună a partenerilor sociali - sindicate și patronat - alături de puterea statală. Pretutindeni, În lume, dialogul social este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sociali la scară națională de a-și determina propriul destin. Puternica mobilitate a capitalului afectează autonomia piețelor naționale ale produselor și ale muncii, precum și pe cea a politicilor guvernamentale, pe când cea a Întreprinderilor crește. Descentralizarea relațiilor profesionale, În special a negocierii colective și dereglarea piețelor muncii sunt adesea asociate cu flexibilizarea acestor piețe, deși o recentralizare se produce În anumite țări europene (dezvoltate) unde dialogul social este solid instituit la un nivel mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
negocierii colective și dereglarea piețelor muncii sunt adesea asociate cu flexibilizarea acestor piețe, deși o recentralizare se produce În anumite țări europene (dezvoltate) unde dialogul social este solid instituit la un nivel mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nivel mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile „cooperatiste”, erodând fundamentele socio economice ale pactului social care a apărut după cel de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu a avut la bază un dialog
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de a adera la un sindicat; k) de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă; l) la protecție În caz de concediere; 184 m) de a participa la acțiuni colective; n) la negociere individuală și colectivă; o) la protecție În cazul În care raporturile de muncă ale maistrului se suspendă sau Încetează, și acest lucru afectează direct pregătirea profesională a ucenicului; Principalele obligații ale sale sunt: a) de a realiza norma de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
un membru, reprezentant al fiecărei agenții teritoriale, numit de directorul executiv al agenției, un membru reprezentant al agenției pentru dezvoltare regională din regiunea aferentă localității În care Îsi are sediu central regional, numit de conducătorul acesteia, un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile patronale reprezentative la nivel național (art. 45). 3. Comisia Națională de Promovarea a Ocupării Forței de Muncă Comisia Națională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
al agenției pentru dezvoltare regională din regiunea aferentă localității În care Îsi are sediu central regional, numit de conducătorul acesteia, un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile patronale reprezentative la nivel național (art. 45). 3. Comisia Națională de Promovarea a Ocupării Forței de Muncă Comisia Națională de Promovarea a Ocupării Forței de Muncă este Înființată În temeiul Legii nr. 76/2002 privind
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
instituțiilor publice ca În aplicarea legislației să ia măsuri pentru Înlăturarea deficiențelor constatate și aplică măsuri de sancționare contravențională a celor care Încalcă dispozițiile legale din domeniul muncii si solidarității sociale. În sfera atribuțiilor mai intră și sprijinirea acțiunilor de negociere a contractelor colective de muncă (Înregistrează și organizează evidența acestora), asigurarea aplicării prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților și distribirea biletelor de odihnă și tratament persoanelor Îndreptățite, pe baza solicitărilor acestora În cotele stabilite prin
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a dus la dezvoltarea unei forme voluntare a relațiilor de muncă În Marea Britanie. Prin voluntarism se Înțelege o alegere a angajatorului, a sindicatelor și a statului pentru reglementarea voluntară a relațiilor de muncă și cu alegerea unei forme nelegale de negocieri colective. Se consideră că statul ar trebui să joace rolul unui bun angajator și ar trebui să intervină În relațiile de muncă de pe piață. El poate adopta politici care depășesc interesele pe termen scurt. Deoarece munca este un grup organizat
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
implică intervenția statului În economie, dar reținea reglementarea voluntară a relațiilor de muncă. S-a creat o continuă reținere a legii statutare, cu un suport minim legal pentru standarde și condiții de muncă, și un suport minim pentru sindicate și negocieri. Intervenția directă a statului era minimă, limitată la conciliere, arbitrare, servicii de cercetare. Chiar și serviciile de conciliere și arbitrare ale Guvernului erau voluntare. Serviciile de cercetare erau ale Guvernului În forma “comisiilor ad hoc” sau comisie de cercetare, dar
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și arbitrare ale Guvernului erau voluntare. Serviciile de cercetare erau ale Guvernului În forma “comisiilor ad hoc” sau comisie de cercetare, dar rolul lor era limitat. Rațiunea voluntarism a fost dată de membrii Școlii Oxford, care credeau mai mult În negocierile colective voluntare decât În reglementările statului, care asigurau ca autonomia relațiilor de muncă era flexibilă, relevantă pentru condițiile particulare ale fiecărei industrii. Statul nu mai este pasiv. A fost până În 1970 sub conducerea Guvernului Conservator, unde exista o tendință a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]