1,663 matches
-
Meciul care l-a convins pe Rinus Michels că Johan Cruijff merită să fie titular a fost victoria, scor 2-0, obținută de Ajax în fața concitadinilor de la Door Wilskracht Sterk. Cruijff a marcat ambele goluri, iar de atunci a devenit aproape nelipsit din echipă. Cruijff a reușit și primul hat-trick, într-o victorie cu 6-2 a Ajax-ului în fața formației SC Telstar. La doar patru zile după acest prim hat-trick, a urmat meciul din Cupă cu BV Veendam, o victorie cu 7-0 a
Johan Cruyff () [Corola-website/Science/316570_a_317899]
-
de matematică între 1949-1952. În martie 1974 publică în ziarul local Flamura Prahovei. În februarie 1975 este cooptat membru al Clubului Epigramiștilor Cincinat Pavelescu din București, la propunerea căruia revista Urzica îi publică o epigramă . De acum înainte va fi nelipsit de la toate ședințele clubului, participînd la concursuri și clasîndu-se întotdeauna printre primii. Din 1979 este invitat la „Întîlnirea epigramiștilor”, organizată de Casa de Cultură din Brăila, care îi reunea pe cei mai buni epigramiști din țară și cu care ocazie
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
cinci ani înainte pentru a povesti niște evenimente petrecute anterior în Italia. La Stilla este o mare cântăreață italiană de operă, aclamată de public și elogiată de critică. Unul dintre cei mai mari admiratori ai săi este baronul de Gortz, nelipsit de la spectacolele sale, un personaj enigmatic cu mijloace bănești suficiente pentru a putea să o urmeze pe cântăreață prin lumea întreagă, unica sa pasiune. Boierul nu s-a apropiat niciodată de artistă, nu i-a scris niciodată, nu a încercat
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
elementele distinctive sunt: poarta, portița, grădina și împrejurimile, fântâna și clădirile, după cum urmează: Majoritatea obiectelor de interior erau confecționate de către de "măsarii" (tâmplarii) satului. Acestea erau: patul cu sau fără "hobârlău" , "lăghițele", scaunele și "scăonencele", "lădoiul", blidarul, armăoaia și "cornoraru". Nelipsit era cuptorul cu vatră, înlocuit mai târziu cu "platul" cu sau fără "brotină" (cuptor), strămoșul sobelor actuale. Când locuința era formată dintr-o singură încăpere, în interior se mai găsea lada de zestre, polițe bătute sub grinzi zise "stălașul" precum și
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
de "pământ" sau "porțolan" (porțelan), adesea și "merindări" și "căpătâie". Pe pereți, în special pe cel dinspre uliță, alături de piesele textile de podoabă, "chindeauă" (chindeie) și merindări, sau încadrându-le, se așezau icoane, tablouri și fotografii de familie, oglinda și nelipsitul "ceas cu punți". Ferestrele, lipsite adesea de perdele, aveau puse pe "plimba" (pervaz) lor "oale" cu flori, din care nu lipseau mușcatele, urzica moartă, "limba soacrii" și uneori "țâtronul" (lămâiul). Nelipsită din interiorul tradițional era "culmea", cu sau fără "merindări
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
așezau icoane, tablouri și fotografii de familie, oglinda și nelipsitul "ceas cu punți". Ferestrele, lipsite adesea de perdele, aveau puse pe "plimba" (pervaz) lor "oale" cu flori, din care nu lipseau mușcatele, urzica moartă, "limba soacrii" și uneori "țâtronul" (lămâiul). Nelipsită din interiorul tradițional era "culmea", cu sau fără "merindări", câte un țol mai înflorat pus pe pereții lângă care erau așezate paturile. Piatra de rezistență în acest domeniu era "casa de dinăinte", respectiv încăperea în care nu se locuia în
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
contraforturi. Turnul este prevăzut cu un drum de strajă construit sub acoperișul în patru ape. O hersă protejează intrarea pietonală. Alipite pe interiorul incintei se regăseau până în anul 1941 diverse cămări de provizii, unde se păstrau băuturi, cereale, fructele și nelipsita slănină. Similar, în secolul al XIX-lea, au fost construite astfel de cămări și pe peretele nordic al bisericii, ele având un rol suplimetar în protecția contra incendiilor. De asemenea, în incintă a existat până în anul 1852 și o capelă
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
trufei au apărut încă de acum 4000 de ani. Anticii considerau că trufele au puteri magice și au fost folosite ca aliment, afrodiziac și medicament. Regii babilonieni consumau trufe înfășurate în papirus și prăjite pe jar, iar faraonilor le erau nelipsite de la masa delicateselor. Romanii le considerau afrodiziace puternice, Iulius Cezar era pasionat de gustul trufelor pe care le consuma zilnic. Autorul roman Apicus, în "Cartea a VII-a", propune mai multe modalități de preparare a trufelor, care aveau rolul de
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
din zonele în care au iernat, pe Câmpia Andoni, aflată spre nord-est. Odată cu migrația lor, sunetele primitive ale Africii umple văzduhul. Nechezatul zebrelor se alătură strigătelor antilopelor gnu și celorlalte șuierături ale celor 15 specii de antilope mici și mari. Nelipsite, deasemenea, sunt girafele, elefanții prădători și turmele mari de gazele sud-africane, alb cu maroniu. Gazelele sunt renumite pentru agilitatea lor atletică. Confruntate cu un pericol, încep o serie de sărituri înalte executate cu picioarele țepene, numit „pronk”. aceste animale pot
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
Gorj apare tipul de râuri numiți "săbiate"; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi. Dupa ce încrețul și-a pierdut rolul functional, a fost păstrat totuși ca bandă decoartivă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
satul călare. Personajele centrale sunt mirele și mireasa, preotul ș babele. Din alai mai fac parte acordeoniști, toboșari, trompetiști mascați. Împreună, cu toții marchează poveștile de viață, precum nunta ori înmormântarea, care au avut loc și pe durata îndelungatei calătorii. În nelipsita căruță cu sobă se pregătesc clătitele. Bunătățurile le oferă ulterior tinerii, localnicilor, în schimbul unor produse alimentare, vin sau bani pe care le folosesc la prepararea clătitelor servite la Balul Mascat din seara ce vine. În timpul periplului lor prin sat, tinerii
Festivalul Clătitelor () [Corola-website/Science/326672_a_328001]
-
vacanță petrece o lună în Mănăstirea Tudor Vladimirescu și două luni în Mănăstirea de călugări Slatina (Fălticeni), unde era stareț Cleopa Ilie căruia îi câștigă încrederea. Optează definitiv ca după bacalaureat să se închinovieze și să urmeze teologia și este nelipsit din corul bărbătesc al Mănăstirii Antim. Citește asiduu din Pateric, zilnic un capitol din Evanghelii, are canon de rugăciuni și Psalmi, aproape în fiecare sâmbătă se spovedește la P.C. Ierom. Damian din Antim. Starețul Sofian Boghiu îi predă muzică psaltică
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
de proiecte ale studenților arhitecți și se hotărăște să dea admiterea la arhitectură și înca din primele două luni de cursuri e fascinat de geniul arhitecturii vechii Elade și rafinamentul esteticienilor greci din epoca lui Pericle. În același timp este nelipsit de la Mănăstirea Antim și Atheneu. Primește sarcina de a face prezentări la audițiile simfonice din Facultate iar după două luni devine cel ce le programează și conduce. Fratele Andrei Scrima de la Antim, bibliotecarul Patriarhului Justinian, îi oferă prietenia, și în
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
13b, motor cu 5 cilindri în stea, cu o putere de 80 CP. Avionul a fost foarte mult folosit în școlile civile de pilotaj din România. ARPA avea în dotare 10 avioane de acest tip. De asemenea acest avion era nelipsit din programul mitingurilor aeriene din acea vreme. Populara „Escadrilă Argintie”, cum era denumită formația de avioane ICAR M23b a ARPA a executat în cadrul acestor mitinguri nenumărate zboruri de agrement cu cei dornici să primească „botezul zborului”. Tot pe avioane ICAR
ICAR M23b () [Corola-website/Science/325719_a_327048]
-
vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din cele mai vechi timpuri. Ele sunt încălțările tradiționale pe care românii le purtau în picioare fie iarnă, fie toamnă, fie vară. Opincile nu doar că erau parte integrantă a costumelor populare, dar erau nelipsite și de la război. Meseria de opincar era învățată în familie și era continuată din tată în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trăi omenește din practicarea ei. Opincile, încălțări moștenite de la daci, se purtau la țară. Azi, opincile au ajuns
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
de pe imaș, la care au fost obligați să lucreze pe orice vreme locuitorii din Buciumi. Au fost interzise toate adunările, horele, serbările și nunțile. Rar se obținea autorizație pentru vreo hora, care era de regulă supravegheată de autorități. Jandarmii erau nelipsiți din sat. Într-o duminică din vara anului 1942 aceștia au arestat în plină hora pe toți tinerii prezenți, ducandu-I legați la Onești, sub acuzația că refuză să participe la premilitărie. În primavera secetoasa a anului 1943 a izbucnit
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
litoralul Mării Negre și la Buftea. Pe lângă actorii profesioniști în film apar și trei regizori: Geo Saizescu, Mircea Mureșan și Gheorghe Naghi, precum și compozitorul Temistocle Popa. Acest film a reprezentat și debutul ca actor al lui Geo Saizescu, care a devenit nelipsit din filmele sale ulterioare, purtând o serie de elemente distinctive: ochelarii fumurii, pălăria, umbrela, pipa sau trabucul. De asemenea, în scena de la masa organizată în casa părinților lui Mimi, personajul interpretat de Vasilica Tastaman, apare și copilul Francesco Alessandro Bulcă
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
a fost în această perioadă una dintre porțile de intrare ale invaziilor celtice în Transilvania. Iar între secolele al IV-lea și al III-lea, celții prind rădăcini pe amândouă maluri ale Mureșului, în vecinătatea așezările dacice existente. Coexistența lor, nelipsită de evenimente violente, a durat aproximativ două secole, sfârșind cu asimilarea celților de către dacii majoritari. Așezarea dacică aflată în sudul Micalăcii a fost cucerită de trupele romane în anii 101 - 102. Pe durata celui de-al doilea război dacic (105
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
pentru o serie de subteme care se suprapun sau intră în opoziție ; toate izvorăsc din viața cotidiană a orașului si de la țară, din România și din străinătate. E vorba despre noile averi agonisite rapid, despre sărăcie, birocrație, societate civilă, politica nelipsită dintr-un bloc, ospitalitate, egoism, milă, autoritate, maniere, corupție meschină, servicii publice, tarele gândirii comuniste, grija pentru copii, circulația pe drumurile publice, grija pentru animale, călătorii, muzica clasică și muzica populară, munca și timpul liber (în special jogging-ul), minorități
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
de Estrada Deva, unde a devenit primul coregraf al acestuia. S-a pregătit permanent în domeniul artei actoricești, interpretând zeci de cuplete, monologuri sau scenete cu caracter satiric și comic. A creat trei personaje celebre: “VASALIE”, “Văru’ SINIEDRU” și “SOFRONICA”, nelipsite din snoavele sau povestirile presărate cu umorul popular ardelenesc, cunoscute și îndrăgite în toată țara.Este atestat ca artist liber profesoinist în specialitatea actor, prezentator gradul I. Începând din anul 1959, a participat individual, sau împreună cu elevii săi, la toate
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
a însemnat adevărata recunoaștere a talentului și aprecierii calităților vocale ale cântărețului, s-a întâmplat în anul 1987, când, împreună cu orchestra Radio, condusă de Constantin Arvinte, a imprimat la Radio România București. Începe să cânte încă de mic copil fiind nelipsit de la serbările școlare ce aveau loc în satul natal Căianu Mic. <br>1978 - devine solist al Ansamblului folcloric ”Cununa de pe Someș” unde se perfecționează ca interpret al cântecului popular și împreună cu care susține spectacole în țară și străinătate: Franța, Germania
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la zonă. Cele mai multe balade au fost culese și înregistrate la Tismana, de la lăutarul Petre Geagu
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
la doi ani și se află deja la cea de-a doua ediție, participând în fiecare an câte 14 familii. În cadrul acestuia, domină lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Varvară Buzilă, președinta Societății de Etnologie a afirmat: "“Festivalul este o formă prin care tradiția perpetuează. Sunt însă și multe alte forme de a promova tradiția. În peisajul nostru cultural, satele se regăsesc într-o conlucrare mult
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
și au mers mai departe. Grupurile dinastice care au participat la festival, fără excepție, au un repertoriu de o valoare aparte. A dominat lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Multe grupuri au prezentat instrumente populare. Surorile au amenajat și un Muzeu al familiei Osoianu, care reprezintă, de fapt, un Colizeu al spiritualității unei familii tradiționale care s-a impus pin prezentarea unor mostre specifice pentru această
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
a avut parte de recenzii mixte, în majoritate negative. Criticii de film au remarcat prezența unui număr mare de clișee (preluate din presa postdecembrista), superficialitatea în conturarea personajelor și lipsa de ritm a acțiunii. Catalogându-l pe Șerban Marinescu că „nelipsit de nerv cinematic și de momente de elocinta, dar fără relieful briant al predecesorilor”, Valerian Sava a afirmat că regizorul nu a încercat să se desprindă din capcană ecranizărilor operelor literare cu caracter didactic-propagandistic ale „nomenclaturii zilei”. Punctul de plecare
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]