KorAP: Find »[drukola/base=nerv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...394 >

9,847 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300

cât de atent era, odată i-am și strigat: tu mă omori! Să știi c-ai avut bărbat, să nu fii ca muierile alea nefutute, că se vede pe ele!, eu le citesc... au o privire rea, invidioasă, mișcări bruște, nervi, umori nevărsate, izbucnesc din prima, ca nebune... Ce n-am făcut ca să-mi câștig bărbatul! Îi plăceau ciupercile și, o dată la două zile, îi făceam ciuperci, mi se apleacă, mi-a zis după câteva săptămâni, mai termină cu ciupercile astea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
niște clame, fire de păr blond, smacuri. I-am făcut o scenăăă... (Pe ecran, în timp ce actrița vorbește, se derulează imagini din ceartă, unghiul filmării o arată pe ea cu smacurile, clamele în mână, strigă - ar trebui o muzică dulceagă, în contrast cu nervii și dinamismul scenei... totul e filmat de Străin, amator.) De-aia nu-ți termini tu proiectele, că ești ocupat acasă. Dacă începi cu reproșurile, s-a terminat, ești liberă să faci tot ce vrei, poți pleca, de la început te-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
cauți acasă, că de obicei vii mai târziu?! Unde-ai fost, fată, că te omor?! Cu cine ai umblat? Cu fetele din clasă... Care?, vreau să vorbesc cu ele... Poftim?, tu ai probleme, mamiiiiii!!!!!!!!!!!, se vede că stai rău cu nervii. M-am îndrăgostit! Ce, eu n-am dreptul la iubire? Care iubire și cu cine? Treaba mea, nu-ți spun, o să-ți spună el, dar nu știu de ce tot amână, mi-a zis că o să vorbească el cu tine, o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
octombrie, cum ar fi trebuit și cum știam toți, s-a mutat pe 7 octombrie, știi și tu, că ai fost la spectacol, asta e, trebuia să mai lucrăm... Într-o după-amiază, pe la ora 14, după repetiții, oboseli, discuții, indicații, nervi, dureri de cap, Maestrul zice că se duce la maică-sa, la țară, la Cristeștii lui de munte, că o aduce pentru premieră, avea o figură schimbată, era extrem de concentrat, mai vroia ceva, altceva decât pe maică-sa, la spectacol

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262

mai bine, cu o minte ageră, imaginativă, și o Înclinație spre hainele extravagante. Între patru și zece ani a făcut țara, Împreună cu maică-sa, de la Coronado, unde Beatrice s-a plictisit În așa hal Încât a făcut o criză de nervi Într-un hotel monden, până la Mexico City, oraș În care a contractat o formă ușoară, aproape contagioasă, de tuberculoză. Micul necaz i-a convenit, iar mai târziu l-a folosit drept ingredient al atmosferei ce o Înconjura - mai ales după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
Într-o persoană nervoasă. Clothilde Îți aduce sus micul dejun. — Perfect. — Astăzi mă simt foarte bătrână, Amory, suspina ea, cu fața ca o icoană a nefericirii, cu vocea superb modulată, cu mâinile gesticulând la fel de grăitor ca ale lui Sarah Bernhardt. Nervii Îmi sunt Întinși la maximum - la maximum. Trebuie să plecăm chiar mâine din locul ăsta Înfricoșător, să căutăm soare. Pătrunzătorii ochi verzi ai lui Amory se fixau, de sub claia de păr Încâlcit, asupra maică-sii. Nici la vârsta aceea nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
constituției proprii și a multiplelor amendamente ale acesteia sau amintirile din anii petrecuți În străinătate - pe care era nevoită să le repete la intervale regulate. Acestea trebuiau exteriorizate, ca visele freudiene, ca să nu-i cotropească mintea și să-i atace nervii. Dar Beatrice avea o poziție critică față de femeile americane, mai ales față de populația flotantă de foste locuitoare ale Vestului. — Vorbesc cu accent, dragule, Îi explica lui Amory. Nu cu accent sudist, nici cu accentul din Boston, nu au un accent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
spre uimirea pasagerilor, transatlanticul a cârmit Încet și a revenit În portul New York, ca să-l depună pe Amory pe chei. Recunoașteți că a fost ceva magnific, chiar dacă nu se poate numi viață. După operație, Beatrice a contractat o boală de nervi suspect de asemănătoare cu un delirium tremens, iar Amory a fost abandonat la Minneapolis, fiind sortit să-și petreacă următorii doi ani la unchiul și mătușa sa. Acolo, aerul crud și vulgar al civilizației vestice l-a surprins prima oară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
de al naibii de femeie! Buzele ei s-au curbat ușor. — O să fiu exact ceea ce-mi place. Amory se Înfrâna destul de greu. Își dădea seama că nu are nici un dram de afecțiune reală pentru Isabelle, dar răceala ei Îl călca pe nervi. Dorea s-o sărute, s-o sărute de multe ori, dar știa că dimineața ar fi putut să plece de lângă ea fără să-i pese. Dar dacă n-o săruta, avea să fie neliniștit. Asta i-ar fi știrbit ideea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
făcut decât să stai și să-mi pândești privirile. În plus, trebuie să mă gândesc bine ce spun când vorbesc cu tine; imediat mă critici. — Prin urmare, te fac să gândești, a repetat vanitos Amory. — Mă faci să stau cu nervii Încordați - ea a rostit aceste cuvinte cu emfază - și când Îmi analizezi orice emoție, cât de mică, orice instinct, atunci pur și simplu nu le mai am. — Știu. Amory a fost de acord cu observația ei și a clătinat din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
Tu ai acum posibilitatea de a porni de la zero, ceva ce Kerry și Sloane, din pricina constituției lor, nu vor putea face niciodată. Te-ai frecat din greșeală de două-trei ornamente și le-ai răsturnat, după care, Într-o criză de nervi, le-ai dărâmat și pe celelalte. Acum misiunea ta este să colecționezi ornamente noi și cu cât privești mai departe adunându-le, cu atât mai bine. Dar nu uita: rezolvă lucrul imediat următor! — Cât de clar știți să expuneți totul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
În viață cu tine. (Nota forțată de speranță piere când vede că ea nu reacționează.) Ce s-a Întâmplat? (Se ridică brusc de pe scaun și Începe să facă pași mari prin cameră.) E Dawson Ryder, asta e. Ți-a pus nervii la Încercare. De o săptămână petreci fiecare după-amiază cu el. Vine lumea și-mi spune că v-a văzut Împreună, iar eu trebuie să zâmbesc și să dau din cap și să pretind că pentru mine n-are nici cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
cu capul În palme, nu mișcă. Parcă viața s-a scurs din el.) ROSALIND: Iubitule! Iubitule! Nu mă pot lega de tine, dar nu pot nici să-mi imaginez viața fără tine. AMORY: Rosalind, ne călcăm unul pe altul pe nervi. Adevărul este că suntem amândoi tensionați, că săptămâna asta... (Are o voce bizar de bătrână. Ea vine la el și, luându-i capul În palme, Îl sărută.) ROSALIND: Nu pot, Amory. Nu mă pot lăsa zăvorâtă departe de copaci și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
Privește-mă: sar de pe stâncă! Până să poată mișca el un deget, Eleanor Întorsese calul și galopa deja cu viteză maximă spre marginea platoului. Descriind un cerc, el a pornit În urmărirea ei, cu trupul Înghețat de frică și cu nervii zbuciumați. Nu avea șanse să o oprească. Luna intrase În nori și calul lui Eleanor avea să calce orbește În gol. Dar cam la trei metri de la margine, fata a slobozit dintr-o dată un țipăt și s-a aruncat Într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391

cinci luni în van și Maica Tereza nu-i luminase deloc. Horațiu se hotărâse să accelereze lucrurile: Contesa mai avea șapte luni ca să-și îndeplinească planul. Atât îi mai putea acorda heruvimul din viața lui. Gonind furios, în parte din cauza nervilor întinși la maximum, în parte din cauza faptului că nu știa să conducă o motocicletă, și în cea mai mare parte din cauza ochelarilor de soare fumurii, Horațiu intră cu motocicleta în primul McDonald’s. Poliția apăru destul de repede la MaxiBar. Coincidența

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489

plăcut cum și-a apărat Beligan copilul. Lamia este acum o mare actriță și Beligan a dovedit că știa de ce se bate, știa că se poate sprijini pe un talent real și un caracter rar - asta este Lamia - și respect nervii lui de atunci. Culmea, câțiva ani mai târziu aveam să fiu obligat să fac același lucru cu copilul meu, care tocmai picase la Institut pentru că nu citise lecția despre aparatul de fotografiat. Slavă Domnului, Mihai este azi unul dintre cei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
pricepe doar când este prea târziu că am greșit ca niște proști. Am tot stat la televizor zilele astea și am văzut tot felul de găgăuțe, ziariști care-și spun cu emfază analiști, unul mai prost ca altul, bolnavi de nervi sau pur și simplu saltimbanci de duzină, băieți care au dreptul să spună ce le trece prin cap la televizor, așa ca să înțeleagă și oamenii cuminți că la stele trebuie să se uite, la nori și la vânt, la colbul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296

o să‑i poruncească să i‑l dea lui. Va fi o chestiune de voință. Iată că se întoarce Sophie, iar Rainer, cu o expresie brutală, îi pune de probă câteva degete pe jugulară. Au, ești nebun, la gât sunt mulți nervi pe care‑i poți distruge foarte ușor dacă nu ești atent! Nici vorbă de neatenție, spune Rainer. Am văzut asta într‑un film franțuzesc. Doar nu te apuci să omori oameni numai pentru că ai văzut‑o într‑un film. Cine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
se depun în tencuiala scorojită, unde întâlnesc vechi cunoștințe cu care stau la taclale: varză și conopidă, cartofi și fasole. A doua serie de copii pălmuiți zbiară de se aude în toată casa. Tati e obosit și stă prost cu nervii. Pst, liniște, sau îi plesnește de tot izolația nervilor. Hans are o viziune cu porțelanuri strălucitoare, tacâmuri de argint și o moderație generală în cuvinte și gesturi. În ton și în atitudine, unde nu te încurci niciodată, fiindcă e preferabil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
cu care stau la taclale: varză și conopidă, cartofi și fasole. A doua serie de copii pălmuiți zbiară de se aude în toată casa. Tati e obosit și stă prost cu nervii. Pst, liniște, sau îi plesnește de tot izolația nervilor. Hans are o viziune cu porțelanuri strălucitoare, tacâmuri de argint și o moderație generală în cuvinte și gesturi. În ton și în atitudine, unde nu te încurci niciodată, fiindcă e preferabil să bagi mâna în gențile altora. Hans are un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
Hans relatează afirmația lui Rainer cum că în natură cel mai puternic îl zdrobește pe cel mai slab. Cred că e logic care din ăștia vreau eu să fiu. Cine e Rainer ăsta? (întrebarea speriată a mamei). Mă calci pe nervi cu întrebările tale idioate, se oțărăște fiul și‑o șterge, deși nici n‑a apucat să mănânce ca lumea, o altă nevoie a tineretului. Pentru azi era programat gulaș de cartofi, ca în atâtea alte zile. Mama stă în picioare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
l cheamă, da. E aici. În persoană. Ne‑o tragem imediat. Atunci o să tacă și ea, în sfârșit, că de obicei vorbește în plus, aproape la fel de mult ca frate‑său. Hans crede că vorbăria asta începe s‑o calce pe nervi și pe Sophie, care preferă tăcerea lui Hans, solitarul, trăncănelii unui Rainer care caută întruna un colectiv în care să strălucească. E o adevărată obsesie la ciudatul ăsta. Vino la mine, vino, vino, croiește‑ți drum, șoptește Anna, de parcă el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
Rainer se ridică brusc de la masă și se retrage gânditor într‑un colț de unde privește în gol cu un aer sumbru, până când Sophie sau Anna îl readuc solemn printre ele. Ce ai? Spune, te rog, te rog. Mă călcați pe nervi, proastelor. Eu am alte griji, situate pe un alt plan, pe care mă situez și eu. Mă plictisiți. Hai, te rugăm, Rainer, așează‑te iar lângă noi. Voi chiar nu pricepeți nimic, cu asemenea oameni nu poți să treci niciodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
se gândește la problema pusă de Rainer, îl bate scurt pe umăr și se duce să se îmbrace. Rainer o urmează peste tot, de aici până mai încolo și de acolo până mai încoace, ceea ce pe Sophie o calcă pe nervi, de parcă n‑ar fi în stare să meargă și singură unde poftește. Îl mai lovește o dată ușor cu palma, ca pe o piesă de mobilier sau ca pe un cățeluș, pleacă din calea mea, fiindcă asta e calea mea personală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
foarte tare, fiindcă barometrul indică furtună, iar barometrul stărilor de spirit la fel. Fărădelegile noastre vor fi însoțite de violență, Anni, nu crezi? Dar nu trebuie să le comitem într‑o stare de surescitare, ideea nu e să‑ți descarci nervii, ci trebuie să te dăruiești fărădelegii cu sânge rece, starea de surescitare trebuie evitată. Ai dreptate (Anna), fiindcă prin asta fărădelegea ar trece pe planul doi, când de fapt ea trebuie să rămână obiectivul principal. În lada țărănească foarte încăpătoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]