14,384 matches
-
iveau între ei. Într-adevăr aceste două partide nu vor ajunge niciodată la o înțelegere, atîta vreme cît vor avea cardinali; deoarece ei sînt aceia care la Roma și în celelalte părți întrețin partidele adverse, iar ei, feudalii aceștia, sînt nevoiți să le apere; astfel se nasc din ambiția prelaților discordiile și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin puterea armelor, el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a unit cu ei pentru ca să-i supună pe milanezi, patronii lui. Sforza, tatăl lui, pe cînd era în slujba reginei Ioana a Neapolului, o părăsi pe neașteptate, lăsînd-o fără nici un soldat, iar ea, ca să nu-și piardă tronul, a fost nevoită să treacă cu totul de partea regelui Aragonului. Este adevărat că venețienii și florentinii și-au mărit în trecut teritoriile folosind armate de acest fel, iar căpitanii acestora nu s-au făcut principi, ci, dimpotrivă, au apărat aceste state; dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deoparte nici un fel de măreție costisitoare; într-atîta încît un principe de felul acesta va ajunge să-și cheltuiască bogăția cu asemenea lucruri, iar la sfîrșit, dacă va voi să-și păstreze și mai departe faima de om darnic, va fi nevoit să apese nespus de greu asupra poporului, împovărîndu-l cu biruri și va face tot ceea ce se poate face pentru a obține bani. Lucrul acesta va aduce însă cu sine ura tot mai mare a supușilor săi și totodată puțina prețuire
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
darnic, n-ar fi întreprins atîtea războaie și nici n-ar fi cîștigat atîtea victorii. Așadar, pentru a nu trebui să jefuiască supușii, pentru a putea să se apere, pentru a nu ajunge sărac și disprețuit, pentru a nu fi nevoit să devină lacom, principele nu trebuie să fie nicidecum îngrijorat de faima de zgîrcit pe care și-ar face-o. Acesta este unul dintre viciile care îi îngăduie să domnească. Iar dacă cineva ar spune, dimpotrivă, că Cezar a ajuns
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
comporte tocmai dimpotrivă. Trebuie de asemenea să știm că un principe, și mai ales un principe nou, nu poate să respecte toate acele virtuți pentru care oamenii în general sînt socotiți buni, deoarece adeseori, pentru ca să-și apere statul, el este nevoit să acționeze împotriva cuvîntului dat, împotriva milei, a omeniei, a religiei. De aceea, trebuie ca spiritul lui să fie oricînd gata să se îndrepte după cum îi poruncesc vinturile sorții și schimbările ei, și, după cum am mai spus mai sus, să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
domnească. Și se cuvine să observăm cu acest prilej că îți poți atrage ura oamenilor prin fapte bune cît și prin fapte rele. Prin urmare, după cum am arătat mai sus, un principe care vrea să-și păstreze statul, este deseori nevoit să nu fie bun; deoarece, atunci cînd poporul, soldații sau nobilii, adică pătura socială de care socotești că ai nevoie pentru a te menține la putere, este coruptă, tu trebuie sa te conformezi comportării ei pentru a o satisface, și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în ei, fie pentru că sînt lași, fie pentru că sînt prea puțin demni de încredere; și atît una cît și cealaltă din aceste păreri fac să se nască ura împotriva ta. Dar cum tu nu poți să rămîi fără armate, ești nevoit să recurgi la mercenarii despre care am vorbit mai sus arătînd cum sînt; și chiar dacă aceștia ar fi mai buni, tot n-ar fi destui la număr pentru ca să te apere împotriva dușmanilor puternici și a supușilor suspecți. Iată de ce, așa cum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nordice nu sînt mai puțin populate decît erau atunci, dar cum luxul a făcut ca nevoile noastre să crească, faptul a dus la dezvoltarea manufacturilor și a tuturor acelor arte care asigură existența unor popoare întregi, care, altfel, ar fi nevoite să-și caute salvarea în altă parte Aceste modalități de a face să prospere un stat sînt ca niște posibilități încredințate înțelepciunii suveranului, pe care acesta trebuie să le pună în practică și să le facă profitabile. Semnul cel mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
1930, la un an după expulzarea din Uniunea Sovietică a lui Troțki, cugeta: „Asta-i viața: Troțkii fac revoluția, iar Bronsteinii plătesc.“ Primăvara lui ’44 a produs o schimbare Însemnată și În viața lui Valeriu Ruba. De cîțiva ani, fusese nevoit să renunțe la cursurile seminarului greco-catolic din Oradea, petrecîndu-și acum tot timpul În casa părintească unde dădea o binevenită mînă de ajutor la muncile cîmpului. Gospodăria și pămînturile familiei se aflau la Pișcari, un sat În care, alături de români, se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a unui singur ochi și pericolul coborîrii altei scări fără un picior. Simțeam că și mie, și bătrînului ne lipsește ceva de mare Însemnătate pentru a putea ține pasul cu viața de zi cu zi, că numai noi doi sîntem nevoiți să ne mișcăm mai Încet ca să nu ne expunem primejdiei. Știam de asemenea că, În locul ochiului meu stîng și-n locul piciorului său drept, sînt montate niște proteze, a mea de sticlă, a lui de lemn. O căpătasem Înainte de a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
conciliantă a Împăratului Leopold, pus și el la grea Încercare de dificultățile războiului de succesiune din Spania. A iscălit așadar pactul cu diavolul după ce-i impusese aceluia respectul și a intrat astfel definitiv În elita nobilimii maghiare, fără a fi nevoit să-și renege credința catolică. Între timp, din Polonia, Rákóczi a coborît prin Iași la București, la Brîncoveanu, pe urmă la sultan, iar de la Constanti nopol, la Versailles, la bătrînul Ludovic al XIV-lea. Unul dintre căpitanii lui de husari
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de poeme Grația Dizgrația, cel mai fericit și mai potrivit, pentru conținutul său, titlu de carte pe care am fost În stare să-l născocesc. Am mai evocat volumul la Începutul acestei călătorii, dar iată că, spre sfîrșit, mă văd nevoit a reveni la paginile sale. Părții a doua a acestui opuscul i-am spus Epistolar - Schimb feminin de scrisori Între inițialele onomastice E și A. Reunite, cele două inițiale dau genericul pronominal și personal al feminității, o dau pe EA
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mereu în căutarea plăcerilor trupești” și „caută să se bucure despre ele”; cei care, prin natura lor, aparțin cerului - e vorba despre „artiști, savanți și umaniști” (technitai epistemones kai philomatheis); cei care-i aparțin lui Dumnezeu - preoții și profeții, „care, nevoind să se amestece în statutul universului și să devină cetățeni ai lumii, depășesc întreaga lume a sensibilului pentru a ajunge la lumea inteligibilă”. Uriașii reprezintă omenirea care s-a îndepărtat de dreapta rațiune „măsluind banul cel bun” și trădând astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pentru lipsa de discernământ. Nicu a zâmbit cu Îngăduință, văzându-l pe doctor copleșit de jenă... ― Puteți pleca la treburile voastre, copii. În ziua aceea, doctorul Gruia și Despina au avut de lucru cu asupra de măsură. Despina a fost nevoită - pentru liniștea ei - să revadă starea fiecărui pacient propus pentru intervenție. Când a terminat, a venit la Nicu, să-i prezinte situația găsită. Discuția a durat ceva vreme, fiindcă profesorul din el nu-și permitea să treacă ușor nici peste
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
zâc: „Măi Păpădii, ia fă-ti tu că le iei urma oleacă și vezi ci hramuri poartă pi aici. Îs cercetași sau Îs niști rătăciți de turmă? Toată treaba să nu durezî mai mult di giumătate de ceas. Dacă ai nevoi de agiutor, dai semnal” - Îi zic eu. Semnalu’ era cântecul pitpalacului. ― Am Înțeles, domnule sergent, a răspuns Păpădie. A lăsat doar sacul de merinde, ca să nu-l incomodeze la drum și a dispărut ca o umbră... Am rămas În așteptare
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
om stăpân pe „destinele lumii”... Despina ședea retrasă, lăsând ca totul să pară firesc. Lucrurile s-au complicat Însă când profesorul a Început să ceară doctorului Cuc detalii asupra situației unor pacienți operați... Până la urmă, sora de salon a fost nevoită să suplinească lipsa de cunoștințe a doctorului Cuc. Acestuia, Încet Încet, Îi dispărea acea aură de fericire pe care o purta la Început ca pe o flamură. Când profesorul era gata să iasă din salon, l-a Întrebat direct: ― Ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și pe ei dacă nu doresc să meargă - a arătat Maria spre bătrâni. ― Nici nu se poate altfel. Ce ziceți, dragii noștri, vreți să ieșiți cu noi la plimbare? ― Noi știm că ti așteaptî un pas greu și că ai nevoi’ di liniști. Așă că mergeți voi trii, că noi ne-am plimbat cu fratele Petrică. Cu o birjî cu doi cai - a răspuns tata Toader. ― Atunci, hai să ne pregătim de o plimbărică - a rugat-o pe Maria. ― Da’ dacî
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un serviciu bun, să nu mai fie nevoie să faci atâta tevatură!... Că ai copii de crescut, ce dumnezeu! se apucă Norica să-i spună, bucuroasă că lucrurile păreau să-și afle o rezolvare discretă și amiabilă, fără să fie nevoiți să ia în cârcă mari riscuri. Nu știu cât e prietenie și cât interes, replică Sever, meșterind la o mașinuță stricată de copii. Ce tot spui, frate? tresări Norica. Ce interes? A, nimic special. Vorbeam așa, în principiu, îi explică Sever. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că într-una din duminici Her Vater a descoperit în cristelnița dosită într-un ungher al amvonului niște chiloței de copil urât mirositori, cu urme de netăgăduit că se scăpase pe el. Și atunci leșii, deși mai numeroși, au fost nevoiți să accepte modificarea programului. Din cauza lui Woiceh al nostru și a neglijenței voastre trebe să stăm la Liturghie până la ora 1430, că pân' la 1100 nu era bine, îi dojeneau polonezii pe părinții copilului. Dar vom afla și noi cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
s-a adresat nevasta, apărută instantaneu, cu apelativul de la birou, despre care el nu i-a vorbit niciodată. A fost unicul lucru ce i-a reținut atenția pe moment și a rămas mut contemplându-și isprava și regretând că este nevoit să-și întrerupă lucrarea înainte de a o fi isprăvit. Că, până la aflarea temutelor instalații, ce i-au fost implantate în apartament, mai era o cale destul de lungă: sufrageria, bucătăria, baia și holul trebuiau scotocite până în cele mai mici amănunte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
drumul construcției unei vieți tot mai fericite. În marea lui grabă, Dinu a distrus-o cu o piatră cubică bine țintită. Doi poterași de la gineală i-au interzis ceva mai încolo accesul pe ruta Păcurari către Lăpușneanu și a fost nevoit să-și schimbe direcția înspre zona gării împreună cu alți doritori să ajungă la statuie. Cu toții și-au zis că vor pătrunde la ținta finală fie chiar și pe ocolite pentru a asculta și a aproba prin urale Proclamația de la Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și miroase a urină de la o poștă! Anul și cârlanul! îl compătimeau mama și tata pe acesta. Rozalia noastră chiar și-a pus în gând să ajungă Mamă Eroină, o ironizau colegii de birou, nemulțumiți că, după fiecare naștere, erau nevoiți să-i preia obligațiile de serviciu, prin extindere de sarcini, pentru un întreg trimestru, perioadă echivalentă cu concediile ei de lehuzie. Dar, ce să-i faci? Mama și copilul, pe primul plan! Grija față de ei, tovarăși! Grijania mă-si de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
două-trei doamne venite cu te miri ce interese la Vamă. Nu peste multă vreme, pe adresa Inspectoratului Școlar Județean, a sosit următoarea comunicare din partea instituției similare a regiunii Cernăuți: Motivat de anumite chestiuni de natură organizatorică, la recomandarea Obkomului, suntem nevoiți să declinăm unilateral Protocolul privind trimiterea la odihnă a unor grupuri de copii în taberele de pionieri și școlari din România. Urmau ștampila și semnăturile de rigoare. Vijelie mare, fraților, la Cernăuți! Stopăm și noi recrutările! A conchis inspectorul general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mea! Huțulca din Brodina! Păcatul Doamne, că mult a avut de pătimit Ion al lui Tănase Chiteală din Șoldănești până ce a reușit să-și facă și el o familie ca tot creștinul de prin părțile noastre. Că mai întâi fu nevoit să-i înlăture pe ceilalți pețitori din preajma Paraschivei sale, nimeni alta decât fata cea mare a lui Constantin Mâțu, gospodar fruntaș în sat la Bogata. Și nu i-a fost ușor lui Ion al nostru să umble în sat străin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și cu oarece bucurii, anume că băiatul cel bubos al scripcarului se mai furișa adesea prin lanurile de păpușoi pentru o partidă de tainică iubire juvenilă. Mai greu le-a fost după ce s-au eliberat câmpurile de recoltă că erau nevoiți să se ferească de ochii curioși ai lumii tocmai prin tufele din luncă. Dar și mai mult au avut de pătimit odată cu venirea burnițelor mocănești, pătrunzătoare până la măduva oaselor când fata își proteja capul și spatele cu un sac mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]