2,270 matches
-
zis lui Simeon și lui Levi: Voi m-ați nenorocit, făcîndu-mă urît locuitorilor țării, Cananiților și Fereziților. N-am sub porunca mea decît un mic număr de oameni; ei se vor strînge împotriva mea, mă vor bate, și voi fi nimicit, eu și casa mea." 31. Ei au răspuns: Se cuvenea oare să se poarte cu sora noastră cum se poartă cu o curvă?" $35 1. Dumnezeu a zis lui Iacov: "Scoală-te, suie-te la Betel, locuiește acolo, și ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Celelalte două sate mai mici găsite în aceeași oază au rămas pustii; locuitorii au fost aduși în tabăra cotropitorilor. Lângă tabără, dulgherii armatei, purtând și ei pieptare și coifuri militare, înjghebară din cea dintâi zi un țarc mare și înalt, nimicind curmalii din care se hrănise și s-ar mai fi putut hrăni atâta lume. Rămaseră acum în oază foarte puțini arbori. Trunchiurile cu solzi ale celorlalți erau acum gard și păzeau cucerirea vitejilor atlanți. A doua zi, Auta ieși posomorât
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o neliniște aspră, crudă, întîia oară atât de mare de când se știa. Soarta răscoalei amenințate îi ridică un nod în gât și i se păru că aerul se împuținase. Într-un târziu, Hor îl întrebă pe cîrmaci: - Poți s-o nimicești în aer, înainte de a ajunge la muntele acela primejdios? - Nu! murmură cârmaciul cu glas sugrumat. Nu m-am pregătit pentru asta... nu m-am gândit. Auta simțea marea primejdie, fără s-o cunoască. Întrebă cu glas stins: - Și ce va
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care poate de aceea a crescut nestăvilită. Iar aici, în luntrea cerească, între înțelepții oameni ai altei lumi, a înțeles că trufia și ura tatălui ei și cruzimea fratelui ei i-au retezat drumul spre singurul dor adevărat și au nimicit cea mai frumoasă țară a lumii cu tot cu oamenii ei. Din clipa aceea moartea acestui tată i s-a părut firească, iar de la o vreme i s-a făcut dor și de pământ. Când i-a mărturisit lui Auta acest dor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cale, cum zic preoții, zeii răi din turnul de argint... știți care zei! Și că marii zei puternici și buni ai tuturor popoarelor și neamurilor lumii îi urăsc pe aceștia de pe Muntele Zeului și au poruncit stăpânilor lumii să-i nimicească. Am aflat că pe lângă oastea venită din Ta Kemet ar mai fi dat și stăpânii localnici vreo douăzeci de mii de soldați. Urmează să înconjoare muntele și să vină aici pe podiș, să ne... - Dar Marele Preot a cunoscut puterea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
au zis Cetatea Zeului Soarelui, ceea ce în limba lor se spune Baalbek. Vouă vi se spune, tuturor la un loc, Baal Șamim, adică stăpânul cerurilor... - Bine, Auta! spuse celălalt străin, cu astfel de nume ne-am obișnuit. Dar spune-ne, nimicind cele două orașe, nu vom face oare o nedreptate? Acolo trăiesc și oameni nevinovați. - Oamenii nevinovați nu trăiesc în cele două orașe, ci numai în bordeiele din afara zidurilor! strigă Auta. Nu mai cumpăniți atâta și nimiciți-le: mulțimile de oameni
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
obișnuit. Dar spune-ne, nimicind cele două orașe, nu vom face oare o nedreptate? Acolo trăiesc și oameni nevinovați. - Oamenii nevinovați nu trăiesc în cele două orașe, ci numai în bordeiele din afara zidurilor! strigă Auta. Nu mai cumpăniți atâta și nimiciți-le: mulțimile de oameni sărmani se vor bucura. - Bine, zise Uh după un răstimp de gândire. Tu și cu prietenul nostru vă veți duce să spuneți acestor oameni din afara zidurilor să plece. Căutați să ajungeți acolo seara. Prietenul nostru are
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lui Lot?! După aceea plecară spre luntre. Pe Uh îl găsiră așteptîndu-i tăcut. Se așezară pe scaunele lor, și luntrea se ridică în văzduh. Zburară sus de tot, în jurul celor două orașe. Auta începu să bănuiască pe ce cale vor nimici orașele, obișnuit de atâta vreme cu razele nevăzute ale acestor străini. Într-adevăr, după miezul nopții luntrea se îndreptă spre orășelul Țoar. Acolo coborî jos de tot și stătu atârnată în văzduh deasupra porților orășelului. Se zăreau oameni cu poveri
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ierburilor. - Și afară de Hor-deșer și de pământ oameni mai sunt pe vreuna? întrebă Auta. - Numai pe acestea două. Au mai fost pe una, dar... Auta întrebă cu ochii sclipind de neliniște: - Au plecat? Hor oftă: - N-au plecat: și-au nimicit planeta... Era a zecea planetă a soarelui, care se rotea în jurul lui dincolo de a noastră. Noi, adică strămoșii noștri, erau pe atunci încă sălbatici. - Atunci voi de unde ați aflat? În glasul lui Hor suna tristețe: - Planeta aceea a avut oameni
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Dumnezeu. Eu n-am umblat însă cu cel ce nu este: am umblat cu niște oameni veniți dintr-altă lume, de departe, dintre stele. Și, pe Lot și pe Abraam eu i-am vestit că Sodoma și Gomorra vor fi nimicite și i-am îndemnat să fugă la munte sau măcar la Țoar! Lumea tăcea. Unii șopteau între ei, socotindu-l nebun. Alții nu socoteau nimic; îl ascultau numai cu gura căscată. Preotul se strecură prin mulțime și nimeni nu-l
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe arătosul meu Bruce și pe prietenul lui doctorul Rossi, iar pe de alta Sinele meu cel bun. Simt cum atacul sălbatic al chimicalelor se intensifică și contracțiile viguroase ale intestinelor, ce Înseamnă entuziasmul reînnoit În Încercarea de a mă nimici. Ei bine prietene, solexul meu este solid și sunt hotărât să nu ies prin curulețul tău arătos În zona crepusculară a canalizării din mândrul oraș Edina. Colacul drag de closet al Scoției00000000000trebuie să Încerc să nu mă mișc000000000000000 00000000000000000000000000000000000 șuierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
voi strânge nori deasupra pământului, curcubeul se va arăta în nor; / și Eu îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine și voi și dintre toate viețuitoarele de orice trup; și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură».“ (B.E./V.T., Geneză 9:12-15, CNS) Dacă Unul nu suportă nici o determinație având, paradoxal, toate determinațiile, în privința multiplului lucrurile stau, după cum am văzut, altfel. Multiplul nu doar acceptă determinațiile, ci acestea îi de-finesc natura, constituind, prin parțialitate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pământ unde să nu fie. O spun, deci: credința, fie că este întemeiată pe dragoste, fie că e întemeiată pe frică, așa cum spun cei care ne hulesc, este dumnezeiască și n-are să fie sfârșită de vreo pasiune lumească și nici nimicită de frica din zilele noastre. Dragostea face credincioși datorită pasiunii lor pentru credință; iar credința, dând la rândul ei binefaceri, este temelia dragostei; și dacă teama este pedagog al legii, atunci și teama este obiect al credinței, datorită credinței pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la o esență mai curată decât celelalte animale”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. XIII, 87.1.-87.4., în PSB, vol. 5, p. 360) „Uciderea este luarea cu sila a vieții unui om. Cel care vrea să nimicească învățătura cea adevărată despre Dumnezeu și despre veșnicia Lui, ca să pună în locul ei minciuna, spunând fie că universul este fără pronie, fie că lumea este necreată, fie că sunt minciuni temeiurile adevăratei învățături, acela este cel mai mare criminal”. (Clement
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
are din Sine existența, după cum deducem din vedenia teofaniei arătată marelui Moise (Ieș. 3, 14). Drept aceea cel care scoate din cugetul său ideea că Dumnezeu există prin Sine, dar ajunge să spună că tot nu există, acela și-a nimicit ființa punând-o în afara Celui care este existența însăși. De aceea se și spune, că întrucât s-au abătut de la fața lui Dumnezeu, toți împreună netrebnici s au făcut (Ps. 52, 4), dovedindu-se de nici o treabă, ca o haină
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
junghia vițel sau oaie sau capră din tabără, sau afară de tabără și nu le va aduce la ușa cortului mărturiei, ca să aducă darul Domnului înaintea cortului Domnului, se va socoti ca un vărsător de sânge și sufletul acela va fi nimicit din popor (Lev. 17, 3-4). Așadar e o nelegiuire și întinare ce cade sub osânda vărsării de sânge voința de-a se împreuna cu ereticii în aceleași locașuri și de-a primi comuniunea cu ei. Căci cei ce aduc în afara
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
oameni; să folosească tactica „pământului pârjolit”, prin care erau distruse recoltele, vegetația, locuințele, iar populația se retrăgea în locuri greu accesibile, pentru a lipsi armata invadatoare de posibilități de aprovizionare și de obținere de informații. (detașamentele plecate după hrană erau nimicite);să organizeze atacuri de noapte, de tipul celui realizat de Vlad Țepeș împotriva taberei sultanului Mehmed al II-lea (1462). -Succesul unei astfel de tactici depindea de mai mulți factori: de forța militară pusă în joc; de angajarea tuturor factorilor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
zece ani un rol care revine funcției a treia, cea care ține de vitalitatea, prosperitatea și echilibrul pașnic al unei societăți. Ahile, în fond, improvizează tabăra troiană, iar spiritul lui economic se vădește și în faptul număr de mirmidoni) au nimicit orașul, au făcut prăpăd între lelegi și au luat pradă bogată, mai ales femei. Printre ele se afla și Briseis, care avea să joace un rol important în desfășurarea Iliadei. Briseis era măritată. Ahile i-a ucis nu numai soțul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în tabăra ahee, leșul lui Hector și îi acordă, nerugat, douăsprezece zile de armistițiu, timp în care troienii strâng lemnele de trebuință pentru rug, apoi îl înmormântează pe Hector. Astfel că, din cei zece ani cât au luptat grecii ca să nimicească Troia, Iliada (care are 24 de cânturi) 44 nu înfățișează decât 52 de zile, dintre care pe primele 24 în cânturile I-II și pe ultimele 24 în cânturile XXIII-XXIV, restul de 4 zile, zilele de luptă, fiind cuprinse în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
senin, forța care trăiește și vrea să rămână sub soare. Când Zeus umple câmpul de luptă de o negură deasă, eroii se simt pierduți și Aias strigă: „Zeus, părinte, dă-ne un cer curat, să vedem; apoi, dacă așa vrei, nimicește-ne în plină lumină!“ Tristețea, durerea și moartea îi învăluie pe eroi ca într-un nor întunecat. Și mai sunt zarva, vuietul, vacarmul câmpiei cotropite de luptă. Se aud până în eter strigăte de războinici și de zei, strigăte de luptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
generațiilor. Pe de altă parte, oamenii homerici se știu supuși atât Soartei, cât și pasiunilor și toanelor divine, știu că puterile și viețile lor sunt mărginite, că pot cădea pradă unor forțe oarbe sau propriei lor voințe de a se nimici unii pe alții, că îi pândesc la tot pasul durerea și pierzania. Dar, cum se va vedea, ei știu - și se poartă ca atare - că ființa și existența lor nu sunt lipsite de orice valoare și de orice demnitate. Că
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și, înainte să se așeze cu toții să mănânce, aduce ofrande zeilor. Prietenia lor este, în chip firesc, și una de luptă. Patrocles i-a fost tovarăș lui Ahile în toate expedițiile 88 de pradă și împreună au jefuit și-au nimicit cetăți, după cum era rânduiala acelor vremi. Nimic nu putea să-i despartă și îi uneau, ca pe doi egali, curajul și forța, trecutul și un neștiut viitor. Pe câmpul de luptă de lângă Troia, epopeea nu-i arată însă niciodată împreună
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
silindu-l să-și lase cirezile la cheremul lui. Enea a scăpat de moarte, adăpostindu-se în Lirnesos, dar a trebuit să fugă și de acolo, pentru că Ahile și Patrocles (însoțiți de bună seamă de un număr de mirmidoni) au nimicit orașul, au făcut prăpăd între lelegi și au luat pradă bogată, mai ales femei. Printre ele se afla și Briseis, care avea să joace un rol important în desfășurarea Iliadei. Briseis era măritată. Ahile i-a ucis nu numai soțul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în tabăra ahee, leșul lui Hector și îi acordă, nerugat, douăsprezece zile de armistițiu, timp în care troienii strâng lemnele de trebuință pentru rug, apoi îl înmormântează pe Hector. Astfel că, din cei zece ani cât au luptat grecii ca să nimicească Troia, Iliada (care are 24 de cânturi) nu înfățișează decât 52 de zile, dintre care pe primele 24 în cânturile I-II și pe ultimele 24 în cânturile XXIII-XXIV, restul de 4 zile, zilele de luptă, fiind cuprinse în restul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
senin, forța care trăiește și vrea să rămână sub soare. Când Zeus umple câmpul de luptă de o negură deasă, eroii se simt pierduți și Aias strigă: „Zeus, părinte, dă-ne un cer curat, să vedem; apoi, dacă așa vrei, nimicește-ne în plină lumină!“ Tristețea, durerea și moartea îi învăluie pe eroi ca într-un nor întunecat. Și mai sunt zarva, vuietul, vacarmul câmpiei cotropite de luptă. Se aud până în eter strigăte de războinici și de zei, strigăte de luptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]