1,996 matches
-
profesor se deplasează mult printre elevi în timpul unei lucrări scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor de gesturi care definesc interacțiunile dintre profesor și elevi urmărește demonstrarea avantajelor utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului Analiza gesturilor în comunicarea didactică după acest criteriu valorizează tipologia lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969) și gestica personală: * Gesturi care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
face observație unui elev indisciplinat, profesorul poate să se îndrepte către acesta fără să schimbe atmosfera educațională creată. * Gesturile care însoțesc comunicarea verbală / ,,ilustratorii" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): au scopul de a descrie cuvinte, obiecte, implicând mișcări nonverbale ale întregului corp. Ilustratorii se pot situa pe aceeași linie cu limbajul verbal, fiind gesturi complementare (profesorul dublează acordul verbal cu o mișcare aprobatoare din cap). Alteori, ilustratorii pot denota altceva decât exprimă cuvintele, constituind gesturi contrare (profesorul surâde ușor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care impune muzicienilor același ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin care se evidențiază un cuvânt, o propoziție sau un pasaj. De regulă, profesorul de tip nonverbal, care-și mișcă brațul sau capul pentru a sublinia anumite cuvinte în comunicarea didactică, oferă un indiciu suplimentar față de profesorul de tip verbal. Marele avantaj al folosirii ilustratorilor în predare este acela al menținerii privirilor elevilor spre profesor, asigurându-se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
informații, protejarea față de o situație neplăcută, penetrarea unui obstacol. Acest gest este recomandat în fața grupurilor mari, și în interacțiunea, face-to-face. Gesturile rectiline, curbiline, triunghiulare au un rol esențial în lecțiile demonstrative, prilej cu care profesorul îmbină limbajul verbal cu cel nonverbal. * După viteza de execuție, putem remarca în comunicarea didactică: gesturi alerte (ridicarea din umeri pentru a indica lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă un profesor dorește să mențină un ritm alert al comunicării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. De asemenea, pentru ca școala să devină prietenoasă și atrăgătoare, profesorii trebuie să folosească, din perspectiva lui Gabriel Albu, un limbaj (verbal și/sau nonverbal) al acceptării elevilor, deoarece numai așa se pot crea relații prin care aceștia să-și dezvolte frumusețea interioară, să devină mai creativi, să-și rezolve problemele, să-și dorească prietenia și colaborarea 139. În cercetarea noastră, ne propunem să subliniem
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de observare; 5) responsabilitatea liceenilor în completarea grilei de observare; în această etapă, am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu-l obosească, profesorul trebuie să se deplaseze moderat, deoarece numai așa exprimă empatia și interesul sincer față de acesta. Rezultatele cercetării noastre confirmă validitatea studiului experimental întreprins de J. Comstock, E. Rowell și J. W. Bowers. Conform acestuia, între apropierea nonverbală manifestată de către profesor față de studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cercetării noastre confirmă validitatea studiului experimental întreprins de J. Comstock, E. Rowell și J. W. Bowers. Conform acestuia, între apropierea nonverbală manifestată de către profesor față de studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește comunicarea vizuală, profesorii cu reactivitate accentuată la stres stabilesc frecvent contactul vizual de sus în jos comparativ cu cei care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Bowers. Conform acestuia, între apropierea nonverbală manifestată de către profesor față de studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește comunicarea vizuală, profesorii cu reactivitate accentuată la stres stabilesc frecvent contactul vizual de sus în jos comparativ cu cei care manifestă echilibru psihic și stabilesc un contact vizual direct cu elevii (coeficientul Pearson Chi-Square este
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exprimă interes, încredere, sinceritate, colaborare. În stabilirea contactului vizual cu elevii, nu există diferențe semnificative statistic (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 0,05 2,32; unde p < 0,05), fapt ce ne bucură având în vedere funcțiile acestui parametru nonverbal în comunicarea didactică. Lipsa diferențelor statistice în această direcție poate avea următoarele explicații: a) cu ajutorul contactului vizual profesorul controlează interacțiunile ce au loc în clasă și poate interpreta comunicarea nonverbală dintre elevi; b) ,,menținerea contactului vizual este o caracteristică a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fapt ce ne bucură având în vedere funcțiile acestui parametru nonverbal în comunicarea didactică. Lipsa diferențelor statistice în această direcție poate avea următoarele explicații: a) cu ajutorul contactului vizual profesorul controlează interacțiunile ce au loc în clasă și poate interpreta comunicarea nonverbală dintre elevi; b) ,,menținerea contactului vizual este o caracteristică a persoanelor inteligente, cu încredere în sine și independente"146; c) cei mai mulți dintre profesori dețin informații legate de stabilirea contactului vizual ca fiind un parametru important al competenței de comunicare nonverbală
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nonverbală dintre elevi; b) ,,menținerea contactului vizual este o caracteristică a persoanelor inteligente, cu încredere în sine și independente"146; c) cei mai mulți dintre profesori dețin informații legate de stabilirea contactului vizual ca fiind un parametru important al competenței de comunicare nonverbală. Reținem faptul că stabilirea și păstrarea contactului vizual reprezintă garanția unei comunicări sincere și deschise între profesor și elevi, oferind încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5. Menționați efectele contopirii ființei umane cu tehnologia asupra comportamentului nonverbal. Întrebări grilă 1. Printre autorii care susțin caracterul înnăscut al gestului se numără: a) Charles R. Darwin; b) Algirmas J. Greimas; c) Irinäus Eibl-Eibesfeldt; d) Desmond Morris. 2. Accepțiunea etologică a gestului menționează: a) rolul caracteristicilor psihice asupra exprimării corporale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual sunt: a) China; b) Germania; c) Franța; d) Japonia; e) Italia; f) Corea. 7. Ilustratorii nu se folosesc independent de limbajul verbal și se împart în: a) ideografe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încaseze! 7. Erving Goffman (1959/2003) menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar această imagine a Eului este o punere în scenă a ținutei, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc. Creionați limbajul nonverbal al seducătorului, ludicului, profesionistului și pragmaticului. 8. Cercetarea comparativă a repertoriului gestual masculin și feminin relevă faptul că există gesturi specifice în funcție de variabila gen. Încadrați tipurile de gesturi în repertoriul potrivit și descoperiți explicațiile oferite de specialiști în legătură cu acest aspect
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tipurile de gesturi care apar frecvent în următoarele forme ale comunicării gestuale: a) intrapersonale; b) interpersonale; c) în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de sugestive. Arătați cum se realizează comunicarea nonverbală a statutului ocupat prin intermediul: - vestimentației și accesoriilor; - atitudinii și posturii; - mimicii, gesticii și hapticii; - proxemicii. 11. Decodați ce sentiment exprimă fiecare persoană, din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și argumentați! 8. Gesturile personale ale profesorului contribuie la facilitarea și îmbunătățirea comunicării didactice, oferind varietate, atractivitate și spontaneitate. Realizați portretul profesorului apreciat și admirat de dumneavostră subliniindu-i gesturile personale, tip ,,semnătură" sau ,,marcă". 9. Analizați din perspectiva comunicării nonverbale fiecare elev dintr-o clasă: cum intră în sala de clasă, cum se așază în bancă, cum se întoarce la colegul din spatele băncii, cum merge până la tablă, cum își dă capul pe spate, cum manipulează rechizitele școlare etc. 10. Hiperkinezia
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Educație plastică, Editura Humanitas Educational, București, 2000. Campisi, Emanuela, Özyürek, Asli, "Iconicity as a communicative strategy: Recipient design in multimodal demonstrations for adults and children", în Journal of Pragmatics, 47, 2013, pp. 14-27. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana, Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de ajuns, Editura Comunicare.ro, București, 2004. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritonic, București, 2004. Chiru, Irina, Comunicare interpersonală, Editura Tritonic, București, 2003. Collett, Peter, Cartea gesturilor: Cum putem citi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
in multimodal demonstrations for adults and children", în Journal of Pragmatics, 47, 2013, pp. 14-27. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana, Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de ajuns, Editura Comunicare.ro, București, 2004. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritonic, București, 2004. Chiru, Irina, Comunicare interpersonală, Editura Tritonic, București, 2003. Collett, Peter, Cartea gesturilor: Cum putem citi gândurile oamenilor prin acțiunile lor, traducere de A. Borș, Editura Trei, București (The Book of Tells. How to
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Behaviour Patterns, Methuen, Londra), 1971/1998. Eibl-Eibesfeldt, Irinäus, Agresivitatea umană. Studiu etologic, traducere de V. Dem Zamfirescu, Editura Trei, București (Krieg und Frieden aus der Sicht der Verhaltensforschung, Piper, München), 1984/1995. Ekman, Paul, Friesen, Wallace V., The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding. Semiotica: Journal of the International Association for Semiotic Studies, vol. 1, pp. 49-48, 1969. Enăchescu, Constantin, Fenomenologia trupului. Locul și semnificația Trupului carnal în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. Fiedler, Klaus, Social Communication
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Books, New York), 1959/2003. Goldin-Meadow, Susan, Morford, Marolyn, "Comprehension and production of gesture in combination with speech in one-word speakers", în Journal of Child Language, 19, 559-580, 1992. Goleman, Daniel, Emotional Inteligence, Bantam Books, New York, 1995. Goman, Kinsey Carol, The Nonverbal Advantage. Secrets and Science of Body Language at Work, Berrett-Koehler Publishers, San Francisco, 2008. Grant, Barbara M., Hennings, Dorothy D., Mișcările, gestica și mimica profesorului, traducere de S. Ștefănescu-Prodanovici, Editura Didactică și Pedagogică R. A, București, 1977. Ivan, Loredana, Cele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Work, Berrett-Koehler Publishers, San Francisco, 2008. Grant, Barbara M., Hennings, Dorothy D., Mișcările, gestica și mimica profesorului, traducere de S. Ștefănescu-Prodanovici, Editura Didactică și Pedagogică R. A, București, 1977. Ivan, Loredana, Cele mai importante 20 de secunde. Competența în comunicarea nonverbală, Editura Tritonic, București, 2009. Laurent, Monique, Guide du Musée Rodin, Editura Hazan, Paris, France, 1992. Larousse, Marele dicționar al Psihologiei, traducere de A. Ardeleanu, S. Dorneanu, N. Baltă, A. Borș, M. Georgescu, N. Dumitrașcu, D. Lupu, G. Teleki, I. de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Editura Curtea Veche, București (The Power of Body Language: How to Succeed in Every Business and Social Encounter, Simon & Schuster, Inc., Londra), 2007/2010. Rimé, Bernard, Schiaratura, Loris, Hupet, Michel, Ghysselinckx, Anne, Effects of relative immobilization on the speacker's nonverbal behavior and on the dialogue imagery level, Motivation and Emotion, 4 (8), 311-325, 1984. Rosenthal, Robert, Jacobson, Leonore, Pygmalion in the Classroom. Teacher Expectations and Student Intellectual Development, Irvington, New York, 1968. Rosenthal, Robert, "Teacher expectations and their effect upon children
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Iulian-Dalin Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Stimularea creativității prin predarea matematicii, Geanina Havârneanu • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în școală
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]