KorAP: Find »[drukola/base=nonverbal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...83 >

2,074 matches

Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457

pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe care și-a format-o

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
referă la: • intențiile urmărite de către profesor; • finalitățile obținute efectiv în urma discursului didactic. 5) Mijloace de codificare utilizate (pe ce canal?): • tipul de limbaj folosit (tehnic, literar, artistic etc.); • natura mesajului transmis (oral, scris, desenat, cântat); • forma de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală); • alegerea stilului de predare în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; • utilizarea metodelor activ-participative și de stimulare a gândirii critice (metoda cubului, metoda pălăriilor gânditoare, metoda cadranelor, ciorchinele, problematizarea, convorbirea euristică, jocul de rol, dramatizarea etc.) în vederea clarificării conținutului

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
mai temeinice; • apropierea de mediul electronic în care trăiesc elevii; • oferirea unui suport atractiv explicațiilor, demonstrațiilor; • consolidarea încrederii profesor-elev. Autorul prezintă și dezavantajele utilizării tehnologiei în sala de clasă: • crearea unor momente de neatenție, de indisciplină, de dezordine; • afectarea comunicării nonverbale; • diminuarea magiei cuvântului și bogăției limbajului; • întărirea comportamentului de izolare a elevului în cyber-spațiu104. h) caracterul finalist se manifestă în generarea de comportamente durabile, motivate și integrate, în schimbarea unor atitudini, convingeri, comportamente și valori ale elevilor. De fapt, ,,comunicarea

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
informatică, comunicarea didactică se află sub presiunea erodării stabilității, durabilității, consistenței și empatiei. De aceea, atragem atenția asupra rolului feed-back-ului în relația cu elevii și importanța autoevaluării în vederea reglării conduitei comunicaționale în funcție de mesajele verbale, paraverbale (elemente prozodice și vocale) și nonverbale ale actorilor educaționali. Performativitatea comunicării didactice este evaluată de către elevi, dar și de profesor, în funcție de rezonanța afectivă a relației educative și de rezultatele obținute. Efectul relației educaționale depinde de ecoul mesajelor comunicate care au rezonanță în conștiința elevilor, atât în

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
distribuie într-o reciprocă sporire sufletească", ,,întreține dorința și nerăbdarea unei noi întâlniri", ,,rămâne întotdeauna o clară amintire"108. 3.2. Rolul gestului. Funcții și disfuncții În literatura de specialitate, mai mulți autori au precizat motivele și intențiile folosirii comunicării nonverbale în interacțiunile umane. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2004) sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Rolul gestului. Funcții și disfuncții În literatura de specialitate, mai mulți autori au precizat motivele și intențiile folosirii comunicării nonverbale în interacțiunile umane. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2004) sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975/1988) ia în considerare patru funcții: exprimarea emoțiilor, transmiterea atitudinilor interpersonale, prezentarea personalității, acompanierea vorbirii, ca feedback; • Joseph A. DeVito (1983

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
mulți autori au precizat motivele și intențiile folosirii comunicării nonverbale în interacțiunile umane. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2004) sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975/1988) ia în considerare patru funcții: exprimarea emoțiilor, transmiterea atitudinilor interpersonale, prezentarea personalității, acompanierea vorbirii, ca feedback; • Joseph A. DeVito (1983/1988) apelează la verbe în exprimarea funcțiilor limbajului corpului: a

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
întări, a contrazice, a regla, a repeta, a înlocui; • Maurice Patterson (1991) menționează următoarele funcții: transmite informații, gestionează interacțiunile, reflectă gradul de apropiere, exercită influență, controlează sentimentele, facilitează satisfacerea unor obiective sau interese; • Gheorghe-Ilie Fârte acceptă șase funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, inducerea în eroare (ascunderea versus dezvăluirea), reglarea, sublimarea 109. În comunicarea didactică există un repertoriu gestual bogat care contribuie din plin la facilitarea, stimularea, reglarea, personalizarea interacțiunilor dintre actorii educaționali sau la diminuarea, frânarea și denaturarea lor

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
profesor se deplasează mult printre elevi în timpul unei lucrări scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor de gesturi care definesc interacțiunile dintre profesor și elevi urmărește demonstrarea avantajelor utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului Analiza gesturilor în comunicarea didactică după acest criteriu valorizează tipologia lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969) și gestica personală: * Gesturi care

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
face observație unui elev indisciplinat, profesorul poate să se îndrepte către acesta fără să schimbe atmosfera educațională creată. * Gesturile care însoțesc comunicarea verbală / ,,ilustratorii" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): au scopul de a descrie cuvinte, obiecte, implicând mișcări nonverbale ale întregului corp. Ilustratorii se pot situa pe aceeași linie cu limbajul verbal, fiind gesturi complementare (profesorul dublează acordul verbal cu o mișcare aprobatoare din cap). Alteori, ilustratorii pot denota altceva decât exprimă cuvintele, constituind gesturi contrare (profesorul surâde ușor

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
care impune muzicienilor același ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin care se evidențiază un cuvânt, o propoziție sau un pasaj. De regulă, profesorul de tip nonverbal, care-și mișcă brațul sau capul pentru a sublinia anumite cuvinte în comunicarea didactică, oferă un indiciu suplimentar față de profesorul de tip verbal. Marele avantaj al folosirii ilustratorilor în predare este acela al menținerii privirilor elevilor spre profesor, asigurându-se

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
informații, protejarea față de o situație neplăcută, penetrarea unui obstacol. Acest gest este recomandat în fața grupurilor mari, și în interacțiunea, face-to-face. Gesturile rectiline, curbiline, triunghiulare au un rol esențial în lecțiile demonstrative, prilej cu care profesorul îmbină limbajul verbal cu cel nonverbal. * După viteza de execuție, putem remarca în comunicarea didactică: gesturi alerte (ridicarea din umeri pentru a indica lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă un profesor dorește să mențină un ritm alert al comunicării

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. De asemenea, pentru ca școala să devină prietenoasă și atrăgătoare, profesorii trebuie să folosească, din perspectiva lui Gabriel Albu, un limbaj (verbal și/sau nonverbal) al acceptării elevilor, deoarece numai așa se pot crea relații prin care aceștia să-și dezvolte frumusețea interioară, să devină mai creativi, să-și rezolve problemele, să-și dorească prietenia și colaborarea 139. În cercetarea noastră, ne propunem să subliniem

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de observare; 5) responsabilitatea liceenilor în completarea grilei de observare; în această etapă, am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
nu-l obosească, profesorul trebuie să se deplaseze moderat, deoarece numai așa exprimă empatia și interesul sincer față de acesta. Rezultatele cercetării noastre confirmă validitatea studiului experimental întreprins de J. Comstock, E. Rowell și J. W. Bowers. Conform acestuia, între apropierea nonverbală manifestată de către profesor față de studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
cercetării noastre confirmă validitatea studiului experimental întreprins de J. Comstock, E. Rowell și J. W. Bowers. Conform acestuia, între apropierea nonverbală manifestată de către profesor față de studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește comunicarea vizuală, profesorii cu reactivitate accentuată la stres stabilesc frecvent contactul vizual de sus în jos comparativ cu cei care

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Bowers. Conform acestuia, între apropierea nonverbală manifestată de către profesor față de studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește comunicarea vizuală, profesorii cu reactivitate accentuată la stres stabilesc frecvent contactul vizual de sus în jos comparativ cu cei care manifestă echilibru psihic și stabilesc un contact vizual direct cu elevii (coeficientul Pearson Chi-Square este

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
exprimă interes, încredere, sinceritate, colaborare. În stabilirea contactului vizual cu elevii, nu există diferențe semnificative statistic (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 0,05 2,32; unde p < 0,05), fapt ce ne bucură având în vedere funcțiile acestui parametru nonverbal în comunicarea didactică. Lipsa diferențelor statistice în această direcție poate avea următoarele explicații: a) cu ajutorul contactului vizual profesorul controlează interacțiunile ce au loc în clasă și poate interpreta comunicarea nonverbală dintre elevi; b) ,,menținerea contactului vizual este o caracteristică a

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
fapt ce ne bucură având în vedere funcțiile acestui parametru nonverbal în comunicarea didactică. Lipsa diferențelor statistice în această direcție poate avea următoarele explicații: a) cu ajutorul contactului vizual profesorul controlează interacțiunile ce au loc în clasă și poate interpreta comunicarea nonverbală dintre elevi; b) ,,menținerea contactului vizual este o caracteristică a persoanelor inteligente, cu încredere în sine și independente"146; c) cei mai mulți dintre profesori dețin informații legate de stabilirea contactului vizual ca fiind un parametru important al competenței de comunicare nonverbală

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
nonverbală dintre elevi; b) ,,menținerea contactului vizual este o caracteristică a persoanelor inteligente, cu încredere în sine și independente"146; c) cei mai mulți dintre profesori dețin informații legate de stabilirea contactului vizual ca fiind un parametru important al competenței de comunicare nonverbală. Reținem faptul că stabilirea și păstrarea contactului vizual reprezintă garanția unei comunicări sincere și deschise între profesor și elevi, oferind încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5. Menționați efectele contopirii ființei umane cu tehnologia asupra comportamentului nonverbal. Întrebări grilă 1. Printre autorii care susțin caracterul înnăscut al gestului se numără: a) Charles R. Darwin; b) Algirmas J. Greimas; c) Irinäus Eibl-Eibesfeldt; d) Desmond Morris. 2. Accepțiunea etologică a gestului menționează: a) rolul caracteristicilor psihice asupra exprimării corporale

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual sunt: a) China; b) Germania; c) Franța; d) Japonia; e) Italia; f) Corea. 7. Ilustratorii nu se folosesc independent de limbajul verbal și se împart în: a) ideografe

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
încaseze! 7. Erving Goffman (1959/2003) menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar această imagine a Eului este o punere în scenă a ținutei, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc. Creionați limbajul nonverbal al seducătorului, ludicului, profesionistului și pragmaticului. 8. Cercetarea comparativă a repertoriului gestual masculin și feminin relevă faptul că există gesturi specifice în funcție de variabila gen. Încadrați tipurile de gesturi în repertoriul potrivit și descoperiți explicațiile oferite de specialiști în legătură cu acest aspect

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
tipurile de gesturi care apar frecvent în următoarele forme ale comunicării gestuale: a) intrapersonale; b) interpersonale; c) în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de sugestive. Arătați cum se realizează comunicarea nonverbală a statutului ocupat prin intermediul: - vestimentației și accesoriilor; - atitudinii și posturii; - mimicii, gesticii și hapticii; - proxemicii. 11. Decodați ce sentiment exprimă fiecare persoană, din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]