158,499 matches
-
și în consorțiile școlare poate fi angajat personal didactic de predare cu contract individual de muncă; în consecință consorțiile școlare au personalitate juridică? (2 Constituirea posturilor didactice la nivelul unității de învățământ sau al consorțiilor școlare se face pe baza normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu. (Se impune eliminarea expresiei „sau al consorțiilor școlare”, întrucât acestea, în opinia noastră, nu au personalitate juridică, din moment ce sunt definite la art. 62 alin. (2 din lege ca „parteneriate contractuale”; de altfel, dacă ar
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
inspectoratului școlar pentru care se organizează concursul; (iv un director din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu competențe în domeniu. Se impune înlocuirea semnelor „(i, (ii...” cu semnul „-”, întrucât nu sunt reglementate prin normele tehnice de elaborare a actelor normative. (4 În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învățământului. (5 Contestațiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3 se adresează ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, în termen de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
reformularea întregului text, astfel: „Contestațiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3 se adresează instanței de judecată competente, în condițiile Legii conteciosului administrativ.” Art. 261 (NOT: Din compararea acestui articol cu art. 260 reiese, încă o dată, faptul că acest act normativ a fost elaborat de către inițiatorul său ca urmare a metodei „lucrului pe grupe” și, evident, în absența unui coordonator. (1 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, respectiv inspectoratele școlare vacantează, în condițiile legii, posturile corespunzătoare funcțiilor de îndrumare și de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cercetare se face conform legislației în vigoare și hotărârilor senatului universitar. TITLUL V: Învățarea pe tot parcursul vieții CAPITOLUL I: Dispoziții generale (Observație generală: acest titlu, așa cum este el redactat, are extrem de puține lucruri în comun cu rigorile unui text normativ, neținând cont de ceea ce presupune tehnica legislativă, caracterizându-se în numeroase rânduri prin adevărate „povești” și „limbaj de lemn”. Art. 328 (1 Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România. (2Educația permanentă reprezintă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
calificărilor, precum și Registrul național al calificărilor; b asigură compatibilitatea sistemului național al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european și internațional; c propune Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elemente de politici și de strategii naționale, acte normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților; (Remarcăm exprimarea defectuoasă, în sensul că Autoritatea Națională pentru Calificări nu poate propune acte normative, ci doar proiecte de acte normative sau proiecte de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Sportului elemente de politici și de strategii naționale, acte normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților; (Remarcăm exprimarea defectuoasă, în sensul că Autoritatea Națională pentru Calificări nu poate propune acte normative, ci doar proiecte de acte normative sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ. d coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională; e coordonează asigurarea calității în formarea profesională a adulților; f
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
strategii naționale, acte normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților; (Remarcăm exprimarea defectuoasă, în sensul că Autoritatea Națională pentru Calificări nu poate propune acte normative, ci doar proiecte de acte normative sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ. d coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională; e coordonează asigurarea calității în formarea profesională a adulților; f coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților; (Remarcăm exprimarea defectuoasă, în sensul că Autoritatea Națională pentru Calificări nu poate propune acte normative, ci doar proiecte de acte normative sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ. d coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională; e coordonează asigurarea calității în formarea profesională a adulților; f coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare profesionala a adulților; g întocmește Registrul național
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cei ce învață să ia decizii în cunoștință de cauză privind planificarea carierei și facilitează evoluția profesională, în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. (Cel puțin teza a II-a a acestui alineat este lipsită, în mod vădit, de caracter normativ; a menționa într-o lege faptul că un anumit lucru ajută anumite persoane Ține, cu certitudine, de domeniul creației literare și nicidecum de cel juridic. (4 Cadrul național al calificărilor contribuie la asigurarea calității sistemului de formare profesională. Art. 342
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum și orice alte dispoziții contrare. (Având în vedere faptul că prezenta lege a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011, dispozițiile acestui act normativ au intrat în vigoare începând cu data de 9 februarie 2011; cu aceeași dată, au fost abrogate integral atât Legea învățământului nr. 84/1995, cât și Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Pe cale de consecință, cu aceeași dată
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
aceeași dată, au fost abrogate integral atât Legea învățământului nr. 84/1995, cât și Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Pe cale de consecință, cu aceeași dată, respectiv 9 februarie 2011, se abrogă implicit toate actele administrative cu caracter normativ elaborate și emise în aplicarea Legii nr. 84/1995 și a Legii 128/1997; acest lucru înseamnă, în plan real, imposibilitatea de aplicare, ulterior datei de 9 februarie 2011, a tuturor metodologiilor emise de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
educației, cercetării, tineretului și sportului, la propunerea ARACIS și cu consultarea Consiliului Național al Rectorilor. (6 În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează metodologiile, regulamentele și celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabilește măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia. În opinia noastră, termenul de 8 luni este unul neconcludent și neutil în contextul dispozițiilor acestui alineat; susținem acest lucru, având în vedere că împlinirea acestuia
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
lege. (2 La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităților se vor stabili în baza prezentei legi. NOTE: Se impune introducerea a două noi articole, cu următorul conținut: „Toate metodologiile, regulamentele și orice alte acte administrative cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei legi vor fi elaborate cu consultarea pertenerilor de dialog social.” și „În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, personalului didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere și de îndrumare și control i se aplică prevederile din legislația
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
elaborat numeroase proiecte de convenții și alte documente diplomatice în vederea negocierii lor, propuneri de ratificare-aderare, demersuri diplomatice etc. 13. În cei 37 ani, cât a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, a elaborat/participat la elaborarea unui număr mare de acte normative (legi, decrete ș.a.); a elaborat proiectele de lege privind regimul juridic al străinilor în România și organizarea Ministerului Afacerilor Externe (1990), legea privind încheierea și ratificarea tratatelor devenită Legea nr. 4/1991, Statutul Corpului Diplomatic și Consular (H.G. nr. 1070
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
regulile dreptului internațional privat, ș.a.. În primele săptămâni după 1989, în cadrul acțiunii de epurare a legislației antidemocratice și a promovării de noi reglementări, a elaborat, personal sau în colectivele existente ale F.S.N. și ale Ministerului Afacerilor Externe, proiecte de acte normative, devenite legi: D.-L. nr. 8/1998 privind partidele politice, legea cetățeniei române (L. nr. 21/1991), cea a repatrierii (D.-L. nr. 7/1989), cea a pașapoartelor (D.-L. nr. 10/1990), organizarea Guvernului (D.-L. nr. 10/1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
celor 12 ani, peste 1500 tratate și convenții, elaborând proiectele de avize pe care acesta le-a emis la cererea Guvernului sau a Parlamentului (Tratatul de aderare la U.E., aderarea la N.A.T.O., statutul forțelor N.A.T.O. ș.a.), numeroase acte normative fiind adoptate în redactarea propusă și pe baza observațiilor formulate de el. 18. A îndrumat și contribuit la formarea a zeci de tineri ca diplomați (unii au ajuns ambasadori, consuli generali, directori etc.), a sprijinit acțiuni de cunoaștere și aprofundare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în care se concentrau, în anii respectivi, cele mai multe contacte la nivel înalt, ale președintelui, primului ministru și ministrului afacerilor externe, precum și pe linie parlamentară. Lista acestor acțiuni este impresionantă. În paralel, s-a ocupat și a participat la elaborarea actelor normative ale Ministerului Afacerilor Externe, elaborarea programului de informatizare, formarea tinerilor diplomați, precum și edificarea sistemului de control în Centrală și Exterior. A urmărit desfășurarea acțiunilor pentru eliberarea diplomatului român Radu Liviu, răpit în India. Alte activități Membru al Comisiei de Cibernetică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2. Structura modelului CoCo .................................................. ............................................. 143 2.4.3. Comparație între documentele modelului COSO și cele ale modelului CoCo .............................. 148 2.4.4. Alte modele de control .................................................. .................................................. .............. 150 2.5. Implementarea sistemelor de control managerial .................................................. ................................. 153 2.5.1. Elaborarea cadrului normativ pentru reorganizarea sistemului de control intern ......................... 153 2.5.2. Constituirea grupului de lucru pentru implementarea sistemelor de control managerial ............. 164 2.5.3. Responsabilitatea reorganizării sistemului de control managerial ................................................ 168 2.5.4. Elaborarea Registrului riscurilor și a procedurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
corporativă este văzut ca având două fațete 4: cea comportamentală, care se referă la modul în care interacționează managerii unei companii, acționarii, angajații, creditorii, clienții și furnizorii, statul și alte grupuri de interese în cadrul strategiei generale a companiei și cea normativă, care se referă la setul de reglementări în care se încadrează aceste relații și comportamente, descrise anterior, respectiv legea societăților comerciale, legea valorilor mobiliare și a piețelor de capital, legea falimentului, legea concurenței, cerințele cotării la bursă etc. Administrarea riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și colaborarea cu auditul extern. Membrii comitetului de audit nu sunt auditori interni și nu trebuie să se confunde cu aceștia, cele două activități fiind total diferite. Calitatea de auditor intern este o profesie, care se exercită în conformitate cu un cadru normativ, în concordanță cu prevederile unor standarde profesionale, iar calitatea de membru al comitetului de audit conferă drepturi și obligații încredințate la nivel managerial de conducerea organizației. Practic, în formatul normal, în comitetul de audit, pe lângă directorii nonexecutivi, sunt prezenți și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
evaluarea, verificarea și monitorizarea permanentă a riscurilor; e. un cadru de control intern care să asigure implementarea unui sistem de control intern care să stăpânească riscurile semnificative și să ofere o asigurare rezonabilă managementului, pe următoarele direcții: conformarea cu cadrul normativ și de reglementare; asigurarea că toate tranzacțiile sunt înregistrate corect și că declarațiile financiare sunt pregătite cu acuratețe; asigurarea că bunurile companiei sunt protejate împotriva utilizării greșite sau neautorizate; În cadrul organizației ar trebui să existe un sistem de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
atinge prin reglementarea piețelor și a companiilor cotate la acestea. Regimurile de 82 Achieving Effective Corporate Governance - Assurance and Advisory Business Services, editat de Ernst&Young Quality in Everything We Do, London, 2001. Guvernanța corporativă 102 reglementare variază de la cerințe normative până la cerințe generale asupra monitorizării controlului. În ciuda similarităților, în ceea ce privește guvernanța între țări, companiile trebuie să fie la curent și să monitorizeze diversele cerințe în domeniu din diferite țări și jurisdicții în care își desfășoară activitățile. În plus, organizațiile profesionale vor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la rândul lui se perfecționează continuu. Începând din 1999, în sistemul de control românesc, sunt introduse „conceptele de control intern și audit intern”6 pentru entitățile publice, ceea ce a impus necesitatea unor clarificări ale conceptelor și practicii în domeniu. Cadrul normativ referitor la sistemul de control intern prevede: - controlul intern 7 este format din ansamblul formelor de control exerci tate la nivelul entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de aprobare, control și înregistrare să fie, într o măsură adecvată, încredințate unor persoane diferite; asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile; accesarea resurselor și documentelor numai de către persoane îndreptățite și responsabile în legătură cu utilizarea și păstrarea lor. În acest cadru normativ, se propune reorganizarea sistemului de control intern, într-o manieră europeană, în sensul că legea prevede decât atribuțiile generale și specifice ale controlului, iar modul de organizare și exercitare a acestuia rămâne la dispoziția managementului general al entității publice. Practic
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
entitățile. 10 Henry Fayol, Administration industriale et generale, Editura Dunod, Paris, 1925, p. 55. Guvernanța corporativă 110 110 Totodată, impune implementarea auditului intern în cadrul organizațiilor și separarea clară a activităților acestuia de cele de control intern. România continuă îmbunătățirea cadrului normativ, ceea ce a condus la o nouă redefinire a conceptului de control intern și separat a conceptului de audit intern, astfel: - controlul intern 11 reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de managementul și personalul entității publice în vederea furnizării unei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]