57,942 matches
-
fi înțeles adecvat fără a ține seama de cel puțin două mari idei. Una este deconspirată în "notele răzlețe" adăugate de autor la ediția a doua a romanului (cea după care voi cita în continuare și alte pasaje). "Reacționarul" Baudelaire nota despre Revoluția Franceză: "În orice schimbare există ceva infam și plăcut în același timp, ceva ce ține de infidelitate și de agitația unei mutări" (p. 523). Chiril Merișor verifică pe cont propriu acest adevăr, care ar fi putut figura în
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
lui, întreținea cu ei un dialog de la egal la egal, fără apelative de reverență, vorbind cu ei la persoana a doua, provocator, fără considerație pentru titlurile lor sociale. [...] în sală se aflau întotdeauna agenți acoperiți, trimiși să spioneze și să noteze declarațiile incendiare ale Ťnihiliștilorť. Istrati îi cunoștea, dar nu se sinchisea de prezența lor. [...]ť Comun în epocă, stilul inflamat, stilul mâniei era cel preferat de militanții socialiști și sindicaliști, iar Istrati nu face excepție de la regulă, elocința lui se
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
mișcări de o anumită complexitate. Aptitudinea de comunicare sprijină stabilirea si mentinerea contactelor interumane de calitate. Aptitudinea manuală reprezintă inclinatia speciala pentru executarea de activităti manuale, mecanice: ansamblare, demontare etc. Dacă ți-ai analizat calitățile corespunzătoare fiecărei categorii de aptitudini, notează rezultatul în dreptul lor, utilizând următoarele semne: + puncte forte puncte slabe +/și da și nu Aptitudinea verbală ............................................... .... Aptitudinea aritmetică ............................................... .. Aptitudinea spațială....................................... ............... Aptitudinea fizică ............................................... ........... Aptitudinea de comunicare..................................... ...... Aptitudinea manuală........................................ ............. Activitățile mele preferate (muncă, învățat, hobby-uri): 1. .................................. 2. .................................. 3. .................................. Care sunt caracteristicile
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
diverse locuri de distracție, cu alte posibilități de petrecere a timpului liber, cum ar fi cluburi sportive sau organizații studențești, prin articole, relatări personale, fotografii și filme; să îți exprimi părerea liber, fără teama de a greși sau a fi notat. Cum vei obține aceste lucruri? creându-ți un cont personal pe platformă; citind despre opiniile, părerile altor elevi, studenți, profesori, consilieri; găsind timpul și curajul pentru a adresa întrebări consilierilor; solicitând orientare și completarea de chestionare online (pentru cei care
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
și nicidecum rare; dimpotrivă, este crucial să le înțelegem pentru a descifra cum funcționează o societate. Dată fiind centralitatea acestor situații, precum și frecvența mare a apariției lor, inclusiv în societatea noastră, ar fi fost straniu ca ele să nu fie notate de diverși autori înzestrați cu un spirit ascuțit de observație. Dintre multele exemple posibile, mă voi referi aici la câteva, alese mai mult sau mai puțin întâmplător. În Ciulinii Bărăganului (1997, p. 173), Panait Istrati observă la un moment dat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
un spirit ascuțit de observație. Dintre multele exemple posibile, mă voi referi aici la câteva, alese mai mult sau mai puțin întâmplător. În Ciulinii Bărăganului (1997, p. 173), Panait Istrati observă la un moment dat un paradox. În toată Muntenia, notează el, oamenii abia aveau cu ce trăi, hrănindu-se prost, cu mămăligă și cu zarzavaturi, fiind prea săraci pentru a cumpăra carne. Or, în acest timp, la îndemâna lor exista o resursă uriașă: peștele din Dunăre și din afluenții ei. Mai
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
raționali, actorii implicați - țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant, conchide Gherea, ci un „regim economico-social” - adică ceea ce am numi azi un anumit sistem instituțional în vigoare. Gherea notează că sistemul instituțional existent - neoiobăgia - produce efecte perverse. De exemplu, el induce o altă raportare la proprietate decât cea pe care o întâlnim în societăți precum cele din vestul Europei. Micii proprietari aparent ar avea tot interesul să aibă cea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în mod devălmaș a pădurii devine astfel mai complexă, dar răspunsurile erau ad-hoc, cu rolul de a adapta o nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
am prezentat-o anterior ca fiind posibilă în cazurile în care discutăm despre bunuri colective, anume că deciziile individual raționale ale indivizilor pot produce rezultate colectiv-iraționale la nivelul grupurilor. Să presupunem acum că înlocuim cei doi infractori cu doi păstori (notați cu 1 și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
grupurilor. Să presupunem acum că înlocuim cei doi infractori cu doi păstori (notați cu 1 și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare păstor are de ales între două strategii: cooperare
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
este acela în care un sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește într-o formă similară cu cea anterioară. În termeni evoluționiști, un astfel de ciclu extrem este: fenotip-(devoluție)-genotip-(evoluție)-fenotip. Așa cum am notat deja, combinând această terminologie evoluționistă cu teoria antropologică a evoluției politice, un fenotip este un sistem socioecologic aflat într-o stare oarecare de dezvoltare. Pe de altă parte, un genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
comunități restrânse, se poate spune că funcționa o democrație directă informală, ușor gerontocratică. Cu alte cuvinte, regulile sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea), cutumiare și imprecise. Nu sunt notate alte reguli formale decât aceea de prezență. Când numărul prea mare de oameni făcea dificilă adunarea obștii, aceasta era separată pe coturi de sat. Când era necesară delegarea (vechilia sau isprăvnicia), ea era restrânsă fie la un anumit obiectiv sau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai larg și astfel absorbit. Pot așadar nota ca un prim set de factori structurali ai rezistenței și rezilienței stabilitatea politică și dimensiunile (resursele și rezultatele sale) sale: organizare, asocieri, capital - deocamdată în sens de masă de resurse - și, mai ales, timpul acordat de stabilitate, care la rândul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra indivizilor mergea până la posibilitatea de a-i vinde ca robi pe unii dintre membri pentru nevoile financiare ale obștii (într-un caz notat de Stahl, un membru a fost vândut ca rob pentru că nu și-a putut plăti partea care îi revenea din taxa care trebuia plătită de obște). Alte bunuri și servicii publice țineau de reprezentarea obștii Vrancei - subiectul de drept - față de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al Vrancei, anticipând evoluția lor până în anul 1910. Situația de pornire este dreptul patrimonial complet asupra resurselor și membrilor. Alte privilegii mai puțin importante (spre exemplu, autonomia de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte detalii privind evoluția bunurilor și serviciilor publice vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte detalii privind evoluția bunurilor și serviciilor publice vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta e o formă reminiscentă a unor organizări politice anterioare comunei primitive, în interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 5) , organizărilor tribale arhaice sau poate chiar unei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ale Vrancei apar atât în mitul fondator, cât și în uricul de împroprietărire (mai exact, de întărire a proprietății) despre care se relatează că ar fi fost emis de Ștefan cel Mare. În al doilea rând, cele trei obști contemporane notate de Dimitrie Cantemir sunt situate la granițele Moldovei, în nord, est și vest. Rolul lor de apărare împotriva a diferite invazii este reliefat de multiple surse. În al treilea rând, strategia de apărare medievală bazată pe mărci de apărare este
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă; - creșterea dorinței de consum interne; - creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aranjamentului, chiar și cu riscul de a-l distruge. Mitul fondator al descendenței biologice comune susține ideologic această regulă. În obștea mică, regula este uneori majoritară, însă doar pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat că aranjamentul confederal furniza inițial toate bunurile și serviciile publice disponibile: apărare, diplomație, justiție, poliție, religie, plata taxei colective (plus, la nivelul fiecărei obști: lucrul pământului, exploatarea pășunilor și pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ar fi existat această lipsă. 4.6. După disoluția nivelului confederal După disoluția nivelului confederal, obștile și au continuat existența sub formă individuală și teritorializată până în 1950. Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
inițiatorul și coordonatorul celei dintâi enciclopedii românești (18981904). Revista ,,Romanische revue’’a constituit un remarcabil success al vieții sale. A fost prim secretar a activității Astra(1895-1906) ,desfășurând importante activități culturale.Amintim crearea și organizarea Muzeului etnografic de la Sibiu. De notat că Diaconovici a fost și un remarcabil gânditor economist(Bucur, Tincu,1976, p.114). Merită amintit și istoricul Ioan Sârbu(1865-1922) născut la Rudăria(azi comuna Eftimie Murgu),deoarece a fost distins cu marele premiu ,,Năsturel’’al Academiei Române. Cu acest
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ori să creeze în sine un om „nou“... Cu un entuziasm plin de credință, privirile îi sunt îndreptate către un alt fel de lume, în care să nu mai fie amenințat de absurd, de timp, de moarte... „Moartea unui entuziast, notează cu amărăciune Jean Meslier la finele veacului al XVII-lea, nu dovedește nimic altceva decât că fanatismul este adesea mai puternic decât dragostea de viață“. În contradicție cu omul, spiritul visează la o nouă ființă, între amintirile căreia omul să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
turiștii englezi în amintirea poetului Milton, cândva fermecat de fru musețea peisajului. „Fantoma albă e câinele meu“, îi răspunde cu aroganță poetul preavorbăreței scriitoare. Omul care traversase Dardanelele înot la douăzeci și unu de ani, celebru cum nimeni altul în vremea aceea, notează în registrul unui hotel de lângă Geneva: „Byron. Vârsta: o sută de ani.“ În holul hotelului, o anume doamnă Hervey, autoare de romane, leșină la vederea zeului-poet. (Isabel Clarke, Byron and Shelley, 1933.) * Moartea nu are vină, moartea este impresarul de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
important în relațiile cu leșii. }ara era cutreierată de-a lungul și de-a latul de polonezi. Bătrânul Cantemir, aliat cu turcii și tătarii, îi combate cu succes. El se distinge în lupte, lăudat fiind chiar de sultanul Suleiman, după cum notează Neculce: C-așa merge în frunte, de nu se putea ține după dânsul. Șerban Vodă se înțelege cu Cantemir, care, înțelept, face mereu un joc dublu... dezonoarea nu-i o povară prea grea pentru cei mici, mai ales când în
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]