576,192 matches
-
care sunt de asemenea romane, constituie și ele cu totul altceva. Și La Reprise este altceva. Aceasta înseamnă că Noul Roman a fost mereu "nou" și că el continuă. R.B.: Foarte bine. FIindcă ceea ce urmăream era exact negarea ideii că noul roman ar fi "decedat" și că... A.R.-G.: dar nu este o idee, este o prostie, pur și simplu! că Noul Roman a murit, s-a afirmat (începe să rîdă) încă din anul 1953, cînd mi-am publicat prima
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
fost mereu "nou" și că el continuă. R.B.: Foarte bine. FIindcă ceea ce urmăream era exact negarea ideii că noul roman ar fi "decedat" și că... A.R.-G.: dar nu este o idee, este o prostie, pur și simplu! că Noul Roman a murit, s-a afirmat (începe să rîdă) încă din anul 1953, cînd mi-am publicat prima carte. În 1955, cînd a început să se vorbească de Noul Roman, ziarele au anunțat deîndată că el a murit - publicații ca
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
nu este o idee, este o prostie, pur și simplu! că Noul Roman a murit, s-a afirmat (începe să rîdă) încă din anul 1953, cînd mi-am publicat prima carte. În 1955, cînd a început să se vorbească de Noul Roman, ziarele au anunțat deîndată că el a murit - publicații ca "Le Figaro Litteraire", "Les Nouvelles Litteraires", "Arts", publicații care de altfel și-au dat ele duhul destul de rapid (rîde). Ele anunțau așadar deja de la finele anilor '50 că Noul
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Noul Roman, ziarele au anunțat deîndată că el a murit - publicații ca "Le Figaro Litteraire", "Les Nouvelles Litteraires", "Arts", publicații care de altfel și-au dat ele duhul destul de rapid (rîde). Ele anunțau așadar deja de la finele anilor '50 că Noul Roman a murit. Și o mulțime de oameni au aflat de existența Noului Roman, citind prin ziare că el ar fi murit! (rîs copios) iar dacă a murit, trebuia să fi existat! R.B.: Cei care citesc însă romanele dumneavoastră își
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Figaro Litteraire", "Les Nouvelles Litteraires", "Arts", publicații care de altfel și-au dat ele duhul destul de rapid (rîde). Ele anunțau așadar deja de la finele anilor '50 că Noul Roman a murit. Și o mulțime de oameni au aflat de existența Noului Roman, citind prin ziare că el ar fi murit! (rîs copios) iar dacă a murit, trebuia să fi existat! R.B.: Cei care citesc însă romanele dumneavoastră își dau seama că tocmai această reconstrucție pornind de la negația a ceva existent, de la
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
autobiografic. E o întîmplare pe care am trăit-o, eu sunt unul dintre cele trei personaje, am locuit în acea casă... etc. Deci tot ceea ce scrii este mai mult sau mai puțin autobiografic și în mod particular, mai toți autorii Noului Roman și-au alimentat operele cu biografia lor. În cazul lui Claude Simon, acest lucru este evident, în cel al Margueritei Duras, la fel, nu-i așa, și chiar în cazul lui Pinget situația e aceeași. R.B.: Credeți cumva că
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
de a spune lucruri definitive, se poate că dețineți cheile de interpretare... R.B.: Nu dețin nici o cheie, nu am decît nostalgiile unui ex-filolog, am citit cu plăcere și interes romanul dumneavoastră. A fost o mare bucurie că pot citi din nou după atîta vreme un roman bun. Se scriu azi multe romane, dar prea puține cu adevărat bune. Dacă priviți scena literară actuală, pe care evoluează o generație relativ tînără de autori, ce impresie vă lasă spectacolul? A.R.-G.: Nu
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
da, scrie bine... R.B.: Patrick Mondiano... A.R.-G. (Cu un ton blînd, conciliant): Da, Patrick Mondiano, este bun... Sunt cu toții scriitori buni, există mulți dintre aceștia, dar epoca, epoca stă sub semnul unei anumite replieri, a unei anumite modestii... Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde). De altfel idealul Noului Roman, a reface lumea, a fost destul de orgolios! Scriitorii de azi nu mai nutresc dorința de a schimba lumea, de a o recrea. Ei sunt
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Patrick Mondiano, este bun... Sunt cu toții scriitori buni, există mulți dintre aceștia, dar epoca, epoca stă sub semnul unei anumite replieri, a unei anumite modestii... Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde). De altfel idealul Noului Roman, a reface lumea, a fost destul de orgolios! Scriitorii de azi nu mai nutresc dorința de a schimba lumea, de a o recrea. Ei sunt întrucîtva reflexul atmosferei epocii noastre, ei dispun de o anume ușurință ceea ce explică și de ce
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
există multe povești despre cupluri: un bărbat și o femeie care se înțeleg bine sau nu se înțeleg, care se despart, nu-i așa? Poate că ei nici nu sunt vinovați, poate că epoca nu este favorabilă creării unei lumi noi. Poate că sfîrșitul celui de-al doilea război mondial a fost tocmai o epocă foarte favorabilă pentru "constructori". Lumea se afla în mod evident în ruină; era prin urmare necesar ca să înceapă construirea unei lumi noi. Pe cînd acum - există
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
favorabilă creării unei lumi noi. Poate că sfîrșitul celui de-al doilea război mondial a fost tocmai o epocă foarte favorabilă pentru "constructori". Lumea se afla în mod evident în ruină; era prin urmare necesar ca să înceapă construirea unei lumi noi. Pe cînd acum - există un fel de somnolență într-o lume mai accesibilă, mai ușoară. Viața este mult mai ușoară pentru ei decît a fost pentru noi. R.B.: După 11 septembrie mai ales, intelectualii s-au numărat printre primii care
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
foarte mult. Dacă scriitorii pot schimba literatura, pictorii-pictura, muzicienii-muzica, în cele din urmă ei schimbă lumea. R.B.: Întrevedeți în evoluțiile actuale urmele acestor schimbări fie ele și foarte discrete? A.R.-G.: Bineînțeles. Există o modificare foarte clară: aceea că Noul Roman și-a creat propriii săi cititori. Iată, public acest roman și dintr-odată zeci de mii de tineri, tineri cu adevărat (constat acest lucru în librăriile prin care trec, în universități etc. la Berlin) sunt pe deplin familiarizați cu
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
deloc de cititori. La Jalousie a fost vîndută în 400 de exemplare într-un an. Era o enormitate - folosesc termenul ca expresie a micimii. Ultimul roman s-a vîndut în 40 de mii de exemplare, într-o lună-două sau trei. Noul Roman a reușit așadar să schimbe cititorii. Marguerite Duras nu avea la început deloc cititori. Trecea drept ilizibilă. Acum, grație în bună parte și romanului L'Amant, dar mai ales ansamblului operei sale, ea are mulți cititori. Ceea ce se poate
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
ilizibilă. Acum, grație în bună parte și romanului L'Amant, dar mai ales ansamblului operei sale, ea are mulți cititori. Ceea ce se poate reproșa tinerei generații despre care vorbiți este că ei scriu pentru un public care există deja. Or, Noul Roman scria pentru un public care încă nu exista și pe care cărțile însele trebuiau să-l formeze. Și aceasta era foarte important. Căci în însăși concepția editorială, exista - mă refer la Éditions de Minuit, la epoca respectivă, - exista o
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
precizând pe un ton cald că ele apar zilnic și în caseta redacțională a cotidianului (ai tot interesul să câștigi un cititor în plus!). Apoi urmează alt telefon de confirmare, dacă ai primit faxul cu pricina. Peste câteva zile, un nou telefon grijuliu dorește să știe exact cine participă din partea secției, pentru a-i trece numele pe listă (pentru ce?). Ești convins de importanța evenimentului, te duci, participi, o lungesc prea mult în discursuri circumstanțiale, nu poți sta la paharul tentant
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
găsește corectă teoria lui A. Marino conform căreia scrierea piesei e strâns legată de influențele iezuit-baroce din epocă și continuă: "dezvoltarea artei dramatice [...] fiind strâns legată de spiritul conciliului tridentin, mai precis de directiva formării, inclusiv prin școli, a unei noi culturi, dominată de un puternic sentiment religios, menită să consolideze și să propage ideea universalității catolice." Elementele care-l fac pe cercetător să atribuie piesa lui Budai-Deleanu (aflat încă din 1778 la colegiul Sf. Barbara) sunt destul de "subțiri", deși convingătoare
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
dura câțiva ani. Redactarea secundă vine în sprijinul primeia dar cel mai adesea o distruge. La sfârșitul etapei, după ce Foucault aduna mii de notițe, a doua redactare este dată spre dactilografiere. - Etapa 3: A treia redactare are ca suport dactilograma. Noua versiune va fi dată editorului pentru o nouă dactilografiere. Foucault distrugea ansamblul acestui dosar, cu excepția notelor sale de lectură care puteau să-i servească pentru alte lucrări. Nu își dădea manuscrisele, nu le păstra, le distrugea (spre exemplu, a distrus
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
primeia dar cel mai adesea o distruge. La sfârșitul etapei, după ce Foucault aduna mii de notițe, a doua redactare este dată spre dactilografiere. - Etapa 3: A treia redactare are ca suport dactilograma. Noua versiune va fi dată editorului pentru o nouă dactilografiere. Foucault distrugea ansamblul acestui dosar, cu excepția notelor sale de lectură care puteau să-i servească pentru alte lucrări. Nu își dădea manuscrisele, nu le păstra, le distrugea (spre exemplu, a distrus, după Voința de cunoaștere, un manuscris inedit intitulat
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
dacă acestea nu l-ar învăța pe cel care le scrie ceea ce el nu știe, dacă nu l-ar conduce în locul pe care el nu l-a prevăzut și dacă nu i-ar permite să-și stabilească cu sine un nou raport (cf. Dits et Ecrits, nr. 340). Ceea ce a încercat să facă (și poate prin aceasta lucrarea sa nu este o operă) constituie un efort de căutare, în sensul unei activități mereu dinamice, alcătuită din seria de experiențe singulare care
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
mulți dintre auditorii săi erau studenți sau cercetători străini. Există o impresionantă arhivă sonoră a intervențiilor publice foucaldiene; prin urmare, trebuie realizată o audiografie a lui Foucault. înregistrarea pe bandă magnetică este o tehnică relativ recentă ce a produs un nou tip de arhivă dar și o nouă serie de probleme, cum ar fi contextualizarea sau statutul arhivei în raport cu textele. După aproape 15 ani de la dispariția lui Michel Foucault, fondul arhivei sonore se îmbogățește constant cu documente primite de la Toronto, din
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
cercetători străini. Există o impresionantă arhivă sonoră a intervențiilor publice foucaldiene; prin urmare, trebuie realizată o audiografie a lui Foucault. înregistrarea pe bandă magnetică este o tehnică relativ recentă ce a produs un nou tip de arhivă dar și o nouă serie de probleme, cum ar fi contextualizarea sau statutul arhivei în raport cu textele. După aproape 15 ani de la dispariția lui Michel Foucault, fondul arhivei sonore se îmbogățește constant cu documente primite de la Toronto, din Brazilia sau din Tunisia. Arhiva foucauldiană - arhiva
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
a unei lupte. Dorind să vorbească despre închisoare cu ajutorul cuvintelor deținuților, GIP a adunat la începutul anilor '70 o cantitate importantă de mărturii (scrisori, povestiri autobiografice, jurnale). Arhiva foucaldiană nu mai este în acest punct doar colectivă, ci capătă o nouă dimensiune, aceea de a fi arhiva celuilalt: autorul nu mai este producător al arhivelor, ci receptor al acestora. Foucault a adoptat, începând cu anii '70, o poziție mai retrasă în raport cu contemporanii; să ne gândim la evoluția prezenței sale în lucrări
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Rodica Zafiu Am mai vorbit, în această rubrică, despre site-urile românești cu referate și eseuri, folosite - se pare - destul de frecvent de elevi. Alături de adresele deja existente, care își mențin un număr ridicat de vizitatori, apar mereu altele noi. Oferta de texte rămîne totuși destul de redusă, repetitivă și bazată pe colaborarea benevolă a beneficiarilor. "Referatele" nu par să fie revăzute de nici un ochi critic și didactic, care să îndrepte erorile de ortografie, numele greșite, afirmațiile aberante. Pericolul de înșelăciune
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
nu se bucură de aceeași rigurozitate, cînd în cauză este un personaj al acestei lumi care fie că nu și-a dat încă tot aportul la dezvoltarea domeniului, fie că mai mult decît se știe, cercetarea nu a adus date noi la suprafață. Iordan Datcu posedă știința enumerării, a exemplificării, a reproducerii citatelor semnificative din aprecierile altora, a detectării contribuției fiecăruia, a analizei cărților, a deosebirilor și apropierilor, a stabilirii precursorilor sau a apartenenței la o generație anume. Interesant mi s-
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
tot am ținut seama de trimiterea lui Iordan Datcu la Émile Littré, completez contribuția lui Nichifor Mihuța la folclorul bănățean cu volumele Flori alese din poezia populară (1960 și 1967), Folclor din Transilvania (1962), Banatule, mîndră floare (1964), Folclor poetic nou (1965), Folclor literar (1967, 1972, 1977), Flori din Caraș-Severin (1973), Trandafir cu creanga-n apă (1976). Sînt informații luate din Repere bibliografice, semnate de Maria Aron, în volumul de poeme, Copacul cu nostalgii (Timișoara, Mirton, 2002). Iar pentru biografia lui
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]