25,025 matches
-
personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacții, sub sancțiunea nulității actelor respective. Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite, sub sancțiunea nulității. » ; ... p) procedura de convertire a contribuțiilor în unități de fond; ... q) resursele financiare ale fondului; ... r) cuantumul și structura cheltuielilor, respectiv o prezentare detaliată a comisioanelor și taxelor suportate din activul total al fondului de pensii, precum și modalitatea de
NORMĂ nr. 18 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289912]
-
în esență, în virtutea acestora, când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197 din același act normativ (cu privire la cererea de chemare în judecată, cu referire la cuprinsul cererii de chemare în judecată, la numărul de exemplare, la nulitatea cererii și la timbrarea cererii), reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. ... 14. Față
DECIZIA nr. 357 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290009]
-
primei și ultimei zile ale termenului de 20 de zile lucrătoare. Dacă s-ar aplica modul de calcul prevăzut de art. 2.553 din Codul civil s-ar ajunge la o extindere a perioadei legale de preaviz, cu consecința aplicării sancțiunii nulității dincolo de limitele sale legale. De altfel, art. 2.553 din Codul civil presupune un termen care curge continuu, zi cu zi, astfel încât termenul calculat pe zile lucrătoare nu poate include și zilele în care salariatul nu lucrează. ... 22. În
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
art. 75 alin. (1) din același cod, neacordarea preavizului cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. (1) din Codul muncii, republicat, respectiv cu durata cuprinsă în contractele colective sau individuale de muncă, dacă aceasta este mai favorabilă angajatului, atrage nulitatea absolută a măsurii de concediere și a deciziei de concediere. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. b) din Codul muncii, raportat la dispozițiile art. 78 din același cod, lipsa din cuprinsul deciziei de concediere a mențiunii privind durata
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
deciziei de concediere. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. b) din Codul muncii, raportat la dispozițiile art. 78 din același cod, lipsa din cuprinsul deciziei de concediere a mențiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sancționată cu nulitatea deciziei și a măsurii concedierii atunci când angajatorul face dovada că i-a acordat salariatului preavizul cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. (1) din Codul muncii sau cu durata prevăzută în contractele colective sau individuale de muncă, în
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
obligația de notificare a deciziei de concediere către salariat, cu menționarea duratei preavizului conform art. 76 lit. b) din Codul muncii, cât și obligația de respectare a termenului de preaviz constituie elemente esențiale ale procedurii de concediere, nerespectarea acestora atrăgând nulitatea deciziei de concediere. ... 32. În consecință, pentru a se asigura protecția salariaților se impune calcularea termenului de preaviz potrivit sistemului pe zile libere reglementat de art. 2.553 alin. (1) din Codul civil și art. 181 alin. (1) pct. 2 din
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
la informare prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. h) din Codul muncii. ... 91. Astfel cum rezultă din Decizia nr. 8 din 8 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nulitatea absolută a deciziei și a măsurii de concediere intervine în situația în care termenul de preaviz a fost inferior celui stabilit de lege sau prin contracte colective ori individuale de muncă, fiind subliniată importanța în verificarea legalității procedurii de concediere
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
din Codul muncii. Potrivit acestui text de lege, „Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate“. Or, dreptul la preaviz este unul dintre drepturile recunoscute prin lege, fiind inclus în categoria reglementată de art. 39 alin. (1) lit. j) din Codul muncii, respectiv „dreptul la protecție în caz de concediere“. Prin urmare, se poate considera că
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
ipotezele legale în care preavizul trebuie acordat nu presupun culpa persoanei în cauză. ... 93. Prin urmare, în vederea asigurării efective și integrale a intervalului minim general care a fost prevăzut de art. 75 alin. (1) din Codul muncii sub sancțiunea nulității absolute, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz și se împlinește în ultima zi a termenului, în calculul termenului intrând, potrivit legii, numai zilele lucrătoare încadrate în acest interval. ... 94. În concluzie, față de
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate în timpul urmăririi penale. Cu privire la legalitatea probațiunii, în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța
DECIZIA nr. 634 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282324]
-
la licențe; ... (b) acțiunile în constatarea inexistenței încălcării unui drept conferit de brevet și de certificatul suplimentar de protecție; ... (c) acțiunile în vederea obținerii unor măsuri și ordine provizorii și asiguratorii; ... (d) acțiunile în revocarea brevetelor și acțiunile în declararea nulității certificatelor suplimentare de protecție; ... (e) cererile reconvenționale în revocarea brevetelor și cererile reconvenționale în declararea nulității certificatelor suplimentare de protecție; ... (f) acțiunile în despăgubiri care derivă din protecția provizorie conferită de o cerere de brevet european publicată; ... (g) acțiunile referitoare
ACORD din 19 februarie 2013 () [Corola-llms4eu/Law/281654]
-
suplimentar de protecție; ... (c) acțiunile în vederea obținerii unor măsuri și ordine provizorii și asiguratorii; ... (d) acțiunile în revocarea brevetelor și acțiunile în declararea nulității certificatelor suplimentare de protecție; ... (e) cererile reconvenționale în revocarea brevetelor și cererile reconvenționale în declararea nulității certificatelor suplimentare de protecție; ... (f) acțiunile în despăgubiri care derivă din protecția provizorie conferită de o cerere de brevet european publicată; ... (g) acțiunile referitoare la utilizarea invenției înainte de acordarea brevetului sau la dreptul întemeiat pe utilizarea anterioară a invenției
ACORD din 19 februarie 2013 () [Corola-llms4eu/Law/281654]
-
data intrării în vigoare a prezentului acord poate fi încă intentată o acțiune în constatarea încălcării unui drept conferit de un brevet european, o acțiune în revocarea unui astfel de brevet sau o acțiune în constatarea încălcării sau în declararea nulității unui certificat suplimentar de protecție eliberat pentru un produs protejat de un brevet european în fața instanțelor naționale sau a altor autorități naționale competente. (2) O acțiune pendinte pe rolul unei instanțe naționale la încheierea perioadei tranzitorii nu este afectată
ACORD din 19 februarie 2013 () [Corola-llms4eu/Law/281654]
-
numărul de brevete europene și certificate suplimentare de protecție eliberate pentru produse protejate de brevete europene cu privire la care sunt încă intentate acțiuni în constatarea încălcării unor drepturi conferite de brevetele respective, acțiuni în revocare sau acțiuni în declararea nulității înaintea instanțelor naționale în conformitate cu alineatul (1) , motivele și implicațiile acestui lucru. Pe baza consultării respective și a unui aviz al Curții, Comitetul de gestiune poate decide să prelungească perioada tranzitorie cu până la șapte ani. PARTEA V Dispoziții
ACORD din 19 februarie 2013 () [Corola-llms4eu/Law/281654]
-
din Codul civil nefiind aplicabil. Orice clauze contractuale de desființare a contractelor în derulare, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilității anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. Prevederile referitoare la menținerea contractelor în derulare și la nulitatea clauzelor de încetare sau accelerare a obligațiilor nu sunt aplicabile în privința contractelor financiare calificate și a operațiunilor de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală. (...)“ ... 10. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284093]
-
constată că Legea nr. 254/2013 nu prevede vreo sancțiune în cazul nerespectării acestor termene. Așa fiind, devin aplicabile prevederile art. 268 alin. (3) din Codul de procedură penală care reglementează consecințele nerespectării termenelor procedurale în sensul aplicabilității dispozițiilor privitoare la nulități. Având în vedere că o nerespectare a termenelor prevăzute de dispozițiile de lege criticate nu constituie un caz prevăzut în mod expres de art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, nerespectarea acestora ar putea fi invocată de persoana
DECIZIA nr. 69 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284154]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, hotărârea pronunțată de către secția de contencios administrativ a tribunalului în procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și în cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică poate fi atacată numai cu recurs. Având în vedere că printr-o decizie dată în interpretarea legii Înalta Curte a schimbat în tot prevederile legale interpretate (modificând în realitate
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
și se completează după cum urmează: 1. Alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 53 (1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin completuri specializate în achiziții publice. ... 2. După alineatul (1) se
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, hotărârea pronunțată de către secția de contencios administrativ a tribunalului în procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică poate fi atacată numai cu recurs. “ ... 21. Din perspectiva criticilor formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate, în sensul că, prin decizia antereferită, Înalta Curte de Casație și Justiție a
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate în timpul urmăririi penale. Cu privire la legalitatea probațiunii, în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, în condițiile în care sancțiunea, care intervine în cazul stabilirii și perceperii unui impozit sau taxe cu încălcarea flagrantă a dreptului comunitar, raportat la faptul că prevalează aplicarea dreptului Uniunii Europene, este nulitatea absolută, ce poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau pe cale de excepție, instanța fiind obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută, pentru a restabili ordinea de drept încălcată. Caracterul ilegal și contrar dreptului Uniunii
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
flagrantă a dreptului comunitar, raportat la faptul că prevalează aplicarea dreptului Uniunii Europene, este nulitatea absolută, ce poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau pe cale de excepție, instanța fiind obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută, pentru a restabili ordinea de drept încălcată. Caracterul ilegal și contrar dreptului Uniunii Europene al taxei/timbrului de mediu nu poate fi acoperit printr-un act normativ intern, în speță Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, prin decăderea din
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
cerința existenței interesului personal de natură patrimonială al consilierului local care, în eroarea comună a tuturor, nu a cunoscut că se poate afla în situația unui potențial conflict de interese. Instanța de contencios administrativ are doar competența de a dispune nulitatea absolută a actului administrativ cu caracter normativ adoptat, în cazul său, cu unanimitate de voturi, de consiliul local, fără a putea cerceta dacă conflictul de interese a fost doar unul potențial sau a existat un adevărat conflict de interese. Consideră
DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282699]
-
Consideră că sintagma „toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse“ din cuprinsul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 este lipsită de claritate și previzibilitate întrucât nu determină care sunt acele acte juridice a căror nulitate absolută poate fi cerută de ANI. Arată că este neconstituțională posibilitatea oferită de textele de lege criticate ca ANI, exclusiv în temeiul unor hotărâri judecătorești ce vizează contestarea unui raport de evaluare a unui consilier local, să solicite nulitatea absolută
DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282699]
-
căror nulitate absolută poate fi cerută de ANI. Arată că este neconstituțională posibilitatea oferită de textele de lege criticate ca ANI, exclusiv în temeiul unor hotărâri judecătorești ce vizează contestarea unui raport de evaluare a unui consilier local, să solicite nulitatea absolută a unui contract de concesiune încheiat între autoritatea administrativă locală și un terț, în condițiile în care acesta din urmă nu a fost parte în procesul privind contestarea raportului de evaluare și, ca atare, nu a putut formula apărări
DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282699]