2,009 matches
-
războiul cu turcii; pentru a mântui Biserica creștină din Țările Române se băteau oștirile sale și se vărsa sângele supușilor săi; în sfârșit, tot pentru mântuirea credinței, cereau rușii ca moldovenii și muntenii să deschidă punga lor și să întrețină oștirile moscovite”. Este important de știut că în Testamentul său, Petru I nu face nici cea mai vagă aluzie la acest „rol mesianic” al Rusiei. Testamentul este cât se poate de pragmatic, cu ideile clar și precis exprimate. Urmașii lui Petru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
presiunilor otomane, încheie cunoscutul tratat cu Petru I. Documentul dovedește tendința Rusiei de a deveni „protectoarea” oficială a Moldovei. Câteva prevederi sunt edificatoare: întreținerea unei armate moldovene pe socoteala țarului, cetățile moldovene să fie ocupate de soldați ruși până la „întemeierea oștirii moldoveneșeti” (art. 8). Dezastrul de la Stănilești, pe Prut, și pacea semnată la 21 iulie 1711 la Huși, păreau să amâne pentrru o vreme planurile lui Petru I. Relațiile ruso-otomane au trecut prin crize succesive, interesele celor două imperii ciocnindu-se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din omenire a întreprins lupta pentru libertate și drepturile națiunilor, Regatul Român a socotit de datoria lui să se alipească acestor puteri și, împreună cu ele să-și jertfească fiii pentru dezrobirea fraților noștri asupriți. După mari suferințe, vitejia minunată a oștirii noastre își găsește răsplata. Alături de glorioșii ei aliați, România este astăzi printre învingătorii lumii, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Patria Mumă, iar peste Carpați, românii care împreună cu noi de atâta vreme așteptau ceasul întregirii neamului, îndată ce și-au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Prut până la Hotin: „Pe drumul de la Iași la Hotin pe malul Prutului se află: Huși, depozit de grâne al fiscului otoman. Acolo se strâng proviziile de grâne cumpărate în Rumelia și pe țărmurile Dunării menite a fi întrebuințate fie pentru oștiri, în cazul unei campanii împotriva Rusiei și Poloniei, fie pentru aprovizionarea garnizoanei din Hotin. Grânele se încarcă pe niște vase mici, la Tomarova <Reni>, sat așezat la vărsarea Prutului în Dunăre și se transportă pe apă până la Huși (Dschudschire), unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau adesea repartizați - spun documentele - și câte 30-40 de soldați la o gospodărie țărănească. La 30 mai 1877, prefectul județului Fălciu raporta Ministerului de Interne ajutorul dat armatei rusești în trecere: „I - În ceea ce privește șederea cadrelor mai multe zile pentru trebuința oștirilor rusești am dat ordinile cuvenite. II - Serviciul de transport se face numai de către satele care cad în drum”. Raportul arată că la aceste activități au participat mai ales cetățenii din cele două plăși - Prut și Mijloc. Trecerea oștilor rusești era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
primăvara anului 1877 s-a observat, însă, o îmbunătățire a echilibrului circulației monetare prin transporturile și cumpărăturile masive de produse și alte furnituri făcute de armata rusă, cu destinație frontul din Balcani. Căile ferate, de pildă, au încasat pentru transporturile oștirii rusești, în mai puțin de două luni, aproape 7.000.000 de lei. Datorită acestor transporturi, cât și a rechizițiilor, a ofrandelor și a contribuțiilor benevole ale populației, tezaurul statului a crescut în decursul anului 1877, ajungând ca bugetul să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
când nu se publica regulat comunicatul, jubilam, ghicindu-l favorabil nouă, dar ne îngrozea trecerea trupelor numeroase, bine echipate și armate, duse pe automobile în șiruri nesfârșite, oameni voinici, odihniți, bine hrăniți. Făceam în inima noastră comparația cu biata noastră oștire în așa de tristă stare la plecarea spre Moldova și ne întrebam cum le va putea ține piept. Aproape toate casele fuseseră ocupate. La noi, zilnic ne luptam cu cei ce voiau să intre ilegal, mai ales de când știau pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de prusieni. Această demo ralizare trebuia combătută, trupele însuflețite. Cine putea face o ast fel de minune în afară de Kaiser? Mai ales acum, după Mărășești, după telegrama regelui Angliei către regele nostru și către Ionel pentru a-i felicita de bravura oștirii române. Europa întreagă a manifestat. Noi nu aflam decât crâmpeie, care erau un semn palid al realității. kaiserul în românia Așadar, Kaiserul sosi cu fiu-său. Îl anunțau ziarele bucureștene. A fost mai întâi la Argeș, la mormântul suveranilor români
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cum, deși tatăl lor era pe patul de suferință, imediat după ieșirea din închisoare, când de mult nu i se publicase nimic, instantaneu, cei de la „Glasul Patriei” i-au solicitat o colaborare. Să scrie, să-i fie publicată în gazeta oștirii purtătoare de petlițe verzi o poezie dedicată Păcii, că tocmai subiectul era la modă și făcea impresie bună în străinătate. Mai ales că, atunci, la Moscova se desfășura Congresul Mondial al Păcii... Poetul s-a codit, dar până la urmă poezia
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ne părea tot mai mare iar glasul lui ne aducea în suflet și în ochii minții cu o incredibilă realitate scenele agitate și zgomotoase de luptă, și fără să vrem ori să știm, ne-am simțit participanți la bătălie alături de oștirea Domnitorului Mircea, participanți și la bucuria victoriei sale asupra cotropitorilor de țară. Doamne, ce lecție formidabilă de patriotism. Au trecut de atunci 54 de ani, dar trăirea de atunci mi-a rămas până astăzi vie în suflet și în inimă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Mi nu lescu, distribuiau, din sertarul biroului lor, cărticele cu foiță Job, solicitatorilor de marcă; tipic exemplu de Îndeletniciri ale unui ministru În plină mizerie fizică și morală. Dar am văzut, În primăvara lui 1917, minunea minunilor, tâ năra noastră oștire refăcută și Înviată ca din morți, instruită și Încadrată de zvelți ofițeri francezi, armată cu scule noi și inge nioase, aptă pentru victoriile care trebuiau să vină. Priveam la ea pe ulița cea mare a Bacăului și nu-mi venea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Sultanului. Ținuta și purtarea lui au impresionat atât de mult pe sultan încât i-a cerut să se roage pentru el ca să cunoască, prin inspirație divină, religia care-i place mai mult; i-a dat bilet de liberă trecere printre oștirile lui și s-au despărțit rămânând legați printr-o profundă prețuire reciprocă. În baza documentului primit, Francisc a trecut în Siria, a vizitat locurile sfinte și s-a întors în Europa mâhnit că nu a fost martirizat. Revenit între frați
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Nilul în timp ce noi ne-am continuat activitatea prozaică sub protecția pasageră a unei brize tropicale. În fața noastră masive, robuste, uriașe cornutele din rasa elvețiană Simmental, având uniformele de camuflaj colorate în roșu și alb, înaintau în rânduri compacte asemenea unei oștiri victorioase, smulgând cu limbile lor musculoase, aspre și puternice tufele de vegetație suculente, transformându-le cu ajutorul maxilarelor formidabile într-o emulsie vegetală verzuie cu proprietăți nutritive excepționale. Pe măsură ce înaintau cu picioarele lor solide pe miriștea înierbată, glandele mamare, având conformația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
evit penibila descompunere terestră și să mă teleportezi atunci când vei socoti că a venit timpul direct în fața Ta, la judecată, fără a mai trece prin stadiul de hoit. Din putrezitul pântec pe care muște grase Zburau greoi cu zumzete-ascuțite Curgeau oștiri de larve ca niște bale groase De-alungu-acestor zdrențe-nsuflețite." (Charles Baudelaire) Te las, Doamne. Fii sănătos! Pe curând. ...E noapte deplină. Mama, încadrată de cei doi copii Bebi și Țuki doarme cu imperceptibile tresăriri ale unui mușchi facial, scăpat de sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un fragment coregrafic dintr-un libret conceput special pentru mine, eu fiind eroul principal dintr-o dramă cu rezonanțe biblice. Din hornurile școlii se înălțau firave fuioare de fum cenușiu spre înălțimile amețitoare ale cerului înghețat, precum semnalele strategice ale oștirii moldovenești semnalând deplasările trupelor dușmane în perioada năvălirilor turco-tătare, pe vremea strălucitului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Era un decor hibernal în care grupurile de elevi din perimetrul școlii, animate, gălăgioase, într-o continuă forfotă și mișcare, demonstrau convingător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înțelesul lui deosebit de sintetic, nu e un simplu cuvât de 3 silabe. Partidul este o entitate, partid substanță, partid prestigiu, partid criteriu, partid suveranitate: suveranitate care emană de la popor.“ („Partidul“, Scînteia, 8 mai 1961) ARIEȘEANU Ion „Marii conducători - mari prin oștirile care le stăteau în spate - au fost învinși de conducătorii de oști însuflețite de sensul vieții lor: «Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamulă» Cei ce invadau doreau un spor de bunuri. Mircea, Ștefan, Mihai, Cuza au învins forțe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și o perciună tăiată” <endnote id="(196, p. 44)"/>. În 1859, ministrul „trebilor din lăuntru”, M. Kogălniceanu, a cerut printr-o circulară rabinilor din Moldova să-și convingă enoriașii să treacă de la portul „galițian” la cel „european”. „Populația creștină și oștirea - nota Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba” <endnote id="(322
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
circulară rabinilor din Moldova, prin care Îi ruga să-și folosească toată autoritatea pentru a-și convinge credincioșii să adopte portul „european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea - notează Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba. Așa că comanda militară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Început ori a devenit astfel” <endnote id="(204, p. 64)"/>. Simplificând fenomenul socio-economic, F. Aderca susținea prin 1960 că evreii au fost „siliți a se Înghesui În comerț” doar din cauza „legilor restrictive ale semifeudalității și semiburgheziei antisemite - adică nici oștire, nici Învățământ, nici În funcțiile de stat sau avocatură”. „De unde s-a tras decenii la rând - se Întreabă scriitorul evreo-român - Învinuirea că «jidanii au acaparat comerțul», asemănătoare Într-un fel cu acuzația că, de vreme ce nu puteau trăi pe uscat, «peștii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Speranția a versificat o asemenea „anecdotă populară”, intitulând-o Jidanii la bătălie. Întreaga „armată evreiască” este parodiată, folosindu-se - cum crede etnologul Petru Caraman - unele elemente „de inspirație pur folclorică” : evreii sunt „Pe coceni Încălecați,/ De păreau curat soldați”, conducătorul oștirii merge călare „pe-un codoi/ de măturoi”, iar soldații suflă nu În goarne, ci „În foi de ceapă”. Armele oștenilor (sulițe din lemn de tei, puști de soc, foarfeci) fac și ele parte din registrul burlesc : „Toți aveau legat la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ordin nu se vor mai lăsa să apară în ziare nici o informație despre viața de partide; nici o declarație politică a unui om politic, nici un comentariu al actelor guvernului sau ațâțări, nici o broșură cu caracter politic, nici o critică la adresa instituțiilor, nici oștire care interesează apărarea națională. Prefectul județului Dorohoi, col.Em Procopiescu face cunoscut că din 14 februarie 1938 a luat ființă, în sediul prefecturii, biroul de cenzură. Din referatul referitor la organizarea și funcționarea biroului de cenzură reiese că are următoarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de Prefectura Fălciu Poliției locale: „În consecința notei telegrafice ce am primit astă zi de la Dl. Ministru de Interne, vă invit de a da ordin de urgență subalternilor Dvs. ca să ia măsuri Îndată pentru Îngroparea viteloru ce rămân moarte În urma oștirilor”. z. Nici un soldat chemat la oaste absent! Diriguitorii armatei române Își cunoșteau foarte bine planurile de război și mai ales prioritățile atunci când se punea problema recrutărilor sau concentrărilor. Cu toată evidența populației extrem de greoaie, totuși cei chemați dar neprezentați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
decoratu cu Crucea Sfântu Georgie (Sfântul Gheorghe, n.n.) la gâtu și au desemnatu un număr foarte mare de Cruci ale Sfântului Georgie pentru soldații noștri aceasta În vederea izbânzii militare obținute În ziua de 30 August și a bravurei arătate de Oștirile Române cu ocasia sângeroaselor bătălii din acea zi. Un atacu pe care turcii au Încercat eri asupra Redutei care se află În posesiunea noastră a fost eroicu respinsu”. Pentru toți cei căzuți, semnatarii telegramei, Prințul Carol și ministrul Kogălniceanu, recomandau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cel mai sigur pe la cetățenii cu dare de mână din urbe: „(...) D-l Locotenent colonel D. Papasoglu, inspirat de sentimentele de patriotismu și doritoru a veni În ajutorul rănițiloru soldați români, au făcut un tablou litografiat cu asaltul datu de Oștirea Română marei redute turcești Grivița În ziua de 30 August unde bravul căpitanu Valteru Mărăcineanu sau distins prin bravura și datoria sa de Militar, și cere a i se da cuvenitul concurs pentru a se vinde asemine tablouri pe prețul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răufăcători, izbăvește-mă de oamenii setoși de sânge! Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viața; niște oameni porniți la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne! Doamne Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N-avea milă de niciunul din acești vânzători nelegiuiți. Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte; Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorința față de cei ce mă prigonesc A
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]