KorAP: Find »[drukola/base=obștesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...222 >

5,528 matches

Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

sociale, dar el le privește mai ales prin partea prin care sunt particulare unui popor, unui timp determinat. Scopul său este de a reafla și a caracteriza fizionomia proprie, individuală a fiecărei societăți. Sociologul se silește numai a descoperi raporturile obștești, legile ce pot fi adeverite În societăți deosebite”. Dl Durkheim este, pe de altă parte, de părere „că raporturile sociologiei cu istoria sunt menite a deveni tot mai intime și că o zi va veni când spiritul istoric și cel

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
cele ale lumii minții sunt tocmai valabile pentru timpurile viitoare și deci posedă facultatea de a prevedea faptele ascunse În sânul timpurilor care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă și ele noțiunile lor obștești: nu legi, dar serii de fapte succesive, și pretinsele legi sociologice nu sunt și nu pot fi decât generalizări de serii. Generalizarea fiind Însă rezultatul abstracției, ea nu se poate Întinde decât asupra obiectelor, noțiunilor și deci și a seriilor

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
a generaliza fenomene care se repetă totdeauna identic cu ele Înseși” (p. 322). Și aiurea d-sa revine asupra Întrebării, spunând că, „deși trebuie să se bage de seamă că noțiunea de lege, În ceea ce ea posedă ca abstracție, ca obștesc și neschimbător, nu-și poate găsi aplicarea Într-o știință care studiază fenomenele de succesiune, totdeauna deosebite Între ele, printr-o parte oarecare, se poate totuși Încerca a se determina factorii care au dat naștere societății omenești și care au

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
poate găsi aplicarea Într-o știință care studiază fenomenele de succesiune, totdeauna deosebite Între ele, printr-o parte oarecare, se poate totuși Încerca a se determina factorii care au dat naștere societății omenești și care au condiționat dezvoltarea, precum și tendințele obștești care Învoiesc a se pătrunde ținta spre care tinde această dezvoltare” (p. 355). Noi precizăm Încă mai de aproape gândirea d-lui Monod, adăugând că toate faptele universului, atât ale naturii, cât și ale istoriei, sunt productul legilor naturale sau

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
conjucturală, cea mai nesigură din științele neexacte” (p. 361). Dimpotrivă, ea este o știință care poate cuprinde realitatea trecută prin mijloace și metode absolut particulare. Faptele pe care istoria le stabilește tot cu mai multă siguranță sunt Încadrate În concepțiile obștești ale seriilor prin puternica legătură a cauzalității succesive, și aceste serii joacă În istorie același rol organizator pe care legile Îl reprezintă În științele repețirii. Dacă este adevărat că istoria Înlănțuiește adeseori faptele particulare și că tot atât de des și cauzele

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
particulare și că tot atât de des și cauzele care lucrează asupra dezvoltării sunt de natură individuală, nu trebuie uitat, cum bagă de seamă și dl Monod, că „acest individual nu este interesat decât cu condiția de a fi legat cu mișcarea obștească a societății și cu elementele constitutive ale evoluției omenești” (p. 345). Noi Însă am dovedit că nu numai istoria este nevoită a recurge la individual; și științele pozitive se află În același caz. Aceleași caractere sunt Împrăștiate de științele dezvoltării

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
dezvoltării naturii: geologia, transformismul și domeniul intermediar al preistoriei. Dacă manualul d-lui Thomas ar fi dat loc și metodelor de care trebuie să se slujească aceste de pe urmă științe, noțiunea ar fi trebuit să fie modificată și caracterele ei obștești ar fi să fie prezentate sub un alt aspect, iar istoria, În Înțelesul ei de cunoștință a Întregii dezvoltări materiale, organice și intelectuale, s-ar fi Înălțat atunci În fața științelor de legi ca tot așa de Îndreptățită În câmpul cunoștinței

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

35 ani). O altă soluție în familiile sărace pare a fi și prezența copiilor în gospodărie, ca surse de venit suplimentar. Se constată, la nivel general, că a dispărut obișnuința ca lumea să fie chemată la activități colective de interes obștesc. Și în satul Trifești voluntariatul și intenția de asociere pentru lucrări comunitare sunt valori care aproape au dispărut. Oamenii își aduc aminte și apreciază în mod pozitiv experiențele trecute de tip clacă, muncă voluntară. Exista înainte „un consilier al satului

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
au dispărut. Oamenii își aduc aminte și apreciază în mod pozitiv experiențele trecute de tip clacă, muncă voluntară. Exista înainte „un consilier al satului sau, cum se spunea înainte, mandatar. Acela reprezenta tot satul. El organiza în sat adunări populare, obștești. Hotărâri... ce facem cu imașul, ce avem de făcut: de făcut șanț, un drum” (bărbat, 83 de ani, pensionar). Astăzi nu mai există, mai ales în rândul tinerilor, noțiunea de muncă în folosul comunității disociată de ajutorul social. Poate și

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206

necunoscutul prilejuiește atât aforismul agnostic, cât și pariul pascalian, istoria poate deveni suportul oricărui argument metafizic. Istoria este oglinda vie a posibilității - o noțiune pe care Kierkegaard o considera categoria supremă a gândirii. Istoria ne lasă să bănuim că, până la „obștescul sfârșit” al umanității, putem fi mereu tot ce-am fost - și chiar mai mult decât atât, în bine sau în rău. Așa cum ne arată cartea Exodului printr-un realism psihologic depășit doar de profeți, un popor învață din greșelile propriei

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

cunoscuta Hotărâre menită să ridice problema noii noastre culturi la rangul de problemă de Stat, hotărâre menită să Înlesnească și să intensifice dezvoltarea științelor și artelor În R.P.R., să deschidă o adevărată bătălie a culturii În pas cu marele efort obștesc către zările socialismului. Hotărârea pune din plin problema stimulării activității științifice, literare și artistice și prezintă guvernului o serie de propuneri care constituie tot atâtea mijloace pentru rezolvarea practică a acestei probleme. 15 premii anuale, a câte 200 mii lei

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de sclav era condamnat la foame și mizerie. Astăzi, dimpotrivă, creatorul de artă și cultură este considerat un factor activ În viața țării, În drumul ei către o orânduire superioară. Astăzi munca și viața scriitorului și artistului constituie o preocupare obștească, o problemă de Partid și de Stat. Prin recenta sa Hotărâre, Partidul Muncitoresc Român deschide perspectivele cele mai largi și mai sigure dezvoltării revoluției noastre culturale, Înflorii culturii, științelor și artelor noastre. Așa Încât, chemarea cu care se Încheie Hotărârea, invitația

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
dar să nu Îndrăznești a-ți cere dreptul la existența cea de toate zilele! Noi n-am avut norocul, dintru Început, să fim orientați Într-o lume În care totul e nou și promițător, În care cei ce conduc treburile obștești să-și pună mereu problema nu numai În ce fel și cum să ajute pe artiștii consacrați, ci să urmărească mugurii care dau În floare pe tulpina artei naționale, tinerele talente care au dreptul să se manifeste la lumină. Scriai

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
voia o trecere În revistă și o verificare a atașamentului partinic al „păturii”, al marelui batalion ne-muncitoresc: creatorii de valori științifice, tehnice, artistice. Deviza congresului era Pace-Cultură, iar manifestarea trebuia să cuprindă toate instituțiile culturale, științifice, de Învățământ și obștești, Începând cu cenaclul de fabrică ori de cămin cultural, cu organizațiile sportive, Încheind cu facultățile, societățile de creație, institutele științifice ori Academia. Presa din aceste săptămâni e plină de bilanțuri care scot În lumină rodnicia muncii intelectualilor. În Scânteia, bunăoară

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
sat de pe malul Dunării, În preajma lucrărilor pentru unificarea organizațiilor de tineret din țară. Tinerii demască un fiu de chiabur, Ene, care se strecurase În rândul organizației locale de tineret pentru a o demobiliza, a-i submina activitatea depusă - În folos obștesc. Dar chiaburul este proprietarul unui barcaz, singurul din sat și singura modalitate de legătură rapidă cu orașul, care este pe celălalt braț al Dunării. În momentul În care Miai și Floarea, delegați la conferința tineretului În vederea unificării, vor să treacă

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
oamenii mai slabi de Înger, să-și ceară ștergerea de pe liste. Partidul Însă duce prin oamenii săi o largă muncă de lămurire, atât cu fiecare om În parte, cât și prin ședințe, luminând problemele legate de noul fel de viață obștesc. (Ă). Petru Dumitriu sublinează stăruitor rolul de Îndrumător și sfătuitor al partidului, iar reprezentanții - Ion al lui Lepădat, Oprea sau Sârbu - sunt figuri deosebit de realizate. Iată Însă un amănunt a cărui dezlegare superficială constituie o scădere a nuvelei: la ședința

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
centrală care există În viața concretă a oricărei gospodării agricole colective (Ă). Această figură este organizatorul de partid trimis de forurile superioare ale partidului, omul experimentat atât În lupta Împotriva dușmanului de clasă cât și În gospodărirea chibzuită a avutului obștesc, care Îndrumă zi de zi munca și lupta țăranilor colectiviști, Îi Învață cum să ducă această muncă și luptă și Învață În permanență de la ei cum să-și Îmbunătățească Îndrumarea lui. Organizatorul de partid lipsește din Temelia cu totul și

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
un bogat fond de idei și simțuri și printr-o mare grijă pentru expresie (Ă). (Ă). De un mare ajutor este pentru poeții noștri Însușirea experienței sovietice În materie de creație. Poezia sovietică Își are rădăcinile adânc Înfipte În viața obștească (Ă). (Ă). Ca exemple de aplicare creatoare În propria lor creație a experienței sovietice pot fi amintiți poeți ca Eugen Frunză și Eugen Jebeleanu. Primul a Învățat, incontestabil, cum să lovească În imperialiști prin arma pamfletului de la Maiacovski și Simonov

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
vieții poporului nostru. Pe măsură ce poeții Își vor Însuși cu toată dragostea această sarcină - În străduința de a oglindi În creațiile lor cât mai deplin viața poporului - vor ajunge la o bogăție nemaicunoscută Înainte. (Ă) Teme de cea mai mare importanță obștească, necunoscute Înainte vreme, ori considerate „neinteresante”, constituie astăzi puternice centre de interes pentru poeții noștri. La rezervorul uriaș al vieții poporului le-au aflat poeții și despre aceasta vorbește cu dragoste patriotică și cu recunoștiință maestrul A.Toma: «Popor, izvor

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În presă, fie la ședințele din secții de creație ale Uniunii Scriitorilor, constituie prilejul cel mai nimerit pentru a Încetățeni acest spirit În munca scriitorilor. Raportul și discuțiile au arătat că trebuie combătută părerea unor scriitori care cred că munca obștească Îi Împiedică de la munca de creație. (Ă). Nu este posibil să Înțelegi omul nou dacă tu Însuți nu Încerci să devii un astfel de om. Faptele au dovedit că scriitorii care au Înregistrat cele mai de seamă succese au fost

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
omul nou dacă tu Însuți nu Încerci să devii un astfel de om. Faptele au dovedit că scriitorii care au Înregistrat cele mai de seamă succese au fost tocmai aceia care au participat În modul cel mai intens la activitatea obștească (Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu și alții). Discuțiile au arătat că, la foarte mulți dintre scriitori, tinde să se Încetățenească simțul responsabilității colective, trăsătură de caracter nouă, ilustrând Întărirea spiritului de partid În viața noastră literară. Cei care au

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care se duce cu scriitorii În redacții și edituri». De asemenea unii dintre cei care trebuiau să participe la ședință au lipsit. Aceasta dovedește că În conștiința chiar a unor membri ai comisiilor mai dăinuie rămășițele mentalității burgheze cu privire la munca obștească”. Primul număr al revistei „Tânărul scriitor 44”: „Revoluția culturală care se desfășoară În țara noastră a scos la iveală numeroase talente din sânul maselor muncitoare. Ca urmare a acestui fapt, asistăm la creșterea și Înmulțirea cenaclurilor literare - unități largi, cuprinzând

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

în detrimentul forurilor legislative. Regele și-a motivat cu abilitate lovitura de stat în fața opiniei publice, afirmând că intenția sa a fost de a pune capăt politicianismului și de a instaura un regim bazat pe „muncă și cinste”, în slujba „binelui obștesc”. Suveranul ținea să atragă atenția asupra faptului că măsurile excepționale luate de el1 erau temporare și aveau ca obiectiv restabilirea ordinii publice în fața acțiunilor violente ale mișcării legionare. Faptul că în guvern și în alte organe centrale și locale ale

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
judecată și sufletul neatins. Am căutat constituirea unui bloc cetățenesc, în care gospodarii să puie experiența lor în serviciul Capitalei. Prin faptul că personalități aparținând diferitelor grupări se întrunesc, politica de partid va fi înlăturată, cetățenii fiind asigurați că interesele obștești nu vor fi sacrificate cererilor necugetate ale clubului politic. Programul nostru cuprinde: 1) Autonomia serviciului de asistență publică al comunei, pentru a salvgarda o continuitate de muncă, de concepție în ocrotirea celor în nevoi și pentru a feri acest serviciu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
parte la slujbele religioase. Trebuie ca pilduirea să plece de la cei chemați a forma caracterele, căci nouă ne trebuie suflete de apostoli, de misionari, de credincioși înflăcărați pătrunși de ce reprezintă ortodoxismul nostru în evoluția umanității, dar mai ales în viața obștească. Instituțiunile noastre în această a 2-a perioadă de activitate vor fi centre de misionarism, nu numai de cultură. Grădinile de copii ale Societății Ortodoxe Națională a Femeilor Române din întreaga țară de la Dorohoi la Severin în număr de 27

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]