90,777 matches
-
Extrem Orient îndepărtat, în Noua Zeelandă; a revenit la Ateneu cu un recital captivant pe parcursul căruia muzică primei jumătăți a secolului, pagini semnate de Debussy și de Bartok, se raportau la creația mozartiana, momente susținute cu o remarcabilă interiorizare a declamației. Observând sensul larg al termenului, marele spectacol pianistic ne-a fost oferit, tot la Ateneul Român, de doi tineri artiști proveniți din zone de spiritualitate cu totul diferite. Mă refer la revenirea tânărului pianist rus Konstantin Scherbakov într-un grandios tur
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
procesiunea veche, în care schimbarea gărzii avea motivație deplină.Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi, probabil amicii flăcăilor în răstimpul dintre schimbări. Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie ^89, conserva cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
Premiul I) o muzicalitate seducătoare susținută de un riguros ansamblu de oportunități virtuoze. Pe de altă parte, la vârstele foarte mici, sunt de găsit adevărate minuni precum micuța Simina Ioana Croitoru (vioară). Slavă Domnului, așa s-au închis gurile cârtitoare observând prezenta în juriu a tatălui personal (ceea ce oricum nu-i în regulă nicăieri pe lume, chiar dacă acesta se abține de la punctarea candidatului cu pricina. După cum nu e de invocat, ca inocentă absolută, nici prezenta pedagogilor în juriile care testează calitățile
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
trebuie uitat că rezistență față de comunism a fost una culturală, vreme de cîteva decenii, si ca în unele state comuniste, de exemplu în România, cultura literară a deținut în această privință rolul de vioară întîi. Acum, abia dacă se mai observa urmele acestui rol glorios. Cultură pare să-și fi pierdut nu doar aură politică, dar și prestigiul literar. Intrarea în forță a noilor lideri politici în viață țărilor lor le-a știrbit foștilor lideri literări de opinie din importantă și
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
avea să capete un sens. Dar era imposibil, căci băiețelul, îmbrăcat într-un foarte cuviincios costum de marinar, îi apasă pe frunte o pungă plină cu cuburi de gheață. Mai simți apoi o pișcătura în sânul stâng și, deschizând ochii observa cu indignare că unul din acei mongoloizi o sugea cu frenezie, desi micul marinar încerca să-l îndepărteze trăgându-i cu nemiluita pumni în cap." Visul se complică prin faptul că "băiețelul", cu un nume care sugerează moartea, Tödlein, isi
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
Labirintul oniric este înlocuit în al doilea "român", Accident, cu un labirint livresc. Trecând prin același parc, care îi permite din când în când să dispară din existența "mecanomorfă" de fiecare zi, ca într-o fanta a fluxului temporal, personajul-narator observa că o femeie ascunde o scrisoare în scorbura unui copac. Bineînțeles, se îndrăgostește instantaneu de necunoscută, care mai și seamănă cu Audrey Hepburn și, după plecarea ei, intră fraudulos în posesia scrisorii. Din scrisoare reiese că femeia, pe nume Căra
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
nici uneia dintre părți de pe urma acestui conflict, ci mai degrabă stîrnește neîncrederi suplimentare în soliditatea acestor instituții, guvernul și președinția. Cotidianele care au urmărit acest conflict n-au încercat să limpezească partea să neproductiva, ci, mai curînd, să întărite părțile. * Așa cum observăm cu cîteva săptămîni în urmă, poziția precisă a României aduce recunoașteri tot atît de precise în privința conflictului din Iugoslavia. Recunoașteri care nu sînt nici de tip consolator, nici de tipul bătăii încurajatoare pe umeri, ci transforma țara noastră într-una
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
banală de altfel, că trăim într-o lume caracterizată adeseori de un "extaz al comunicării", o lume a informației care circulă cu viteze uluitoare, ne ia cu asalt, ne invadează intimitățile (prin mass-media), ne face vulnerabili și ne epuizează. Dar, observă Leach, această societate a informației mizează, de cele mai multe ori, pe imagine pentru a-și realiza misiunea. Birourile moderne, precum și casele fiecăruia dintre noi, sînt inundate de imagini care reproduc alte imagini, copii de tablouri, postere, benzi video, imagini de televizor
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
câte unei făbricuțe sau a vreunui I.A.S. mai răsărit, disperarea și absența oricărei perspective de redresare au trasformat populația în masa de manevră a comuniștilor și securiștilor. înspăimântați de spectrul înfometării (nu e o metaforă!), localnicii nici măcar nu mai observă că minciunile gogonate ale falnicilor lachei ai lui Ceaușescu au darul demonic de a le adormi vigilența. Ele sunt, ca-n basme, interludiile lirice dinaintea sosirii zmeului cel mare, a lighioanei crude care va distruge totul. Teleaștii de ambe sexe
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
în interiorul aparatului, intervine pasiunea, plăcerea formei, pentru ca totul să fie la locul lui. E ca sunetul în muzică, e asemenea compoziției, geometriei. Restul vine din subconștient. Nu știu de ce. Nu trebuie să te analizezi prea mult în acest sens. Am observat, privind o serie de reproduceri ale fotografiilor dvs. un fel de simetrie pe care o căutați... ...nu caut nimic. Totul e în natură. Numărul de aur se găsește în natură... ...gândiți ca Pascal; cu alte cuvinte, n-ați fi căutat
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
poate fi vorba. Incredibil dar adevărat, nu numai teatre de prestigiu național acreditat și peste hotare, dar inclusiv marile orchestre simfonice din Cluj, din Iași, spre exemplu, și nu numai acestea, își desfășoară activitatea sub semnul precarității. Este dramatic de observat că o societate ca a noastră, în acești ani, societate din ce în ce mai pauperă din punct de vedere spiritual, și din punct de vedere material, nu le găsește susținere. Există, însă, și rezolvări fericite. Punctuale. Puțin numeroase. Cu destule luni în urmă
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
ai Radioului bucureștean, din motive greu de înțeles, nu s-a dorit acest lucru. Cine avea căderea să ne refuze? Cursa charter "Romavia", transportatorul formației, dispunea de locuri libere. Nu fac supoziții, nu cer motivații, dar nu pot să nu observ că politica ușilor închise aparține unui alt deceniu. Mai ales când este vorba de instituții publice susținute de contribuabilul de rând, de noi toți. Am primit, însă, permisiunea de a asista la concertul de la București, cu un program aproape identic
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
lucrarea "Ison II" de Ștefan Niculescu. Deloc surprinzător pentru nivelul de înțelegere, pentru curiozitatea vie a melomanului german, tocmai lucrările românești s-au bucurat de o atenție specială; au fost salutate cu entuziasm inclusiv de presă. Și este util a observa și alte perspective în acest sens; a fost apreciată "impetuozitatea muzicii lui Enescu apărută ca o izbăvire". Iar în Ison II, faptul că "Niculescu poziționează contrastant elementele fundamentale ale muzicii", anume "melodia, armonia, ritmul; ia naștere un studiu de sonorități
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
Sunt aspecte cu care nu poți să nu fii de acord, căci Andreescu este un perfecționist ce știe să mobilizeze, să acționeze eficient în direcția adevărului artistic. Pe aceeași direcție cu aprecierile noastre, la București, și la Köln s-a observat faptul potrivit căruia "Corniștilor trebuie să le reproșăm o dispoziție cam labilă", iar flautiștilor - adăugăm noi, - conform audiției radiofonice - o anume derută în lucrarea Ison II. Neîndoielnic, mai multă ordine ar prinde bine în partida suflătorilor. Am mai notat acest
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
artă, o formă specifică de exprimare și o descriere spontană a vieții, o luptă cu uitarea și cu moartea. De la est la vest și de la sud la nord, cu alte cuvinte în toate marile regiuni ale României, Eugenia Iftodi călătorește, observă, participă și face notițe grafice frugale despre priveliști, deprinderi, momente, animale, veșminte și chipuri. Voluptatea artistului, a privirii sale însetate de forme, de culori și de atitudini, coexistă pînă la identificare cu uimirea descoperitorului, cu rigoarea cercetătorului și cu scrupulul
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
prezențe remarcabile în viața literară. Grupați în jurul revistei Echinox, universitari, cei mai mulți sau răspîndiți prin școlile și publicațiile transilvănene, ei purtau mai departe acel amestec, specific profesorului, de severă erudiție ardelenească și de imaginație meridională, nemaiîntîlnit la predecesorii lor. în puteai observa cum un spirit călinescian, liber și inventiv, se grefa pe o formație central-europeană de care Clujul nu dusese lipsă. Ar fi de notat în treacăt faptul că și la Blaga, mai devreme, deschiderea spre modernitate și spre Occident n-a
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
de prestigiu "Universitas" a Editurii Minerva? Sau, pornind de la origine, este personalitatea și opera lui Negruzzi demnă de o teză de doctorat? La amîndouă aceste întrebări dl Nicolae Mecu răspunde afirmativ, publicîndu-și, în amintita colecție, teza de doctorat. Destinul, să observ, a fost bun cu cel dintîi fiu al lui Costache Negruzzi (a mai avut doi fii). Cu o operă literară aproape nulă, deși a abordat cam toate genurile (poezie, proză, dramaturgie, memorialistică), Iacob Negruzzi a avut norocul rar, întîlnindu-l pe
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu Costache Negruzzi, mort, din păcate, la 60 de ani, în 1868 (puțină vreme după reîntoarcerea lui Iacob de la studii) a transferat - cum observă autorul cărții pe care o comentez - prietenia cu bătrînul Costache Negruzzi într-o dragoste filială asupra tînărului nostru junimist. Pentru Junimea și revista ei, la începuturi, această afiliere a bătrînului, acuma, bard Alecsandri a fost o cucerire extraordinar de importantă
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
și care a apărut în trei numere, s-au numit "Cimitirul", "O moarte tragică" și "La poarta întunericului". I.C.: Înțeleg că aceste evocări sunt în legătură cu prima operă literară despre care v-am rugat să-mi vorbiți. Mi-aș permite să observ că printre ultimele dvs. realizări este și lucrarea care se intitulează Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age. Cred că nu a fost o preocupare, dar mai curînd o prezență acest orizont al tainelor morții. P.Ch.: Într-adevăr
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
dezlănțuire a simțurilor. Am însoțit deci o umbră care nu înceta să își improvizeze, la intervale, un fel de strîmbătură ademenitoare, pînă am ajuns la o biată cocioabă, cu o singură încăpere și un pat a cărui jalnică cuvertură am observat că era desfăcută ca pentru o invitație, cînd a avut loc dezlănțuirea dramatică a întîmplării care trebuia, în mod necesar să se petreacă. A fost la aprinderea lămpii de gaz din a cărei biată sticlă afumată a apărut neclar, apoi
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
O, 1969), ca omul e explicat "cum se întîmplă (sau se poate întîmpla) în mod obișnuit oricui"; ca oamenii, în schimb, primește definiția "cu manifestări omenești; cum trebuie, cum se cuvine". Analizînd citatele în care apar cele două construcții se observă și mai bine diferența fundamentală dintre ele: ca omu' funcționează, în contextul unor premise negative, ca scuză sau ca explicație, în timp ce formula ca oamenii e folosită în recomandări, asociindu-se unor norme pozitive. Situații prototipice de uz mi se par
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
Ce a adus în poezia română contemporană prezența umană și poetică a lui George Almosnino? Eu cred că un lucru rar și prea puțin apreciat prin părțile noastre: șansa de a fi consolidată. Dacă am privi mai bine, am putea observa că autorii care dau stabilitate marilor literaturi nu sînt vîrfurile de atac, nu sînt zgomotoșii existențiali, cu atît mai puțin orgolioșii nerușinați, păunii conjuncturilor istorice sau zdrențuroșii ostentativi, ci dimpotrivă, chiar acești discreți ai "lagunelor", "nisipurilor mișcătoare", acești oameni "de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
cu un prieten într-o seară, cum că va învinge la tenis întreaga echipă de fotbal a Moldovei. Un asemenea motiv, nu derizoriu, ci prea ridicol pentru a mai necesita comentarii, îl aduce pe Tony Hawks în situația de a observa o cultură pe care știe că nu o poate înțelege în profunzime, de aceea nici nu încearcă, dar de care se atașează, în doar trei săptămîni, puternic și sincer. Umorul, în cazul acestei cărți, e de pură factură bergsoniană, pentru că
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
domn bătrîn, dar bine, cu un aer de intelectual de altă dată. După ce intraserăm în vorbă, aveam să aflu că era pensionar și că fusese profesor de psihologie. Ca psiholog, acum, toată strada era a lui și tot putea să observe fel de fel de întîmplări care înainte îi scăpau... Chiar așa îmi și vorbea, cîtuși de puțin deranjat de penibila poziție socială. De pildă, observase că atunci cînd bereta lui școlărească se umplea de bani, lumea nu mai dădea, în
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
profesor de psihologie. Ca psiholog, acum, toată strada era a lui și tot putea să observe fel de fel de întîmplări care înainte îi scăpau... Chiar așa îmi și vorbea, cîtuși de puțin deranjat de penibila poziție socială. De pildă, observase că atunci cînd bereta lui școlărească se umplea de bani, lumea nu mai dădea, în sens că îi ajungea cît primise; și-atunci, nevastă-sa venea și îi făcea din trei în trei ore monetarul, lăsîndu-i în beretă aceeași sumă
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]