1,972 matches
-
a obseda, a supune prin teamă, în arta românească astfel de imagini sunt aproape absente, așa cum de altfel îi lipsesc, în general vorbind, excesele, ostentația, agresivitatea. Această deosebire poate fi pusă și pe seama faptului că, în timp ce reprezentările ce aparțin bestiarului occidental răspund cu precădere unei morale precumpănitor și adesea rigid mistice, cele ce țin de universul zoomorf românesc implică într-o măsură mai mare imagini ce își au sursa și în modelele unei morale laice"27. Sigur, nu absolutizez o asemenea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ființei mirabile "simple", statice. Ceea ce face ca mirabilul să devină scandalos într-un sistem ca sistemul creștin este ca o ființă omenească, creată "după chipul Domnului", să se poată transforma în animal"56. Așa stând lucrurile, spre deosebire de spațiul oriental, cel occidental, sub influența creștinismului, se debarasează de tot ce este deasupra firii și încearcă să încorporeze totul într-un sistem simbolic care nu mai ține cont de relevanța criteriului obiectiv. În acest mod, este acceptat numai ceea ce poate fi explicat prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
despre el." Mark Twain Nu avem, în studiul de față, ambiția să propunem o nouă definiție a science-fiction-ului (SF), ci să oferim cititorului o scurtă privire asupra acestui domeniu, alcătuit din opere care se nutresc din imaginarul științific și tehnic occidental modern. 1. Categoriile de public vizate Studiul se adresează cititorilor curioși, îndeosebi studenților, fie ei de la litere, științe sau drept. Aceștia vor descoperi, sprijinindu-se îndeosebi pe textele citate, cum să abordeze stimulativ o nouă reflecție asupra lumii, pentru a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
trebuie să păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte mijloace, SF-ul abordează, raporturile întreținute de oameni, mai ales de occidentali, cu alteritatea (Lardreau, 1988). Aceasta din urmă poate fi reprezentată prin extratereștri, roboți*, mutanți*, androizi, inteligențe artificiale (IA) sau poate fi legată de obiectele și de problemele izvorând din genomică, informatică, biotehnologii sau nanoștiințe. Ca și filozofia, SF-ul abordează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
City (Greg Egan, 1994) sau în cazul generațiilor mutante din, de pildă, Darwin's Children / Copiii lui Darwin (Greg Bear, 2003). Dacă nu cumva, ca în cazul britanicului J. G. Ballard, SF-ul se ocupă de problemele de adaptare ale occidentalilor la noul stil de viață, de dificultatea lor de a profita de emoții fără a se lipsi de ele sau de mecanizarea dorinței, cum se observă în Crash 7 (1973), ori de revoltele fără obiect și fără orizont, ilustrate, de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de un anume exotism, diferit în fiecare epocă. Chiar înainte ca Gernsback să boteze cu numele de "science-fiction" acest domeniu al imaginarului, unii autori fuseseră fascinați de iubirile exotice înlesnite de explorarea lumii și de colonizarea Asiei și Africii de către occidentali. H. Rider Haggard prezintă, între-o Africă semiimaginară, femei fatale și aproape nemuritoare, precum She ⁄ Aysha, regina focului (1887)110, care formează un cuplu etern cu Allan Quatermain. Edgar R. Burroughs îl trimite pe John Carter pe Marte, punându-l
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau un adăpost (Galouye, 1965). Tipul de poveste cel mai des agreat de SF, abordând raporturile dintre oameni și mutanți, trimite la dificila coexistență, în societățile noastre, cu cei care nu se încadrează în "normă". Pe oameni, mai ales pe occidentali, îi cuprinde o mare angoasă la gândul că ar putea să nu mai existe ca specie ori civilizație, ba chiar să fie depășiți pe calea evoluției de ființe rezultate din propriul lor genom. În cazul acesta, mutanții pot fi reprezentați
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
catolice, asigurându-i că din paginile ei vor afla "vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc, cu totul direct pentru binele vostru moral și material"719. S-a menționat că modelul de inspirație al revistei era cel occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii locale. Redactorul se întreba retoric de ce nu ar exista un astfel de buletin și în Galați, mai ales că "cea mai mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii locale. Redactorul se întreba retoric de ce nu ar exista un astfel de buletin și în Galați, mai ales că "cea mai mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă naționalitate (în general cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe bază de abonamente), nu doar de cei de confesiune catolică. Prin acest cotidian s-a dorit promovarea unui alt tip de publicație decât cea religioasă clasică (o astfel de apariție a fost unicat în România, realizată fiind după modelul occidental 941 cum am arătat în primul capitol, în care am prezentat situația presei din Italia, Spania și Franța; aici existau astfel de ziare catolice, care nu aveau un profil eminamente religios, ci tratau, doar prin prisma viziunii Bisericii Catolice, și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cu revoluția rusă. Lecția evoluției va lăsa loc, în câțiva ani, pedagogiei carnagiului și terorii de stat. Titu Maiorescu moare în același an în care Lenin oferă lumii întregi regenerarea revoluționară. Între 1789 și 1917, categoria revoluționarului colonizează imaginarul occidental. Nici una dintre țările experimentând modernizarea nu se sustrage forței de seducție a unui ideal care trimite la edificarea unui viitor din care iregularitatea prezentului să fie eliminată. Revoluția este prezența fără de care acest lung interval de confruntare, încercări și tribulații
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
comunismului: respingerea, ca și prezența unui marxism revizionist în țările Europei Centrale și de Est nu au reușit să înlăture grava criză de sistem a statelor comuniste, slăbiciunea marxismului constând în însăși construcția sa inițială. Polarizând cele două spații, cel occidental și cel estic-european, și grupând grosso modo seturile de propoziții prin asimilarea primului cu o formă teoretic-abstractă de reflecție, de ajustare, actualizare și nuanțare a învățăturilor marxiste și a celui de-al doilea cu aplicarea acestora ad litterram, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Utilitatea PMR pentru Moscova nu a luat sfârșit o dată cu soluționarea cazului Imre Nagy. La 26 noiembrie, o delegație guvernamentală română condusă de președintele Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, a plecat la Moscova pentru încheierea unui acord economic. în general, diplomații occidentali au considerat că vizita avea la bază dorința românilor de a specula generozitatea afișată de sovietici în cazul polonez, sperând în obținerea unor concesii similare. Observația era doar parțial adevărată. întâlnirea fusese solicitată de guvernul român încă din septembrie 1956
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Harriman și Archibald Clark Kerr, reprezentanții diplomatici ai SUA și Marii Britanii la Moscova, cărora li s-a adăugat Vâșinski, a fost trimisă la București pentru a aplica înțelegerile din capitala sovietică. Cel care a impus jocul a fost Vâșinski. Poziția occidentalilor era slabă în România, iar sovieticii nu încetau a reliefa acest lucru. Americanii au recunoscut guvernul Groza în februarie 1946, ceea ce a însemnat pentru ei pierderea celui mai important mijloc de influențare diplomatică a situației din România. Burger sintetizează liniile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și București concesiile făcute de sovietici României erau considerate „mult mai puțin avantajoase” dec`t cele acordate Poloniei, iar oficialii români de rangul doi păreau să manifeste o anumită dezamăgire cu privire la rezultatele vizitei (Sergiu Verona, op.cit., p. 111). `ntr-adevăr, opiniile occidentalilor aflați la post s-au schimbat radical după prezentarea făcută la radio de Chivu Stoica, reluată apoi `n presa de la Moscova și București din 9 decembrie 1956. Astfel, un oficial american de la Legația SUA din București aprecia că România „a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a lumii islamice, faptul că nu se reduce doar la integrism? Pe de o parte, e necesară anamneza în lumea musulmană despre care am vorbit. Pe de altă parte, este nevoie, și nu încetez să lucrez în această direcție, ca occidentalii să iasă din necunoaștere. E fundamental. Pentru că dacă vom cunoaște Islamul istoric, asta va crea un fel de liniștire. Dar nu e numai acest lucru, suntem într-o situație foarte periculoasă și cred că lucrurile se înrăutățesc din ce în ce mai mult, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
un obstacol în acest sens... Da, dar răspunsul față de 11 septembrie ar fi putut fi de mai multe feluri. Războiul mondial contra terorii, trebuie să recunoaștem, America l-a pierdut. N-a făcut decât să sporească, în mod spectaculos, ura occidentalilor printr-o serie de erori care mai de care mai spectaculoasă. La început am susținut războiul din Irak și după aceea m-am panicat. Am văzut că lucrurile merg spre catastrofă chiar de pe 23 aprilie, când America s-a declarat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ideologiei și guvernării umane. Apusul a învins, îndelungata luptă pentru libertate s-a încheiat, istoria însăși a ajuns la capăt 179. A învins însă oare Apusul? A devenit oare democrația liberală universală? Se îndoiesc de acest deznodământ fericit chiar și occidentalii, nu numai răsăritenii. Frontierele dintre ei nu se șterg o dată cu declarațiile politice, oricât de entuziaste ar fi ele. Magia discursurilor are viață scurtă. Preocupați mai mult de efectele căderii Cortinei de Fier asupra propriei lor țări, creatorii de opinie și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a păstrat măcar liniștea în Balcani"250. Aflată deci între sfera de influență apuseană și cea sovietică, nici măcar comunismul pe care l-a construit această țară nu este autentic, ci o adaptare locală, sau cel puțin așa cum îi reproșează marxiștii occidentali, aceștia având două observații mai importante: "1) că regimul este sever și restrictiv din cauza diversității rasiale a țării și din cauza îndelungatei experiențe a corupției din trecut, și 2) pă-rerea opusă că regimul este pur și simplu vechea Gardă de Fier
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Dacă în Evul Mediu întunecat durata medie de viață se afla între 30 și 40 de ani, azi speranța de viață ajunge, în funcție de țară, la 70-80 de ani. Practic, fiecare generație câștigă câțiva ani în plus de viață. Pentru noi, occidentalii, perioada de după pensionare reprezintă o a doua tinerețe în care omul își poate pune în valoare pasiunile, construindu-și o viață plină, pe care alți oameni din alte părți ale lumii doar o visează. Omul liber în căutarea fericirii și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a capitalismului o constituie dezvoltarea fără precedent a individualismului, accentuarea personalității umane, pe fondul libertății economice și politice. Sentimentul unicității ființei umane și manifestarea sa ca o creație unică pe pământ, a lui Dumnezeu, nu există decât la noi, la occidentali. Numai noi, fiecare dintre noi, crede că lumea începe și se termină cu el, iar viața este darul unic al Creatorului și trebuie prețuită ca atare. Doar pentru noi, semenul ne este și partener și concurent, într-o lume pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
educându-ne. Individualismul, asemenea multor daruri, trebuie gestionat cu mare grijă, pentru că dacă poate fi un avantaj, imediat, prin exacerbarea sa, se poate transforma într-un mare dezavantaj 230. Există ceva care ne animă și care ne implică pe noi occidentalii în toate războaiele. Acest ceva este ideea realizării individuale 231 într-o lume în care competiția este lege. În același timp trebuie să amintim despre dimensiunea demolatoare a egoismului, care este un individualism extrem, periculos și pentru cel care îl
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tipul de relații cu ceilalți plecând de la sine. O altă caracteristică a capitalismului o constituie reluarea și redefinirea noțiunii de progres 239. Ideea independenței individului față de stat este una pur occidentală și va rămâne ca o valoare a noastră, a occidentalilor. ,,Orientului îi lipsea un lucru esențial - ideea de independență față de stat240. Orientul nu a ridicat niciodată obstacolele din calea libertății, nu a încercat vreodată să întărească drepturile individuale în fața puterii politice, nu a pus nicicând în discuție samavolnicia despoților și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]