3,917 matches
-
Iulia, de săgețile ostașilor lui Batu-khan și Subotai, la Mohi, exact în aceeași zi de 11 aprilie. Tot atunci au fost omorâți și călugării de la mănăstirea dominicanilor, pe care au incendiat-o. Oastea mongolă și-a continuat apoi drumul pe la Ocna Sibiului, prin satul Ungurei, de la locul Zekes, azi Cunta, spre Sebeș-Alba. „Muhlbach”, nimicind așezările din diocesa preotului Teodoric din Sebeș, canonic de Sibiu și la Vințul de Jos se întâlnește din nou cu coloana de care se despărțise la Tg.
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a fost să pustiască Podișul Transilvaniei și să înainteze pe un front de circa 100 de km, pe două coloane, cu una pe drumul de la Bistrița spre Câmpia Turzii și apoi prin Cluj la Oradea Mare și cu a doua prin Ocna Dejului și Zalău spre Ebeș, din fața Debreținului, de unde avea să se întoarcă spre orașul Oradea. În orice caz, luptele duse pe teritoriul Țărilor Române și rezistența opusă au împiedicat oștile mongole din flancul stâng să fie prezente, în 11 aprilie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Prima coloană, plecată prin întorsura Buzăului la Brașov, a avansat pe Târnave, apoi pe Mureș, până la confluența acestuia cu Tisa, pe care a traversat-o, așezându-se tot în Panonia. Cea de a doua a trecut pe la Turda - pe atunci, Ocnele Turzii, Thorda Acna, locuită de oaspeți saxoni specialiști în extragerea sării, arde și pradă localitatea și se îndreaptă pe Valea Arieșului. Aici surprind pe apărătorii Cetății Turda - Turda var comandați de banul Micud (cetate rămasă și astăzi în ruine la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și astăzi în ruine la Varfalva sau Moldovenești pe Arieș) și mistuiesc în foc vechi acte de privilegii ale minerilor din Turda. Într-un act emis înainte de 10 iulie 1291, Andrei al II-lea întărește vechile privilegii ale minerilor de la Ocnele Turzii, care se bucură de aceleași libertăți ca și aceia care scot sare la Ocna Dejului, Sic și Cojocna, precizând că actele lor „au fost mistuite de foc și arse în Cetatea banului Micud, în vremea tătarilor și de către acești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acte de privilegii ale minerilor din Turda. Într-un act emis înainte de 10 iulie 1291, Andrei al II-lea întărește vechile privilegii ale minerilor de la Ocnele Turzii, care se bucură de aceleași libertăți ca și aceia care scot sare la Ocna Dejului, Sic și Cojocna, precizând că actele lor „au fost mistuite de foc și arse în Cetatea banului Micud, în vremea tătarilor și de către acești tătari”. Au trecut apoi și au distrus cetatea Trascău, îndreptându-se prin Cluj și Oradea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
apa Prutului, ofensiva rusă, ca și restul armatelor aliate, înaintau foarte repede spre...Berlin. Mărșăluia, să ajungă din urmă armata germană, aflată într-o retragere continuă spre Ardeal, U ngaria, prin trecătoarea cea mai apropiată, de la Adjud, On ești, Târgu Ocna, Comănești, Agăș, Brusturoasa, Palanca, Mercu reaCiuc. În timp ce geniștii germani aruncaseră podul și șoseaua de fier de peste apa Trotuș, deja pe dealul Comănești, la cam doi kilometri de podul aruncat în aer, apăruse și infanteria rusă Retras din fața canonadei sovietice, comandamen
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
provizii alimentare în vagon, dar la care, spre ghinionul nostru, nu se putea ajunge din cauza bagajelor grele suprapuse până la plafon. Am ajuns la Râmnicu Vâlcea unde era destinația refugiului nostru iar după debarcarea din vagoane am fost repartizați în comuna Ocnele Mari, unde am stat un an și jumătate, toți într-o cameră. Cu ajutorul autorităților locale, fiindcă numai mama era susținătoare a familiei, a primit un serviciu la Râmnicu Vâlcea și un timp a făcut naveta. Așa cum îmi amintesc, în toamna
DESPRE REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Şveţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1703]
-
care efectuează operațiunile cele mai grele și mai dezumanizante ale muncii din industrie, cei care suportă efectele demoralizatoare ale unui mediu în care s-au intensificat procedurile de supraveghere și de cronometrare care fac ca uzina să semene cu o "ocnă", iar lucrul pe bandă cu o formă modernă a sclaviei. Ei sînt cei cărora li se impune salariul în funcție de randament și primesc remunerațiile cele mai mici, cei care sînt primii dați afară de îndată de ce poate trece la înlocuirea acestor muncitori
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mulți ani după furtul de la Muzeu, niște muscali scopiți destul de bogați, sunt uciși în Calea Moșilor. Poliția lui Radu Mihai nu poate descoperi pe autori. Dar trei nenorociți, printre care unul anume Vacă sunt arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de a părăsi viața, îi spune. — Părinte, am un greu păcat pe cuget; eu sunt acela care, în anul cutare, am omorât pe muscalul din Calea Moșilor. În locul meu au fost osândiți trei oameni nevinovați care și astăzi zac în ocnă. Vreau să-mi descarc sufletul. Uite, colo, scoarța asta e furată de la muscal. Uite, perna cealaltă, uite cutare și cutare lucru, toate le-am luat după omor. și muribundul mai dă și alte dovezi care toate sunt adevărate. Omul moare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
asta e furată de la muscal. Uite, perna cealaltă, uite cutare și cutare lucru, toate le-am luat după omor. și muribundul mai dă și alte dovezi care toate sunt adevărate. Omul moare. Se face cercetare și se cere liberare din ocnă a celor osândiți pe nedrept. Doi au murit de muncă și de inimă rea; numai unul, numitul Vacă, mai trăiește. El este liberat. Ajuns în București este prezentat d-lui Constantin Dissescu, pe atunci ministru al Justiției. D. Dissescu vede
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Fetița scapă fiindcă nu s-a deșteptat. Somnul i-a apărat viața. (Id., ibid.) Fragment final eliminat: nu am putut verifica adevărul afirmațiilor lui Bacalbașa, care sunt, totuși, veridice: Venescu și-a făcut osânda și acuma este undeva liber. La ocnă a avut din prima zi o purtare exemplară de căință și de subordonare. Niciodată nu s-a asociat la planurile de evaziune, dar niciodată n-a fost trădător. Deseori ținea întruniri cu deținuții și le făcea predica: — Am săvârșit o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la 11.03 iar la Predeal la 11.40; la înapoiere pleacă din Predeal la 18.50, din Sinaia la 19.52 și ajunge la București la 23.30; Buda-Slănic (Prahova); Câmpina-Doftana; București Giurgiu; Buzău-Galați; Mărășești-Galați; Tecuci-Bârlad; Iași-Ungheni; Titu-Târgoviște; Adjud-T. Ocnei; Cernavodă-Constanța; Roman-Iași (115 km). Acceleratul pleacă din București la orele 23.00, ajunge la Roman la 9.00 iar la Iași la 13.45; de la Iași, acceleratul pleacă la 16.08, ajunge la Roman la 18.25 și la București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
chiar în parc. Nu pot uita condițiile de la aceste restaurante. Aveau un singur preț, cu dreptul la toate felurile de mîncare de pe listă, la discreție, pentru cele trei mese pe zi. Drumul de la Galați era cu trenul pînă la Tg. Ocna și apoi cu trăsura, vreo 18 km, pînă la Slănic. Trenul sosea la Tg. Ocna seara și trăgeam la același hotel la care stătea el de ani de zile. De cu seară se angaja landoul cu patru cai, pentru ca a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dreptul la toate felurile de mîncare de pe listă, la discreție, pentru cele trei mese pe zi. Drumul de la Galați era cu trenul pînă la Tg. Ocna și apoi cu trăsura, vreo 18 km, pînă la Slănic. Trenul sosea la Tg. Ocna seara și trăgeam la același hotel la care stătea el de ani de zile. De cu seară se angaja landoul cu patru cai, pentru ca a doua zi dis-de-dimineață, să vină să ne ia. Arvuna o dădea birjarul, ca să fii sigur
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
riscam să fim asasinați. După trecerea Prutului, am coborât la Târgul Ștefănești, după care ne-am deplasat la bunicul nostru din satul Râsca. La casa bunicului n-am stat decât câteva zile, după care împreună cu tata am plecat la Târgu Ocna unde funcționa un centru de Cruce Roșie Română. Apoi, fiind trimiși la București unde într-o tabără pentru copii de vârstă școlară, organizată de “Straja Țării“ am fost repartizați în localități diferite, eu la “Liceul Regele Ferdinand“ la Bacău, frații
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
de cetățeni pentru strângerea ajutoarelor pentru refugiați, constând în bani, haine, încălțăminte, produse alimentare și 2% din recolta anului 1940. În primele două săptămâni, 531 familii de refugiați cu 1.095 membri, s-au stabilit în centrele din Bacău, Tg. Ocna și Onești, unde au fost distribuite ajutoare în haine, încălțăminte și hrană zilnică. De asemeni, s-au luat măsuri de încadrare în muncă a celor apți, potrivit calificării fiecăruia. După eliberarea Basarabiei și nordul Bucovinei din vara anului 1941, cei mai mulți
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
popas, oamenii de toate categoriile sociale ofereau refugiaților hrană și un adăpost peste noapte. Pentru refugiații repartizați în județul Bacău, autoritățile au stabilit ca în fiecare comună să fie primiți între 5 și 30 familii, iar în orașele Bacău, Tg. Ocna și Moinești peste 200 de familii. Cei mai mulți dintre refugiați au rămas definitiv în județ, unde, cu toate greutățile firești unui nou început, cu sprijinul autorităților, dar și prin efort propriu, au reușit să se acomodeze la noile condiții, unii cu
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
curiozitate, că autorul constată și fixează cinci etape ale acțiunii de la Pitești (spre deosebire de antecesorii săi în analiza fenomenului, care stabiliseră patru sau doar trei etape). Referințe nuanțate există în acest desfășurător și în legătură cu spațiile-avatar sau epigonice ale Piteștiului: Brașov, Târgu Ocna, Gherla și Canal, astfel încât fresca ororii programatice să fie completă. Impresionant este, de asemenea, dicționarul alfabetic de personaje-cheie (un mic 'lexicon negru' înrudit cu bogatul Lexicon negru propus de Doina Jela; cel de față cuprinde și numele unor victime nemaculate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
găsit să-mi raportezi'. Etapele sistemului Odată cu declanșarea torturilor la începutul lui decembrie 1949 s-a pus la punct și sistemul după care avea să se desfășoare întreaga acțiune violentă atât în Pitești, cât și, mai târziu, în Gherla, Târgu Ocna, Brașov și Canal, cu mici variații, în funcție de condițiile existente în respectivele penitenciare. În urma repetatelor discuții ale lui Țurcanu cu înalți oficiali ai Securității și cu administrația penitenciarului, s-a convenit că, pentru a obține toate informațiile posibile de la deținuți, majoritatea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din administrație era la curent cu acțiunea la care era părtaș. Imediat ce s-a terminat pregătirea celor din camera 4-spital, deținuții au început să fie împărțiți în diverse penitenciare. Astfel, la sfârșitul lui mai 1950, au fost transferați la Târgu Ocna: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu, Cezar Tănase, Constantin Voicescu, Nicolae Itul, Adrian Cărăușu, Constantin Dragodan, Eugen Dimitrov, Romulus Entușianu, Virgil Ionescu, Nicolae Ionescu Galbeni, Ioan Ianolide, Radu Ionescu, Eugen Otparlic, Ion Păun, Justin Ștefan Paven
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
forțat pe Sobolevschi și Prisăcaru să improvizeze, dar, și mai important, să conștientizeze că misiunea lor nu era atât de importantă pentru autorități cum s-ar fi așteptat. De aici și delăsarea lor spre sfârșitul șederii la Brașov. 5. Târgu Ocna Iunie 1950: prima tentativă La sfârșitul lui mai 1950, în jur de cincizeci de bolnavi de TBC au fost transferați din Pitești spre Târgu Ocna. Dintre aceștia: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu, Cezar Tănase, Constantin
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ar fi așteptat. De aici și delăsarea lor spre sfârșitul șederii la Brașov. 5. Târgu Ocna Iunie 1950: prima tentativă La sfârșitul lui mai 1950, în jur de cincizeci de bolnavi de TBC au fost transferați din Pitești spre Târgu Ocna. Dintre aceștia: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu, Cezar Tănase, Constantin Voicescu, Nicolae Itul, Adrian Cărăușu, Constantin Dragodan, Eugen Dimitrov, Romulus Entușianu, Virgil Ionescu, Nicolae Ionescu Galbeni, Ion Ianolide, Radu Ionescu, Eugen Otparlic, Ion Păun, Justin
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Andreev, Vasile Badale, Dumitru Bârjoveanu, Frederic Cordun, Gheorghe Iftode, Iorga Pimen, Marin Ivan, Eugen Munteanu, Pafnutie Pătrășcanu, Ilie Sireteanu, Constantin Străchinaru, Dumitru Formagiu, Miluță Constantinescu, Vasile Popa. Aceștia din urmă aveau misiunea de a implementa și în cadrul sanatoriului din Târgu Ocna sistemul de la Pitești, Pătrășcanu mărturisind că Vasile Badale avea ordine precise de la Țurcanu, probabil primite în aprilie-mai 1950, în cadrul 'școlii de cadre' din camera 4-spital. Pentru aceasta, Badale a încercat încă din primele zile după sosire să ia legătura cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Badale a încercat încă din primele zile după sosire să ia legătura cu Eugen Munteanu, un alt deținut care fusese închis la Suceava și care avea legături cu administrația din sanatoriu, încercând să-l convingă să aplice și în Târgu Ocna condițiile de la Pitești. După două săptămâni, Munteanu a cerut directorului Ștefan Danieliuc introducerea izolării, dar, cu toate că se pare că nu a obținut-o, pe la mijlocul lunii iulie, i-a transmis lui Pătrășcanu că a primit undă verde. Prima acțiune a avut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]