10,695 matches
-
a numit înțelegerea între cei trei împărați (la Reichstadt). De la creațiunea încă a acestei alianțe, după conferințe prelungite și în fața unor programe amănunțite, contele Andrassy a rezumat poziția respectivă a Austriei și a Rusiei într-un cuvânt care a făcut ocolul sferelor politice pe vremea aceea. Din partea d-voastră nu faceți slavism, din partea noastră nu facem polonism, iar chestia Orientului la calendele grecești". Se știe cum a executat Rusia din parte-și acest program, cum ea a făcut slavism, ajutată prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că, pentru scopul formării învățătorilor sătești, există școli normale în cari se predau noțiuni de agronomie, dar se predau, se vede, cu același folos cu care vestitul Cato Censorius a-nvățat latinește. Alta. Să se-nființeze la fiecare judecătorie de ocol cîte-o mică casă de împrumutat, având drept capital banii adunații din escedentele bugetare comunale. {EminescuOpXI 400} Iată judecătoriile de ocol devenite institute de credit, și încă cu ce? Cu escedentele bugetare comunale. Apoi nu mai e Ghica bătrânul or Știrbei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vede, cu același folos cu care vestitul Cato Censorius a-nvățat latinește. Alta. Să se-nființeze la fiecare judecătorie de ocol cîte-o mică casă de împrumutat, având drept capital banii adunații din escedentele bugetare comunale. {EminescuOpXI 400} Iată judecătoriile de ocol devenite institute de credit, și încă cu ce? Cu escedentele bugetare comunale. Apoi nu mai e Ghica bătrânul or Știrbei Domn în Țara Românească, onorabili confrați! În statul care cheltuiește regulat mai mult decât are, care percepe regulat mai mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o atenție deosebită erau, fără excepție, pentru dezvoltarea industriei. Economistul D. Pop Marțian exprima părerea însușită de mai toți contemporanii săi atunci când, în 1862, scria: „ca vulturii când văd agonia unui animal, întocmai așa lacomele staturi sau industrioasele popoare dau ocol muribundului stat spre a se împărtăși din corpul lui [...] existența unui popor sterp în industrie este precară”. De asemenea, exista și o unitate de vederi, cu mici excepții, în privința direcției în care trebuia să se dezvolte industria. Mai toți cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moment se situează în perioada de care ne ocupăm. Delimitarea lui se poate face cu ușurință, urmărind creșterea producției de petrol. În Moldova, la 1832 s-au extras în ținutul Bacău aproximativ 2841,26 hl petrol. În 1848 numai în ocolul Tazlăul de Sus (Bacău) s-au extras 14.761,89 hl petrol, iar în anii 1861-1866 au fost extrase în medie anuală numai de la Moinești 77.926 vedre (100.602,466 kg). Cantitatea de 275 tone de petrol extrase în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 aceeași cantitate de rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în unele ocoale, se numără cu sutele. Deși în statistica din 1860-62 nu este menționată nici o instalație industrială de producere a berii la sate, în alte surse de informație dimpotrivă sunt semnalate câteva: la 1848 - una în ținutul Suceava; - la 1849 - una la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este menționată nici o instalație industrială de producere a berii la sate, în alte surse de informație dimpotrivă sunt semnalate câteva: la 1848 - una în ținutul Suceava; - la 1849 - una la Pâncești (Roman), una la Brăiești (Dorohoi); în 1851 - una în ocolul Târgului (Tecuci), două în satul (sic!) Fălticeni; în 1861 - două la Florești (Vaslui) și cinci în ținutul Neamț. Utilizarea în industrie și în iluminare într-o măsură mai largă a uleiului de cânepă a determinat creșterea suprafețelor însămânțate cu cânepă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Statisticeștile științi” din anii 1841, 1842, 1843, 1849 și 1851 se arată că rotărie se face în satele Iucăseștii de Jos, Bălășești (Roman) și în Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1849 și 1851 se arată că rotărie se face în satele Iucăseștii de Jos, Bălășești (Roman) și în Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
satele Iucăseștii de Jos, Bălășești (Roman) și în Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era meșteșugul în lemn
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era meșteșugul în lemn, în restul mediului sătesc meșteșugarul era înainte de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în satul Butculești (Vrancea), adică un atelier mai mare decât cele obișnuite. Cu un succes crescând se dezvolta în acea perioadă creșterea viermilor de mătase și prepararea borangicului, mai ales în ținuturile Putna, Tecuci, Covurlui, Vaslui, Fălciu. La Șerbești, în ocolul Crasna, ținutul Vaslui, funcționa în 1851 un atelier de producere a mătăsii. Borangicul obținut de gospodăriile sătești era colectat de întreprinzători și apoi vândut. M. Vitlimescu exporta borangic în Austria, Prusia și Franța cu 300-400 lei oca. Puține știri avem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sate numai trei tăbăcării din totalul de 88 câte se aflau în Moldova. Un meșteșug specific sătesc era producerea frânghiilor și a rogojinilor. Frânghieria era practicată mai ales în ținuturile Roman, Bacău, Suceava, Tecuci și îndeosebi în satele lipovenești din ocolul Moldovei (Suceava), iar rogojinăria în ținuturile Iași, Bacău, Suceava, Tecuci și într-o măsură mai mare în ocoalele Bilăești (Putna) și Prutul (Covurlui). Din rândul meșterilor se desprind cei mai înstăriți care devin „rogojinari” recunoscuți, ca de pildă Ion Partag
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producerea frânghiilor și a rogojinilor. Frânghieria era practicată mai ales în ținuturile Roman, Bacău, Suceava, Tecuci și îndeosebi în satele lipovenești din ocolul Moldovei (Suceava), iar rogojinăria în ținuturile Iași, Bacău, Suceava, Tecuci și într-o măsură mai mare în ocoalele Bilăești (Putna) și Prutul (Covurlui). Din rândul meșterilor se desprind cei mai înstăriți care devin „rogojinari” recunoscuți, ca de pildă Ion Partag din satul Bosie (Iași), care cumpăra cu 30-40 lei carul de păcură pe care o folosea la execuția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
liber. Ei se angajau dintr-un loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Numărul lucrătorilor folosiți într-o moară varia între 1 și 3 și uneori mai mulți, toți salariații. Multe din aceste mori n-aveau însă decât un singur lucrător. În ținutul Tutovei, de exemplu, la 1861, cele 51 de mori din ocolul Siretului aveau doar 51 de lucrători, iar la 34 de mori cu vânt din ocolul Corodului lucrau numai 34 de oameni plătiți cu 408 galbeni anual. Statistica din 1860-1862 ne oferă și date relative la producția morilor din Principate. Este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți salariații. Multe din aceste mori n-aveau însă decât un singur lucrător. În ținutul Tutovei, de exemplu, la 1861, cele 51 de mori din ocolul Siretului aveau doar 51 de lucrători, iar la 34 de mori cu vânt din ocolul Corodului lucrau numai 34 de oameni plătiți cu 408 galbeni anual. Statistica din 1860-1862 ne oferă și date relative la producția morilor din Principate. Este firesc să privim aceste informații cu și mai multe îndoieli decât cele referitoare la numărul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndeletniciri specific orășenești [...]. Vechile târgușoare își schimbă caracterul medieval de reședință a unei autorități; ele devin centre de schimb de însemnătate locală. Cele mai multe dintre orașe sunt centre de schimb de importanță regională, iar unele (Iași, Galați) de importanță națională. Locuitorii ocolului Cârligătura (Iași) arătau la 1841 că obiectele de care „au trebuință le cumpără de prin târguri”. Miile de documente din Arhivele Statului Iași referitoare la acte de proprietate dovedesc că în principalele centre urbane ale Moldovei și, în special, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea sătenilor la oraș. În aceste împrejurări, țăranii părăseau satul adeseori în mod ilegal, fugind în orașele mai mari, în special în capitală, unde își pierdeau urma, găsind scăpare fie în corupția poliției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]