2,806 matches
-
surorii lui mai mari, Tabitha, care nu și le-a mai recăpătat nici până-n ziua de azi. Sminteala ei a fost atât de violentă, încât s-a socotit că era cu neputință să ia parte măcar la slujba de pomenire oficiată în amintirea fratelui ei. O ciudată ironie face ca numita Tabitha Winshaw, astăzi în vârstă de optzeci și unu de ani și lipsită în aceeași măsură de facultățile ei mintale cum a fost în ultimii patruzeci și cinci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și, odată cu el, de vestea sorții cumplite a lui Godfrey. Nu s-a recuperat nici un cadavru după accident; nici lui Godfrey, nici copilotului său nu li s-a acordat onoarea unei înmormântări creștinești. Totuși, două săptămâni mai târziu, s-a oficiat o mică slujbă de pomenire la capela privată a familiei Winshaw. Părinții lui au asistat la ea cu chipurile împietrite, livide. Fratele lui mai mic, Mortimer, sora lui, Olivia, și soțul ei, Walter, veniseră toți în Yorkshire pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în același timp se formau sub ochii Episcopului în bunele obiceiuri și în funcțiile slujirii lor". Discurs asupra Istoriei Ecleziastice din Anul DC pînă în anul MC. 76 "Cea mai mare parte a școlilor consta în mănăstiri, iar în catedrale oficiau monahii în unele țări, cum ar fi în Anglia și Germania. Canonicii, al căror ordin a fost înființat la jumătatea secolului al VIII-lea după regula Sf. Chrodegang, duceau o viață aproape de mănăstire și casele lor se numeau, așadar, mănăstiri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
niciodată simpatizat. Prinzîndu-și mîinile la spate, se plasă lîngă mormînt, spărgînd bulgării de pămînt sub pantofii săi de lac. Am presupus că era pastorul suedez al vreunei secte luterane obscure de care aparținuse Bibi Jansen și că se pregătea să oficieze la Înhumarea ei. El e pastorul? l-am Întrebat pe Gardner, ale cărui brațe musculoase amenințau să crape cusăturile hainei. E cam ciudat Îmbrăcat. El o s-o Îngroape? — Zic unii că a-ngropat-o deja, spuse Gardner, apoi Își drese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ajunge cineva acolo o dată pe lună. Cu trei secole În urmă Însă, era Înțesată de oameni În fiecare duminică, căci acolo se Întruneau baptiștii, sosiți de la multe mile depărtare de-a lungul graniței dintre Devon și Dorset, pentru a-și oficia slujbele religioase, pe atunci interzise. Există În pădure anumite libertăți de care poate strămoșii noștri și-au dat seama mai bine decât noi. Am vorbit despre această pădure, și chiar despre această anume vâlcea, În romanul Logodnica locotenentului francez (The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
sacră a celor patru purtători ai Pepenoaicei, care păreau să evite rostogolirea poverii, spre marginea brancardei de răchită. Bulucul de colectiviști pofticioși fiind prea compact, pentru ca alaiul Pepenoaicei să mai fi putut înainta spre locația cumetriei, Nicanor Galan admise să oficieze sacrificiul în mijlocul drumului. Supravegheat de gâfâiturile nerăbdării tuturor, își suflecă mânecile, scuipă în palme, trase din chimirul de piele aceeași baionetă și crestă platoșa ocrotitoare, de un verde închis, a Pepenoaicei, secționând-o după un plan ecuatorial. Înfundă ulterior lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu vorba frumoasă, capabil să ofere muribunzilor ultima mângâiere duhovnicească chiar sub cel mai cumplit bombardament. Conduși de Ana, am ajuns la casa simplă, acoperită cu paie, a tinerei rusoaice. După ce a încercat apa din cristelniță, Tibi a început să oficieze slujba cu o voce atât de caldă și vibrantă încât cred că și îngerii din cer s-au oprit să-l asculte! Naș, nimeni altul decât eu. Pentru prima dată participam la creștinarea unui copil și eram atât de emoționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ale instrumentelor. Prin aerul amestecat cu fum și marcat de efluviile agresive ale parfumurilor scumpe, vin adieri ușoare de emanații axilare. În timp ce străbat cu infinite atenții sala restaurantului, din mulțimea risipită pe la mese apar tot felul de chipuri. Ospătari care oficiază ceremonioși, profesioniste de lux, sorbind lasciv băutura din pahare înalte, samsari eleganți, cu ceva dur, periculos, în înfățișarea lor, alături de partenere puternic platinate, cu aspect insipid, care etalează nonșalant bijuterii și mătăsuri scumpe, politicieni împreună cu familiile lor, ziariști cunoscuți. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mult prea mari, cocoșat sub povara raniței din care ieșea capătul unei cutii de vioară, legată cu sfoară groasă. La toate putea renunța, mai puțin la draga și scumpa lui vioară. Pentru el însemna viața. Nu cânta pur și simplu, oficia un ritual. Atunci, ochii încercănați de oboseală, înfundați în orbite, palpitau de emoție. Cu obrazul stâng culcat pe trupul viorii o mângâia ușor, mai mult cu umbra mâinilor sale. Apoi, timid, cu grijă, punea arcușul peste strune și sufletul lemnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
intențional al conștiinței restitutive, care îl constituie. În fenomenologia muzicii, nimic nu e spus decât în funcție de ceea ce a fost și de ceea ce va fi. Actul restitutiv este un ritual de invocare a spiritului muzicii, pe care, asemeni unui sacerdot, îl oficiază dirijorul, întru geneza opusului sonor<footnote Idem, op. cit., 88-92. footnote>. De la înălțimea experienței didactice pe care o are, profesorul Dănceanu nu putea eluda problema învățământului muzical. Expunerea este ca o tușă singulară, accentuată și mohorâtă. Aici autorul nu critică, ci
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
va continua la ora 15, în librăria „Joc Secund” a Editurii Humanitas, unde vor avea loc lansări de carte ale unor autori din Basarabia și România, acțiune moderată de criticul literar Adrian Dinu Rachieru. Ziua următoare, după o slujbă religioasă oficiată la Catedrala Mitropolitană, cei 20 de invitați ai festivalului împreună cu organizațiile de tineret din țară vor participa, începând cu ora 13, la Facultatea de Drept, la workshop-ul cu tema: „Viitorul tinerilor români de pretutindeni în România Europeană”, urmat de la ora
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
Petrino, cunoscut și sub epitetul de bard al Bucovinei, a încetat din viață sâmbătă 29 aprilie la 1 oră după amiazăzi în spitalul Brâncovenesc. Luni la 4 ore i s-a făcut înmormîntarea la cimitirul Șerban-Vodă, după un serviciu funebru oficiat în biserica Doamna Bălașa. Familia sa e originară din Moldova, de unde trecu în Basarabia rusească și de aci în Bucovina, unde a fost născut Dimitrie. Însurat foarte de tânăr cu frumoasa fiică a baronului de Buchenthal ― boier român din Bucovina
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
creștinilor ortodoxi, partea locului cari nu voiesc să recunoască schisma. Venit la București pentru a recunoaște autoritatea bisericească și politică a României, el a fost foarte bine primit de I. P. S. S. Mitropolitul primat, iar în ziua de 1 ianuarie a oficiat chiar la Mitropolie. C-o zi înainte de-a merge la palat, unde fusese invitat anume, a răposat. [9 ianuarie 1879 ] MOFTURI ȘTIINȚIFICE "Romînul" (numărul de la 6 ianuarie) ne surprinde cu știrea că d. T. 0. Griuvara a descoperit în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pricină de dărâmare a stării materiale și morale a locuitorilor; ei au fost îngăduiți a lua moșii în arendă cu toate că, după vechiul obiceiu al Moldovei, izraeliții nu aveau un asemenea drept, obicei consacrat de Domnul Moruz la 1804, apoi prin oficia Es. S. D. vice-prezidentului din septemvrie 1830 către Divanul judecătoresc pentru motivele că "jidovii, nesățioși întru câștig... se silesc a face locuitorilor feluri de strâmtori ce sânt foarte mari și zdruncinătoare pentru dînșii" reprodus în Manualul administrativ al Moldovei din 1855
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acceptă boul jugul. Aici trebuie spus că grupurile în care eșuasem înainte aveau o aură. Pentru a fi scurt aș putea să spun că respectul lor față de valori semăna cu al preotului cinstit, care, dacă s-a hotărât să trăiască oficiind în biserică și să primească pentru asta bani, măcar să creadă în Dumnezeu, chiar dacă nu total în el însuși, dar cel puțin în fața oamenilor, și să nu-și dea în petic niciodată. E un pas spre virtute, prin imitație, cum îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a trăirii în afara tragediei. Goethe iubea Grecia antică, dar în același timp știa că vremurile se schimbaseră, apăruseri Dumnezeu și puternicul Mefisto. S-a adresat acestuia din urmă." ("Înțeleg, am gândit, felul cum ați fost dat afară de la catedra unde oficiați în numele spiritului v-a sugerat ca, după Nietzsche, să gîndiți: Dumnezeu e mort! Și să vedeți o mare turburare în lume.") " Nu se poate încheia nici un pact cu nimeni, dom' profesor, și de altfel un pact faustic care ne-ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida declamațiilor criticiste, unele chiar cu caracter iconoclast la adresa spiritului patriotic, unii dintre istorici au slujit nu doar religia adevărului, continuând să oficieze atribuțiile sacerdotale ale cultului națiunii. În tranziția de la școla critică la criticism, anul 1929 poate fi luat ca momentul de răspântie care marchează ceea ce T. Kuhn (2008) [1962] ar numi o "schimbare de paradigmă" (paradigm shift) în istoriografia românească. Este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elixirul dragostei, important este și drogul identității, pe care unii îl caută frenetic. Alții își pierd simțul și nevoia de certitudini identitare, alienându-se de originile tribale. Colaborarea cu Dorris, antropolog și scriitor apreciat, atât înainte, cât și după căsătoria oficiată în 1981, a fost importantă pentru Erdrich pentru o vreme, catastrofală pentru amândoi pe termen mai lung, probabil la fel de mult afectată de tot felul de întorsături ciudate produse de drogul dragostei și al identității amerindiene. Amândoi și-au construit identitatea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de baseball, gest ceremonial făcut de o personalitate aflată în tribună către jucătorii de pe teren în ziua deschiderii sezonului. Un european nu poate sesiza importanța colosală a unui astfel de gest major: americanii însă se așteaptă ca președintele însuși să oficieze acest ritual fundamental, baseball-ul fiind sport național, unul din stâlpii identității culturale americane (nu e de neglijat faptul că, înaintea fiecărei partide, spectatorii și jucătorii deopotrivă intonează imnul național). În timpul administrației Obama, se pare că baschetul primește mai multă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
certitudinea universalei incertitudini și a ridicolului oricărui elixir-formulă - toate formulele trebuie ca șerpii să năpârlească - în, mai ales, singura morală și religie a poemului”. Acestui cult poetul îi va sluji întreaga viață, cu o fervoare și dăruire unice în epocă, oficiindu-l ca un autentic spirit romantic. Interpretarea pe care el o dă „religiei poemului” e foarte departe însă, cum vom vedea, de perspectiva tradițională asupra poeziei. * Lectura textelor cu caracter programatic publicate de Ilarie Voronca timp de un deceniu, începând
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ar fi, supraviețuirea rasei, devine valoare în sine (de exemplu, sacrificiul), indiferent de ceea ce se ofer] în acțiune. Ritul ajunge s] posede o valoare moral] intrinsec]. În același timp ins], isi asum] o putere proprie, iar oamenii sunt dispuși s] oficieze rituri și ritualuri în scopuri egoiste. Un anumit grup poate pretinde c] este îndrept]țiț și, prin urmare, poate considera c] deține un avantaj asupra altora în ceea ce privește riturile prescrise, conținutul lor, îndeplinirea corect] a acestora, utilitatea lor ș.a.m.d.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și două flamuri mari, roșii. Regele, costumat În uniformă de general și regina, purtând o toaletă albastră și o manteletă cu blană de castor au fost primiți de V. Gheorghian și Spiru Haret . După intonarea imnului regal, a urmat slujba oficiată de Mitropolitul Moldovei și discursurile rostite de ministrul Haret, de rectorul Culianu, de studentul Leatris și de rege. În intervenția sa, Carol a subliniat mai cu seamă rolul culturii și științei În dezvoltarea națiunii , dar și misiunea Universității, care trebuia
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
modul de desfășurare al slujbelor luterane ardelene. O altă Întâmplare semnificativă la acest capitol este cea din casa negustorului Maxim Dumitrache, din Câmpina, român căsătorit, de altfel, cu o unguroaică, la care Ürmösy aflase găzduire. Exprimându-și dorința de a oficia aici o slujbă pentru luteranii din Câmpina, preotul maghiar se izbește de Împotrivirea inflexibilă a gazdei sale, care afirmă că prin această slujbă Ürmösy și luteranii săi i-ar „pângări” casa. Fără Îndoială că, prin sublinierea acestei intoleranțe religioase a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
căzut victimă tuberculozei intestinale la data de 16 mai 1643, lăsând tronul liber pentru fiul său. înaintea morții tatălui său, Delfinul a fost botezat în religia catolică, avându-l naș pe cardinalul Mazarin. La întoarcerea de la catedrala unde s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:„Ce nume ți au pus?“ Băiețelul a răspuns„Sunt Ludovic al XIV-lea“.„Nu încă, dar în curând vei fi“, i-a replicat regele. Desigur, este un dialog de sorginte apocrifă, deoarece regii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
În timp ce fluxul uman întra în palat, li s-a oprit până și respirația. Aceeași mulțime care a urlat, care a strigat și care a amenințat dincolo de porți, aflată acum în camera suveranului a devenit calmă, respectuoasă, tăcută. Însăși regina a oficiat. Stătea lângă perna fiului său, frumoasă, cu o grație regală. Palidă, calmă și demnă, ca și cum ar fi îndeplinit un ceremonial al curții obișnuit, a adunat faldurile draperiei de catifea și a arătat poporului pe tânărul lor suveran, în toată splendoarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]