2,682 matches
-
categoria F cu categoria Tr; ... k) categoria H cu categoria Tb; ... l) categoria I cu categoria Tv. ... Articolul 258 (1) Poliția asigura însoțirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competenței. ... (2) Se însoțesc cu echipaje ale poliției demnitari români sau oficialități străine cu funcții similare acestora, după cum urmează: ... a) președintele României; ... b) președintele Senatului; ... c) președintele Camerei Deputaților; ... d) primul-ministru al Guvernului. ... (3) În situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență, pot beneficia de însoțirea cu echipaje de poliție
REGULAMENT din 23 ianuarie 2003 (*actualizat*) de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147475_a_148804]
-
reprezentanților unei părți în unitățile sau instituțiile celeilalte părți, unde este necesar accesul la informații militare secrete de stat, va fi limitată la cele efectuate în scopuri oficiale. Autorizațiile pentru vizitarea respectivelor unități și instituții vor fi acordate numai de către oficialitățile guvernamentale desemnate de cele două părți. Partea care urmeaza sa primeasca vizite sau reprezentanții desemnați ai acesteia vor răspunde de anunțarea unităților sau instituțiilor asupra vizitei solicitate, gamei și celei mai ridicate categorii de secret a informațiilor ce pot fi
ACORD din 21 iunie 1995 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145662_a_146991]
-
că persoana civilmente responsabilă nu poate declara apel sau recurs și cu privire la latura penală a cauzei nu-i aduce acesteia prejudicii, având în vedere că sarcina apărării intereselor sale revine Ministerului Public, ca titular al acțiunii penale. În baza principiilor oficialității și legalității procesului penal consacrate în art. 2 din Codul de procedură penală, Ministerul Public, în temeiul art. 130 din Constituție, este titularul acțiunii publice, fiind singurul competent să dispună, în condițiile legii, cu privire la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor
DECIZIE nr. 261 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 3, art. 362 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145927_a_147256]
-
nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. ... (2) Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor. ... Legalitatea și oficialitatea procesului penal Articolul 2 (1) Procesul penal se desfasoara atît în cursul urmăririi penale cît și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege. ... (2) Actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul când prin lege se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144104_a_145433]
-
vătămată, conform art. 24 din Codul penal, nu i se poate îngrădi dreptul de a declanșa acțiunea penală, de a o susține și de a exercita căile de atac, indiferent dacă Ministerul Public realizează sau nu rolul activ potrivit principiului oficialității". Se mai arată că dispozițiile legale invocate sunt "neconstituționale în măsura în care opresc persoană care a suferit o vătămare să se adreseze direct instanțelor judecătorești, în baza art. 21 din Constituție". Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 154 din 10 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. c) şi d) şi ale art. 385^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135628_a_136957]
-
consecință, nici continuarea acestuia prin promovarea caii de atac a apelului [art. 362 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală] sau a recursului (art. 385^2 din Codul de procedură penală). În aceste cauze își găsește aplicare principiul oficialității, înscris în art. 2 din Codul de procedură penală, care constituie regulă în procesul penal român. Faptul că în cazul dat partea vătămată nu poate declara apel sau recurs nu este de natură să îi aducă prejudicii. Potrivit prevederilor art.
DECIZIE nr. 154 din 10 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. c) şi d) şi ale art. 385^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135628_a_136957]
-
nu se poate susține că dispozițiile legale criticate ar contraveni prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Curtea mai constată că în cauzele în care funcționează principiul oficialității în procesul penal (art. 2 din Codul de procedură penală) Ministerul Public, în baza atribuțiilor stabilite prin art. 130 din Constituție, este titularul acțiunii publice, fiind singurul în măsură să dispună, în condițiile legii și în numele societății, în ceea ce privește folosirea căilor
DECIZIE nr. 154 din 10 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. c) şi d) şi ale art. 385^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135628_a_136957]
-
Așa cum în cauzele în care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate procurorul nu poate dispune punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale împotriva voinței persoanei vătămate, tot așa, în cazurile în care funcționează principiul oficialității, persoana vătămată, cănd participa în proces în calitate de parte vătămată, deși are anumite drepturi procesuale, nu poate dispune asupra acțiunii penale și nici asupra continuării procesului penal prin folosirea căilor de atac împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în cauză. Altfel, partea vătămată
DECIZIE nr. 154 din 10 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. c) şi d) şi ale art. 385^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135628_a_136957]
-
și debitează cu ocazia unor reuniuni secuiești o serie de idei separatiste, incitând la secesiune și în final la dezmembrarea Statului Național Unitar Român. Cei de la Poarta Europeană tac, nu suflă o vorbă, ziarele din occident de asemenea, în schimb oficialitățile române, jurnaliștii sunt într-o alertă permanentă. De ce tace Bruxelles-ul în această chestiune foarte serioasă și în același timp periculoasă de atentat la integritatea și suveranitatea statului român? Din acest motiv, pe care eu l-am sesizat de la început
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
reamintiți, v-am cerut să protestăm împreună împotriva interzicerii lui Noica și revista și-a asumat protestul nostru (și al domnilor Gabriel Liiceanu, Petru Creția și Răzvan Theodorescu), întârziindu-și trei luni apariția, până când s-a primit un răspuns din partea oficialităților. În fine, a urmat cea de-a doua interzicere a dumneavoastră și - ca redactor responsabil - nu am ținut cont de ea, asumându-mi, împreună cu domnul profesor Alexandru Balaci, care conducea atunci Viața Românească, publicarea numărului (topit ulterior de cenzură) în
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
una) celui care profanează în revista sa mormântul marelui prozator? Nu știu dacă profanarea aceasta face parte din politica în care Buduca ne asigură că Breban ar putea să se afirme din nou. Aș prefera să cred că între ura oficialităților împotriva intelectualilor în general și ura lui Breban împotriva lui Preda - pe care nu-l poate ierta nici mort pentru că a fost mai stimat decât el - este o simplă coincidență. Sau că pur și simplu nu mai înțeleg nimic și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
votează. Sau, mai precis, pentru ce nu votează. Numai că argumentul concret pentru care maghiarii nu au votat această Constituție nu a fost dubla înșelătorie care ne privește pe toți, ci dreptul de a folosi limba maternă în relațiile cu oficialitățile locale și cu organele de justiție. Le înțeleg lupta pentru acest drept - indiferent dacă în alte constituții el figurează sau nu -, dar m-aș bucura dacă voturile lor împotrivă ar fi avut aceeași motivație cu ale noastre. Fiindcă eu sunt
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
un smoc de lână merinos (aflată din nu știu ce motiv într-un stoc îngrijorător de mare) și s-a uitat cu ochiul stăpânului care îngrașă vita la viețuitoarele dintr-o gospodărie de stat, pregătită pentru astfel de situații. Abia apoi, când oficialitățile feseniste ale locului au reușit să adune lumea în piață după vechile obiceiuri, a avut prilejul să-i aducă aminte cinstitei adunări că poporul a ales și că, orice s-ar întâmpla, monarhia n-ar mai putea avea nici o șansă
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de la el am auzit prima oară numele Monicăi Nedelcu de care îl lega o veche și statornică prietenie. Citind și recitind aceste cuvinte simple care spun atât de mult m-am gândit la întregul exil românesc. La faptul că noile oficialități comuniste l-au acceptat doar formal, de voie sau de nevoie. Întrebarea „De ce nu vii dumneata acasă?” (domnule Ierunca), pusă tocmai de Vasile Băran în Totuși iubirea, repetă cu alte cuvinte admonestarea: „De ce nu pleci de aici dacă nu-ți
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
să pună și ei umărulă Sfârșitul Monicăi Nedelcu m-a făcut să mă mai gândesc și la altceva: la faptul că, atunci când dispare câte o celebritate (care poate a suportat moartea printre străini la fel de greu), ea este anexată brusc de oficialitățile pe care până atunci le-a incomodat prin simpla sa existență, făcându-te să te întrebi dacă nu era mai sfântă tăcerea. Dar exilul nostru intelectual nu este făcut doar din celebrități. Din vremea „odiosului”, ca și din aceea a
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
împreună cu dumnealui. Și probabil că s-a supărat și nu le-a mai moderat nici singură. Spun asta pentru că nu știu cine a avut ideea nefericită de a-l aduce acolo pe regele Mihai, care pe vremea aceea nu era agreat de oficialități, iar distinsa poetă s-a plâns că nu i s-a spus lucrul acesta. Pentru că, dacă știa, poate că nu mai venea ea. Oricum, nu s-a compromis din cauza asta. Pentru că, atunci când a sosit familia regală, a părăsit în mod
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
însă situații în care metodele legale și tehnice asociate expansiunii creditului sunt întrebuințate în vederea unei proceduri care, din punct de vedere catalactic, este radical diferită de expansiunea propriu-zisă a creditului. Considerentele politice și instituționale fac uneori să fie avantajos pentru oficialități să se folosească de facilitățile sistemului bancar ca substitut pentru emisiunea de bani discreționari guvernamentali. Trezoreria împrumută de la bancă, iar banca furnizează fondurile necesare pentru emisiunea adițională de bancnote sau prin creditarea guvernului prin intermediul unui cont de depozit. Din punct
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Brătianu și Scarlat Fălcoianu să li se permită prezentarea doleanțelor pe care le aveau 327 rămân și ele fără un rezultat pozitiv. Singura concesie făcută a fost permisiunea dată membrilor Conferinței de a putea primi, verbal sau în scris, comunicările oficialităților române. Chiar dacă titularul postului de la Quai d'Orsay se făcuse cunoscut în lumea diplomatică pentru lipsa sa de consecvență, dată fiind poziția de președinte al Conferinței, el rămânea unul din factorii de decizie europeni cărora românii le adresau mai multe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și statului român 330. Printre propunerile lui Napoleon se aflau generalii Bourbaki și Ladmirault, de care Bălăceanu aflase de la d-na Hortensia Cornu, o apropiată a împăratului francez 331. Dat fiind refuzul celor amintiți, agentul român purta noi discuții cu oficialitățile de la Paris pe același subiect. În acest context dominat de incertitudini, telegrama trimisă la București pe 14 martie, în care se menționa numele lui Carol I, putea fi considerată o surpriză: "Drouyn de Louys ar dori un candidat și vrea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
existente deja în țară la adresa evreilor și nu în ultimul rând la posibilitatea izbuncnirii unor mișcări de prostest dacă etnicilor evrei "li s-ar fi deschis poarta spre împământenire". Deputat de Iași, Nicolae Ionescu invoca acum în Parlament petiția adresată oficialităților statului român de către un grup de notabilități ale orașului pe care-l reprezenta, extrem de nemulțumit de intenția unor membri ai legislativului de a acorda drepturi politice evreilor 617. Dorința de a contracara astfel de zvonuri și modul în care se
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Cantacuzino. După moartea tatălui, fiul Ion Inculeț, membru de onoare al Academiei Române domiciliat În Canada, donează averea familiei Inculeț de la Bârnova Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași. În ziua de 27 martie, ziua Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, organizațiile neguvernamentale, oficialități ale Iașului și militanți basarabeni aduc un pios omagiu la mormântul de la Bârnova a ilustrului luptător pentru Unirea Basarabiei, Ion Inculeț. Orientarea politică a lui Ion Inculeț În preajma anului 1917 a fost comentată În acea perioadă, dar și ulterior, În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lor fiind de regulă precedată sau succedată de slogane oratorice marxiste. Limbajul conformist, propriu unor moldoveni cu responsabilități oficiale, se impunea pe de o parte pentru a masca intenția reală, iar pe de altă parte pentru a conferi În ochii oficialităților o anumită credibilitate demersului național de care realizatorii erau sincer animați. Dintr-un asemenea unghi de vedere merită a fi analizată și reconsiderată activitatea unor oficiali care au dat dovadă de curaj și de abilitate, Între aceștia demni de menționat
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
plan național a jubileului ”Tinerimea Română”. De la Chișinău a fost prezent ”buchetul muzical” al Școlii Eparhiale și a Seminarului teologic dirijat de părintele Al. Cristea. Cunoscut astfel În Întreaga țară, corul dirijat de păr. Al. Cristea a fost invitat de oficialități și școli din multe alte orașe. Opera muzicală a pr. Alexandru Cristea a fost exprimată cu consecvență și În viața religioasă de care nu s-a Îndepărtat Încă din anii școlarității. Un citat dintr-o expunere a lui Sergiu Matei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
independent, pentru a-și obține diploma de avocat. În paralel a început să citească Capitalul lui Karl Marx. Trei ani mai târziu, i s-a permis să se înscrie la Universitatea din Petersburg. În 1892, din unele documente prezentate de oficialitățile sovietice, Lenin a absolvit universitatea magna cum laude și și-a obținut diploma în științe juridice. Calitățile intelectuale, dovedite în special la învățarea limbilor clasice (greaca și latina) și apoi a limbilor moderne (germană, franceză și engleză), l-au făcut
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
o gheișă despre care circulau numeroase povești și istorii și care, ca persoană a artelor, întruchipa tradiția culturală japoneză. Mulți vizitatori erau atât de fascinați de prezența ei, încât interesul pentru exponate a fost comutat spre frumoasa și delicata gheișă. Oficialitățile i-au oferit flori. Viața ei a luat o bruscă și neașteptată întorsătură. Talentată, s-a remarcat ca actriță pe scenele londoneze, în piese de teatru japonez și în piese ale lui Shakespeare. Taka Isoda (1879-1945) După ce și-a încheiat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]