2,453 matches
-
își amintește Ioachim Botez de școala și dascălii săi: Casa în care am pășit la învățătura buchiilor era o magherniță posomorâtă, cu ferestrele către miazănoapte, de unde niciodată nu venea în clasă bucuria dimineților, ce desfată păsărelele în colivie; cu o ogradă strâmtă, umbrită de câțiva copaci fără roadă și ursuzi ca dascălii pe care aveam să-i cunosc apoi vreme îndelungată! Un alt mijloc prin care părinții pot cultiva respectul, dragostea și prețuirea față de școală este grija pentru ținuta copilului. Aspectul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot acolo, încât casa și ograda le vedeam la lumina zilei doar duminica și de sărbători. Și totuși munca nu era privită ca o povară, iar familia se dovedea o veritabilă școală a muncii. Întunecata și devastatoarea perioadă a agriculturii socialiste a adus satului românesc daune
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a satului, în drumul ei spre școală, oamenii o salutau pe dăscăliță cu respect, iar cei mai tineri îi spuneau sărut mâna. Ea le răspundea cu bunăvoință tuturor, întrebându-i de sănătate și despre treburile care i-au scos din ogradă. Da, vrednica învățătoare străbătea zilnic, cu precizie de ceasornic bine reglat, pe orice vreme, drumul până la școală. Nu a întârziat și nu a lipsit nici o dată, deși inspectorii de la învățământ ajungeau rareori în acest îndepărtat colț de județ. Dragostea față de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a mă răcori și liniști în creierul munților. În drum spre Vatra Dornei m-am abătut, ca de obicei, pe la prietenii mei de o viață, Jenița și Ghiță Gaftiniuc, trăitori în satul Maxut, o suburbie a orașului Hârlău. Aici, în ograda inundată de verdeață, la o masă lungă, mărginită pe laturi de două bănci, umbrită jur-împrejur de plante agățătoare alcătuind un chioșc vegetal cu umbră deasă și răcoroasă, e cum nu se poate mai plăcut să savurezi o dulceață de cireșe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
casei, așteptându-l. Râdeau și strigau de bucurie, văzând cum se apropie carul cu boi. Zarva o rupse și pe nevastă din treburi și îl întâmpină în bătătură, zâmbind. Se îmbrățișară cu toții în curte, chiar sub bradul care le priveghea ograda. 3. OBÂRȘIA NEAMULUI a. Rădăcini înfipte adânc Să ne aplecăm, cu luare aminte, asupra ideii autohtoniei noastre. Să avem curajul să reformulăm adevărul și să zicem răspicat că, pe linie paternă, suntem autohtoni nu atât pentru că descindem din daci și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Gh. Arapu, răzeș la Ipotești. Acolo și-au avut gospodăriile urmașii soției sale, Balașa Arăpoaia, printre care și Neculai Albotă. Acum un secol trăia, tot acolo, Eliza Moritz, cu toată gospodăria, avînd iazul împrej muit cu gard și cuprins în ograda gospodăriei sale. Prin vînzări și diferite cumpărări, care au urmat și asupra cărora aici nu intru în amănunte, la 1918, iazul acela cu pămîntul din jurul său a fost cumpărat de Vasile Nechifor, așa că de atunci toți ipoteștenii îi zic Iazul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nouă, făcută cu greu de Eminovici, nu cuprindea și o cameră aparte, pentru băieți. Ea avea numai un salon, care tot timpul era ținut de curat, apoi o cameră a părinților și o cameră anume, pentru fete. Mai era în ogradă o casă lungă, de 15 metri, cu fața spre biserică. În acea casă era o cameră specială a băieților, apoi la mijloc o cameră care servea de cancelarie, pentru diferitele socoteli cu sătenii, iar în continuare, bucătăria, cu fîntîna alături
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
următor 1855/56. Astfel, Mihai, rămas singur acasă, și-a căpătat în Ilie un bun tovarăș de joacă și de pozne copilărești. În timp ce mama lor era mereu ocupată cu fetele și cu bucătăria, acești băieți se puteau juca, nesupravegheați, prin ogradă și primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
toate, numai în casa lui nu ne-a luat, că noi eram țărani, iar el era boier și domn mare și se rușina să-i arate cucoanei lui din ce oameni se trage..."84. I-a primit în casa din ogradă, la bucătărie. Odăile "de sus" le ținea de curat. Tot în vremea aceea, Mihai, ca privatist la Cernăuți, a suferit o grea pierdere, prin moartea profesorului Aron Pumnul. Fiind iubit de elevii săi, ca un adevărat părinte, aceștia i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Românească. Și așa a plecat Eminescu de la mine"107. După trecerea munților, i s-a pierdut urma. Încă nu se știe cum de a ajuns el tocmai la Giurgiu, ca să fie acolo hamal în port, iar după aceea îngrijitor în ogradă și în grajdul unui hotel, avînd locul de dormit în ieslea cailor, și ținînd la cap geamantanul cu cărți nemțești. Statul culcat în miros de fîn cosit îi amintea de Ipotești. Și, dacă a fost văzut cum citea din Schiller
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cauza data de Corneliu Botez: "Afecțiune genito urinară, de care bătrînul suferea de mai mult timp". (Omagiu, pag. 33.). Această cauză rezulta și din mărturia lui Dumitru Gireadă, care locuia peste drum de Eminovici. Eminovici o murit în casa din ogradă, în fosta odaie a copiilor, pe o saltea de paie putrezite, din cauza incontinenței urinare. Prin acele paie, mai către cap, s-au găsit vreo șase sute de lei, ascunse de bătrîn. A avut o înmormîntare tare sărăcuță a mărturisit Dumitru Gireadă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de 21 și 22 iulie 1889, agentul de urmărire de pe lîngă Tribunalul Botoșani a făcut procese-verbale de expertiză, întocmind și o listă, pe 12 articole, ca să cuprindă separat, pe fiecare din cele 6 case din Botoșani, cu locul lor, cu ogrăzi și dependințe, din care, o casă aflată în centrul orașului, pe Calea Națională, avea etaj, cu trei dugheni la parter și cu șapte camere de locuit, la etaj. Alta avea nouă apartamente și dependințe, apoi patru terenuri virane, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu fi „urmăriți și pedepsiți de primar”; alții au refuzat să declare că dețin TV de teamă „să nu le fie confiscat” și să semneze hârtia care confirma îndeplinirea criteriilor de sărăcie ale FRDS „ca să nu le ia vaca din ogradă sau să le pună alte biruri”. În aceste condiții, unii membri ai comunității au inițiat o adunare și i-au cerut facilitatorului să lămurească aspectele care au creat confuzie în rândul localnicilor: cine va administra grantul, care este rolul autorităților
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
etc. Aparent, comunitatea se înscrisese pe o traiectorie așteptată. Însă, când trecuse mai mult de o lună de la începerea procesului de facilitare, un zvon a început iarăși să circule cu intensitate în sânul comunității: „o să ne ia Banca vitele din ogradă” și „ne vom pierde casele pentru că nu vom putea achita dobânda”. Previzibil, acțiunile legate de proiect au stagnat și chiar au regresat. A devenit limpede atunci că „a facilita o comunitate” nu se reduce la a-i explica anumite noțiuni
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu probleme comunitare ce ar putea fi rezolvate printr-un grant FRDS; - este identificată de facilitator ca „receptivă” la un proiect FRDS. Distribuția pe județe a comunităților facilitate PDR (2003) și SDSCM (2004, 2006) „O să ne ia Banca vitele din ogradă”. Relația facilitator-comunitate. O simplă răsfoire a arhivei FRDS conținând „jurnalele de facilitare” din primii ani relevă o anumită regularitate -circulația unor zvonuri similare în majoritatea satelor facilitate: de la „ne vom pierde vitele până la urmă, dacă facem un astfel de proiect
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
foto pe umăr, și un singur aparat pe piept. Olvido Ferrara mergând pe șoseaua care ducea la Borovo Naselje. Ea spusese ceva În acea dimineață. Tocmai Își verificau aparatele, după ce stătuseră o noapte Întreagă pe vine În portalul din fața unei ogrăzi de lângă strada mare din Vukovar, care părea la adăpost de mortierele sârbești. Fuseseră bombardate Împrejurimile; exploziile luminaseră de nenumărate ori acoperișurile sparte ale clădirilor din apropiere, dar apoi urmaseră trei ore de liniște. Cei doi fotografi se ridicaseră În capul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. Această distanță, ce se mai păstrează, e parcă ultima rămășiță și amintire a văii, care desparte dealurile cu așezări ciobănești (Ibidem, p. 198). Doina exprimă melancolia, nici prea grea, nici
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dacă nu erau toți din același neam, atunci erau câteva neamuri, care se înrudeau metaforic prin vecinătate. Metafora „vatra satului” trimite la imaginea satului ca o familie strânsă în jurul vetrei. Casele sunt împrjmuite cu un gard care delimitează curtea și ograda, dar permite în același timp celui care trece pe uliță să arunce o scurtă privire prin gard pentru a da ziua bună gospodarului. Adeseori oamenii ies la poartă, parcă tocmai pentru a nu fi singuri în curte și a se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limită; limitare; linie; liniște; un loc mic; lovit; lume; lung; lungime; lupt; lupte; mare; marginalizat; masa; mărginire; mărginit; măsea de minte; miere; moale; mobilier; Moldova; monstru; moț; mucegai; neatins; nedumerire; neprimitor; nervi; nesiguranță; neștire; nucă; nuci; obiect; obraznic; observator; ocolire; ogradă; om; pămînt; de pămînt; părticică; păstrat; cînd pedepsești pe cineva; de perete; pericol; petec; piatră; praf; problemă; punct; pustiu; răscruce; rău; rece; rechin; regla; restricție; restrîngere; roi; rupt; rușine; rușinos; scund; semiîntuneric; sfidare; sfînt; simplu; școală; șoarece; spațiu; speranță; stîlp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pură; ape; argint; ascultătoare; așteptare; atenție; basm; bănuț; botez; cadou; casă; cascadă; cărămizi; ceai; cimitir; coleg; deșert; dulce; eternitate; fericire; fermecată; fir; frumusețe; grădină; Harap-Alb; iară; indiferență; infinit; intens; Italia; liniștit; magică; moldovean; munte; necesitate; necunoscut; nedefinit; noroc; oază; oglindire; ogradă; păcat; pămînt; părăsită; piscină; ploaie; poate; potolire; poveste; prosperitate; prospețime; pur; pură; răcoritor; responsabilitate; roată; salvare; sănătate; săpat; sursă; teamă; telefon; tradiție; tristețe; umed; val; zid; 10 m (1); 787/110/34/76/0 floare: trandafir (65); miros (64); frumusețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
delicioasă; desene animate; difterovariolă; domestic; domestică; durere; ea; fiartă; ficat; fricoasă; fuge; fulg; galbenă; găină; găinaț; gălăgioasă; gînsac; grasă; grill; gustoasă; hamster; iarbă; ie; isteață; îmbătrînire; încălțată; înceată; mamă; mică; moartă; moarte; monstru; mort; moțată; neagră; nu; oală; ouă; ochiuri; ogradă; ouătoare; pălăvrăgeală; pasăre casnică; cu pene; fără pene; perne; pestriță; piele de găină; piept; pistol; prăjită; prăjitură; prost; prostie; rapid; rasă; roșie; sat; slabi; slăbiciune; speriat; sprîncene; tăiată; torace; tradițional; de țară; Valea; vegetarian; verișor; viață; vie; viețuitoare; vorbăraie (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grădină: flori (254); legume (59); verde (31); curte (26); frumoasă (22); verdeață (20); floare (16); natură (14); mare (13); rai (12); iarbă (11); liniște (11); livadă (11); casă (10); fructe (9); pomi (9); relaxare (9); cu flori (8); frumusețe (8); ogradă (8); plante (8); pămînt (7); înflorită (5); muncă (5); bogată (4); copaci (4); îngrijită (4); paradis (4); viață (4); curată (3); eden (3); frumos (3); libertate (3); lucru (3); miros (3); parc (3); recoltă (3); roadă (3); zoologică (3); acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în frunte; efemer; enervant; este; eu+tu; facultate; fericită; greu; imediat; infinitate; intensitate; iubitor; încontinuu; îngîndurat; învățare; limpede; linie; lumină; margine; al meu; lîngă mine; mîncare; moment; monotonie; morcov; negru; nemuritor; neschimbat; nesfîrșit; noi; non-stop; nou; obicei; ca de obicei; ogradă; optimism; ordinar; oricum; perpetuu; perseverență; persistent; plecat; plictisitor; probleme; proetern; putere; rar; rareori; relații; repede; repeta; repetă; repetabil; repetare; respect; respectiv; responsabilitate; sat; scurt; sectoare; serviciu; soare; speranță; student; sunet; tare; telenovelă; timpul; cu tine; toată viața; tot; pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
însoțesc; întotdeauna; întuneric; lactate; lanț; lăcomie; lăzi; a fi lîngă; locuință; locul; lua; lunca; lup; de lupi; mamă; mări; mătușa; mînă; muzeu; nădejde; neplăcut; nisip; notă; oameni; obține; cu ochii în 4; a fi cu ochii pe; ochii; ocoli; ocupație; ogradă; opri; ostaș; Pantera; parc; pasiune; pază bună; părinții; păstrare; păzit; pedeapsă; persecutat; piață; picnic; pitbull; pizmaș; a sta la pîndă; pîndi; plimba; poliția; polițist; precaut; prețios; a prețui; preveni; prințesă; prizonier; proprietate; protejat; răspundere; de rău; rău; relația; roada; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zgomot; zgomotos; zice; zîmbet; zîmbi(1); 794/165/45/120/0 poartă: ușă (129); intrare (85); gard (34); haine (34); casă (30); curte (17); deschisă (17); fier (13); ieșire (13); mare (13); deschidere (12); haină (9); trecere (9); verde (9); ogradă (8); fotbal (7); înaltă (7); început (7); îmbracă (6); oportunitate (6); acces (5); are (5); cale (5); duce (5); gol (5); lacăt (5); lemn (5); obstacol (5); zid (5); acasă (4); albă (4); deschide (4); închis (4); de lemn (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]