2,119 matches
-
născut, care trăiesc și care petrec tot într-o patrie cu dânsul, căci printr-aceasta se mărește și se îmmulțește cinstea patriei; să fie om bun cinstit și drept, căci atunci se laudă patria când locuitorii ei sunt oameni de omenie, de treabă, cinstiți, buni și drepți; când binele patriei cere ca să dea cineva dintr-al său numai el singur, să dea cu bucurie, pentru că dă din cel ce este al patriei nu dintr-al său, pentru că ori ce are cineva
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de necesitatea unui "sistem româno-centric" în predarea istoriei universale (Bogdan, 1904). În manualul său din 1902 de Istoria omeniei pentru clasa a II secundară, I. Găvănescul stăruie asupra necesității predării istoriei universale din perspectivă românescă, fapt ce reclamă deplasarea "centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ai BOB. Îi voi enumera cu fragmente din recomandările ce li s-au făcut: 1. Dima Teodor (propus de Ștefan Celmare - "remarcabilele rezultate științifice obținute de tov. Dima prin integritatea morală"); 2. Ghideanu Teodor (propus de Marin Costică - "comunist de omenie"); 3. Marin Costică (propus de Ernest Stere - "element foarte capabil... pasionat de filosofie, bun activist, admirabil coleg și om de ținută morală"); 4. Adrian Neculau (propus de Ioan Grigoraș - "bun activist, bun coleg"); 5. Vasile Cristian (nu se spune de către
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Te pomenești că-mi caută cusur tocmai fiindcă sunt diplomat? După câteva minute prelungite de așteptare, ofițerul meu a revenit însoțit de un gradat superior, mi-a ștampilat pașaportul fără să-mi arunce vreo explicație sau măcar o privire de omenie și mi l-a înmânat, așa că acum puteam să răsuflu ușurat. După trei ore de la aterizarea pe aeroportul "Sheremetyevo" din Moscova, urma să luăm avionul pentru Tbilisi de la aeroportul rezervat zborurilor interne de la "Vnukovo". Ambasada Olandei care reprezenta interesele noastre
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
unui gest oribil de om disperat. Hai la o bere, zic fără mari speranțe. Să mă schimb, dom' primar. Femeile îl mîngîie și plîng. Copiii își revin, dar sînt marcați. Bărbații sînt mulțumiți că primarul lor este totuși om de omenie. Hai să mergem la "Țigan", dom' primar. Este foarte curat și are o bere bună. Pleacă toți pe jos. Un alai cu fețe zîmbitoare. Unii, oameni foarte răi, aveau un soi de frustrare. Oleacă de foc, bineînțeles fără moarte, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la doctor. Parcă vrăjit, Dinu se întoarce spre sat. Plînge și mîngîie ieduțul. Căprioara face cîțiva pași după el și vorbește: Mulțumesc, Dinule! Da, îmi mulțumești și apoi pa și pusi. Dar la mine nu te gîndești? Ești obligat, Dinule. Omenia obligă. De ce, mă rog, ți l-am făcut eu? Căprioara pleacă și Dinu aleargă. Doctorul tocmai se cinstea cu un vin roșu, împreună cu un amic. Are piciorușul rupt spune acesta. Lasă-l la mine, am eu grijă... Eu mă grăbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Strînge, micuță ființă! Ori trăim amîndoi împreună, ori unul din noi va da ortul popii! Mă învîrt în cerc, închid ochii și văd urmașii lui Gustav Adolf, cel pomenit de la 7 noiembrie 1638 încoace, că se apleacă cu sensibilitate și omenie spre nevoile dacice.* Însemnă că omul a fost și va rămîne Om! Iar dacă n-am dreptate, voi suferi și mai mult. Un prieten de neuitat De mai mult timp mă îngrozesc informațiile din Algeria. Algeria, dragostea mea! O țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aș fi supărat ? În fond toți vor să se căpătuiască, rapid și urgent. Nici unul nu vrea să adune cîte un bănuț, încet și cu răbdare, ca evreul. Nu, la noi toți vor tunuri și mai ales sînt grăbiți. A dispărut omenia? Mare pagubă în ciuperci! Dar marea majoritate a românilor și-a păstrat omenia, gîndesc concesiv. Dar nu se vede. Cei de care avem nevoie s-au transformat. Lăcomie și lipsă de compasiune. Asta se vede la tot pasul, pentru că ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nici unul nu vrea să adune cîte un bănuț, încet și cu răbdare, ca evreul. Nu, la noi toți vor tunuri și mai ales sînt grăbiți. A dispărut omenia? Mare pagubă în ciuperci! Dar marea majoritate a românilor și-a păstrat omenia, gîndesc concesiv. Dar nu se vede. Cei de care avem nevoie s-au transformat. Lăcomie și lipsă de compasiune. Asta se vede la tot pasul, pentru că ne lovim mereu de ei, mă justific oarecum. Vorbești singur, este cam grav, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atunci, bazat pe cunoașterea autentică a moravurilor acestei țări, pe modul de gândire al compatrioților mei, îmbinat cu însărcinarea episcopului de Rădăuți, un bătrân trecut de 60 de ani, care s-a făcut cunoscut la noi prin trăsături deosebite de omenie, printr-o comportare fără cusur, prin absența oricărui interes personal și prin acțiuni excelente și care și-a dorit din suflet de la supremul Creator, ca Majestatea Voastră să ia măsuri de îndreptare împotriva poporului necivilizat, superstițios, superficial și încăpățânat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
datorită sufletului altui om.” În cazul meu, acel suflet modelator a plecat de mult timp printre stele, dar arderile mele interne sunt întreținute în mare măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: „Afară, printre oameni sub bolta de scântei, „Fii, omule, tu însuți, se spune de-obicei.” Prof. Mariana T. Coteț Botezatu Partea I Amintirile unui geograf
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
umblat fără să șovăiască neamul nostru de la Sarmizegetusa și până la înțeleptul și bătrânul rege, care a pregătit cu munca și exemplul lui, Marea și Istorica Înfăptuire. Crucea și Stindardul, Ogorul și Patria, Onoarea și Virtutea, Înfrățirea și Iubirea, Legea și Omenia, să fie, Ostași, țelul vostru de acum înainte, fiindcă el a fost veac de veac, este și va rămâne crezul adevăraților români. Ofițeri, Subofițeri și Soldați, aveți în sufletele voastre flacăra sacră a veșniciei. Țineți în mâna voastră destinele Patriei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mă spăl de poporul meu", după ce își începuse poemul " Fiind și strigând" cu invocația "Doamne, apără poporul român, / Ai grijă de el și / apără-l! Este al tău / cu blândețea lui de miel / și cu răbdarea lui de taur / cu omenia lui / de floare de zăpadă". Cel mai important poet al literaturii noastre postbelice, creator de școală, înnoitor al limbajului și descoperitor al "necuvintelor", se pare că ar fi fost de două ori propus pentru Nobel-ul ce continuă să lipsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
facem un dar prețios cititorilor, redându-le . Totul prezintă interes. In primul rând explică importanta Căminelor de bătrâni, activitatea personalului medical, de asistență și administrativ, factorii de ajutorare și sprijinire a unor oameni care au nevoie de oameni și de omenie, de gesturi cum sunt cele ale familiei George Păunescu de mare generozitate. Sunt prezente relațiile interumane în colectivitatea creată, mereu împrospătată, calitățile umane ale asistaților, cărora corespondenta noastră, în multe cazuri, le realizează o portretistică ce impune respect, nu compătimire
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
scrisori ale mele, în una din ele îmi ceream scuze că v-am îndemnat spre un cămin ca acesta în care sunt eu. Am înțeles, doamna Dumitrescu că aveți doi fii la mare înălțime cu funcțiile, dar funcția nu depășește omenia. Funcția se duce, dar omul rămâne om. Aveți doi fii ca doi sfinți ocrotitori și este mare lucru, și merită toată stima și respectul. Aici sunt și părinți aduși sub diferite tertipuri - că pentru un timp, că..., că... - și trec
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fapta să fac sacrificii, când am putut și pot, pentru drăguțul și bunul meu tată, care s-a luptat cu opt copii să le insufle cinstea și munca ? O spun, n-au ajuns savanți nici unul dintre noi, dar oameni de omenie, cinstiți, corecți și foarte muncitori, da, toți ! De la buna, deșteapta și frumoasa noastră mamă am apucat puține învățăminte, că nu-i ușor să stai să-ți înconjoare mama opt copii și un biet tată, pierdut cu gândul că ce va
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
tot atât de mare, eu rugând pe bunul Dumnezeu să vă dea numai sănătate, să puteți trece cu bine toate greutățile care vă apasă. Cu lacrimi curgătoare m-a impresionat gestul trimiterii pentru mine a unor medicamente destul de folositoare, cu sentiment de omenie care alungă singurătatea. Când mi-a adus poștașul plicul cu medicamentele nu vă puteți închipui emoțiile mari pe care le-am trăit încât a trebuit să iau imediat o pastilă de calmare. Sunt cazuri de oameni, 3-4 la mie, care
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
conservării ca din zilele noastre. În orice cimitir ai merge, stâlpii de la capul celor adormiți îți vorbesc despre omul care a fost, anul când s- a născut și a decedat, iar dacă crucea lipsește și se fac dezgropări, cei cu omenia în ei strâng osemintele într-un săculeț, ca să nu se împrăștie prin toate buruienile, și le înmormântează din nou, adesea cu slujbă de preot. La Sulina, trăia drăguțul meu soțior, mergând împreună prin cimitir, ne-a impresionat plăcut cum era
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să nu-mi aduc și eu contribuția, acordând tot respectul și admirația mea celor care s-au trudit și mi-au pus cartea pe masă? Respect și admirație merită autorul și colaboratorii lui, pe deplin! Când mai întâlnești oameni de omenie care își duc căsnicia cu aceleași sentimente de iubire și respect de la început, așa cum am citit și în această minunată carte, când privești tinerețea și frumusețea unei ființe și mai și constați cum viața îl schimbă pe om că nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
precum Maria pentru care nu am avut nici o putere să o ajut mai substanțial, ea care, o ființă blândă și muncitoare, a muncit atât ca fetele ei să aibă o situație satisfăcătoare, dar au terminat așa cum am arătat, adică în omenie mai mult pierdută... Gânduri care mă trimit către o poezie a cărui autor nu îl cunosc: Căsuța mea Căsuța mea, cu geamurile plânse, E noapte-n jur, luminile sunt stinse. Sub candela cu mucul ei de tort Veghez trecutul, ultimul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
rămâne!” Sunt mulțumită, mă repet mereu. Am venit de la țară, cu papucii și-o rochițică de stambă, dar am lucrat cu mari eforturi, am ieșit la pensie din cel mai înalt minister. Am trăit în altă lume, mai bună, de omenie. De copilărie m-am bucurat mult. Ne duceam de copilași cu vitele la păscut, și în ziua de Paști. În comună erau lanțuri și scrânciob cu bărci, pe care le aduceau flăcăii satului cu două-trei săptămâni înainte și le montau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
avea bun în tot ce făcea. De aceea, scrisul bădiei Eugen e, în acest caz, nu numai o sursă de cunoaștere mai exactă a unei realități istorice, în general, și a unor personalități, în special, ci și un gest de omenie, de dreptate, de bunătate, de îndreptare și răzbunare cavalerească, firească, pașnică, omenească. IV. Despre viața spirituală într-un anume fel excepțională, recunoscută de mai multe autorități centrale și imparțiale despre efervescența ce s-a acumulat, dezvoltat și remarcat la Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și cu care ați rezistat: Omoară! Omoară! Omoară! Tot ce e viu să piară! Drept care, obștea scriitorilor urează. Pentru a da. Acțiunile sale mobilizatoare. O nouă strălucire identității și numele de România Socialistă. Dumitru Radu Popescu cu Numele comunistului de omenie. Ioan Alexandru cu Patria și Poezia. Dumitru Almaș cu Făuritor de istorie. Ion Marin Almăjan cu Neobosit la cârma țării. Al Andrițoiu cu Lăsând urmașilor un viitor al certitudinilor. Paul Anghel cu Un om mare. Grigore Arbore cu Documente ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Înflăcăratul patriot, cutezătorul militant revoluționar, Anghel Dumbrăveanu cu Glasul puternic și limpede, Zoe Dumitrescu-Bușulenga cu Președintele nostru, Paul Everac cu Eroul și timpul său, Victor Felea cu Angajarea creatorului, Traian Filip cu Artă politică, Nicolae Dan Fruntelată cu Veghe și omenie, Laurențiu Fulga cu Parte din Întregul țării, Gall Erno cu Gândire creatoare, Petre Ghelmez cu Neostenita stare de veghe, Ion Gheorghe cu Veteranul de juni, Mihnea Gheorghiu cu Un mare destin, Al. Ivan Ghilia cu Omagiind destinul, Dumitru Ghișe cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l și ascultându-i glasul molcom, liniștitor, cu fruntea senină, ochii strălucitor de inteligenți, se poate spune că acel om a fost hărăzit muncii cu elevii și, din duhul său l-a dat lor cu dăruire totală. Era model de omenie, modestie și bunătate. Te privea cu un zâmbet de copil, și te primea în inima lui pururi deschisă... O simpatie largă iradia din ochii lui asupra lumii și asupra lui din ochii altora. Un suflet larg, un intelectual subtil, un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]