3,747 matches
-
bun fiu, un bun cetățean sau, dimpotrivă, nu-mi onorez obligațiile morale, nu-mi educ copiii, mă dezinteresez de soarta celor apropiați, îmi este indiferentă suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez. - În toate aceste cazuri în joc este respectabilitatea, iar nereușita ia forma dezonoarei. Când, la întrebarea pe care mi-o pun alții (societatea, opinia publică) privitor la felul în care mi-am folosit libertatea, răspunsul meu este nesatisfăcător - și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
minunată trebuie să fie acea glavă care face altuia o crimă din ceea ce el pentru sineși croiește o virtute! Tot ce constituie viața lor internă e o minciună. De ce să ne mirăm dacă alegerea la ei înseamnă beție, bătaie și omor? Să nu ne mirăm dacă toate noțiunile au cu totul altă semnificare pentru că sunt privite prin o prismă sufletească ce falsifică totul. Asemenea cum nu te poți înțelege cu un om a cărui limbă și noțiuni diferă astfel de ale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa. purceadă de la poporul românesc ca atare; și acel popor neci a fost întrebat măcar la noua reformă a lucrurilor. E acest parlament espresiunea poporului romînesc? Nu... neci espresiunea celui maghiar măcar; căci atuncea am trebui să uităm bătăiele și omorurile la alegeri, influințările meschine ale guvernului și ale coruptei sale partide, starea escepțională a Transilvaniei, punerea sub acuzațiune a candidaților opozițiunali ori de altă națiunalitate, intimidarea poporului prin amenințări, toate acestea am trebui să le uităm pentru a putea zice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alte sate ale județului Tecuci, se referă astfel la situația de la Umbrărești: „Pe la ora 3 post meridian vreo 200 locuitori din Umbrărești au atacat și devastat casele proprietatea ținută arendă de Traian Cristescu. Nu se știe dacă s-au urmat omoruri sau răniri, comunicația telefonică fiind întreruptă în această comună”. Raportul este semnat de procurorul Bercea. După trei zile, același procuror face cunoscute ministrului de Interne urmările intervenției în forță a armatei, despre umbrăreșteni relatând următoarele: „Tot în aceeași zi (14
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
intrafamiliale, cu mult mai mult decât de crimele vagabonzilor sau gangsterilor 2 și desigur că în școli supravegherea, orice s-ar spune uneori, este mult mai puternică. Între 1992 și 2000 s-au produs în toate școlile americane 234 de omoruri și 43 de sinucideri ale tinerilor cu vârste între 5 și 19 ani. Ținând cont că numărul elevilor din campusurile școlare americane cuprinși în această grupă de vârstă este de aproximativ 50 de milioane, asta se traduce printr-un risc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tinerilor cu vârste între 5 și 19 ani. Ținând cont că numărul elevilor din campusurile școlare americane cuprinși în această grupă de vârstă este de aproximativ 50 de milioane, asta se traduce printr-un risc de mai puțin de un omor sau sinucidere pe an școlar la un milion de elevi, în școală sau pe drumul spre școală. Invers, în aceeași perioadă, 24 406 copii și tineri din grupa de vârstă avută în vedere au fost victimele unui omor, iar 16
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de un omor sau sinucidere pe an școlar la un milion de elevi, în școală sau pe drumul spre școală. Invers, în aceeași perioadă, 24 406 copii și tineri din grupa de vârstă avută în vedere au fost victimele unui omor, iar 16 735 s-au sinucis. În fine, dacă între 1992 și 1998 nu s-au remarcat o creștere sau o diminuare evidente ale acestor crime (între 28 și 34 de omoruri pe an), ulterior s-a produs o scădere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vârstă avută în vedere au fost victimele unui omor, iar 16 735 s-au sinucis. În fine, dacă între 1992 și 1998 nu s-au remarcat o creștere sau o diminuare evidente ale acestor crime (între 28 și 34 de omoruri pe an), ulterior s-a produs o scădere sensibilă, ajungându-se de la 33 de omoruri în 1998 la 14 în 2001-2002. Raportul NCES trage, foarte corect, concluzia unei exagerări morbide care constă în polarizarea atenției asupra faptelor foarte rare de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
În fine, dacă între 1992 și 1998 nu s-au remarcat o creștere sau o diminuare evidente ale acestor crime (între 28 și 34 de omoruri pe an), ulterior s-a produs o scădere sensibilă, ajungându-se de la 33 de omoruri în 1998 la 14 în 2001-2002. Raportul NCES trage, foarte corect, concluzia unei exagerări morbide care constă în polarizarea atenției asupra faptelor foarte rare de violență extremă. De altfel, chiar și FBI (Cornell, 2003) refuză în mod absolut să facă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au fost uciși acești ostatici. Pe scurt, dacă adăugăm aceste ultime trei cazuri la totalul victimelor ucise în masacrele din școlile lumii, peste 90% dintre ele au fost ucise de adulți. Ceea ce, bineînțeles, nu atenuează cu nimic caracterul tragic al omorurilor săvârșite de elevi, dar ne permite să le așezăm la locul lor: sunt excepții. Desigur, cazurile de crime săvârșite de elevi nu apar decât relativ recent, dar e o mare distanță de la numărul acestora până la viziunea "epidemică" aflată la baza
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la intrarea școlii. Ce-a de-a doua, din 2004, a îngrozit și ea, când o elevă de 12 ani, Satomi Mitarai, a fost ucisă cu lovituri de cutter de către o colegă de clasă în vârstă de 11 ani. Numărul omorurilor n-a încetat să scadă în Japonia după al Doilea Război Mondial, nu e deloc evidentă o înmulțire a crimelor comise de minori, iar acestea sunt și rămân de o raritate extremă. Japonia este în continuare, la acest nivel, una
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Toate acestea ne conduc la o extremă neîncredere față de contabilizarea oficială și administrativă a violenței. Asta nu înseamnă că statisticile oficiale sunt lipsite de orice valoare. Putem considera că unele dintre faptele cele mai grave sunt bine reperate și înregistrate: omoruri, agresiuni fizice împotriva dascălilor și personalului, incendii intenționate, intruziuni exterioare. Știm, în plus, că statisticile polițienești pot fi în corelație tendențială cu delincvența reală (Cusson, 1990; Fillieule, 2001). Totuși nici o țară din lume nu are încredere în aceste statistici, iar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de a considera în sine violența din mediul școlar este cu totul neadaptat situației, iar mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că există victimizări specifice spațiului școlar: de exemplu, cele legate de agresiunile asupra profesorilor și membrilor administrației, dar și cele comise de aceștia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de gheață din pantaloni): Mda...aha. acum or să se umezească pantalonii, că s-au topit și dau pe-afară. (Aruncă cârpa într-un colț) E o zi, că-ți vine să-i dai în cap. Da, am s-o omor, zilei astea îi dau de capăt. (Sare, se repede la bar și trage o dușcă uriașă dintr-o sticlă) DESIRÉE: Ha, a făcut pe el. Trebuie să-i punem scutece proaspete lui papa. BIANCA: Lui papa, mânia i-a ridicat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
casă de păsări: totul vine fără să fie cerut și se înfulecă cu totul. Se reped întâmplările vieții din toate părțile în propria casă și crapă, că vor sau nu. Uneori propria mea conștiință urcă ca viitura, la ideea că omorul ar putea să fi fost prima idee pe lumea asta, și că "Trebuie să ucizi" nu-i de loc "Trebuie să ucizi" ci chiar omul însuși este "Trebuie să ucizi", așa cum trebuie Cerul să fie Cer... și nimic mai mult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o întunecare neagră ca un îngrășământ O umbră adâncă Un furtun Cu un rezervor furtunit De unde picură omenia adevărată Niște coarne și un cer Unde totul poate fi refolosit Care aici din repezeală a fost bulucit Să ucizi întreaga omenire Omorul este omul în întregime așa cum ar trebui să fie (amenință un pic) Care-i diferența Când dă cineva peste tine așa Și când pe deasupra mai poate da chiar peste un om Este deosebirea de la Învingător peste Învins Și pe unde
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
îngăduitor cu plăcerile senzuale, dar nu face rabat atunci când este vorba despre istețime. Donnele demonicate constituie un trofeu mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri (II. 7, IV. 3). Povestirea a treia a zilei a patra este tragică în felul ei, deoarece gelozia unei donne demonicate, Ninetta, o determină să-și ucidă soțul, ceea ce-l face pe ducele Cretei să ceară arderea ei pe rug
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îngăduitor cu plăcerile senzuale, dar nu face rabat atunci când este vorba despre istețime. Donnele demonicate constituie un trofeu mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri (II. 7, IV. 3). Povestirea a treia a zilei a patra este tragică în felul ei, deoarece gelozia unei donne demonicate, Ninetta, o determină să-și ucidă soțul, ceea ce-l face pe ducele Cretei să ceară arderea ei pe rug
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
secția civilă fusese, pentru că „o dezvorțase” pe cumnată-sa Zița de Țircădău. Încheierea nu fusese, se vede treaba, amiabilă pentru că Ipingescu făcuse proces-verbal de vătămare. O speță interesantă apare în Năpasta aceluiași I.L.Caragiale. Dragomir, asasinul lui Dumitru invocă prescripția omorului. Termenul legal este de zece ani. La capătul lor, Dragomir ar fi rămas liber și, mărturisind omorul, îl punea în libertate și pe Ion, osândit la ocnă pentru acea crimă, victima unei erori judiciare. Acesta se alienase mintal în timpul cercetării
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
treaba, amiabilă pentru că Ipingescu făcuse proces-verbal de vătămare. O speță interesantă apare în Năpasta aceluiași I.L.Caragiale. Dragomir, asasinul lui Dumitru invocă prescripția omorului. Termenul legal este de zece ani. La capătul lor, Dragomir ar fi rămas liber și, mărturisind omorul, îl punea în libertate și pe Ion, osândit la ocnă pentru acea crimă, victima unei erori judiciare. Acesta se alienase mintal în timpul cercetării penale, făcute cu mijloace dure, și când i s-a citit osânda râdea. Din păcate pentru Dragomir
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
penale, făcute cu mijloace dure, și când i s-a citit osânda râdea. Din păcate pentru Dragomir, soția lui, Ana, îl face să-l ucidă pe Ion, care evadase, înainte de împlinirea duratei. E de presupus că fiind judecat pentru ambele omoruri, Dragomir va fi închis sine die. Asta deoarece, așa cum știm tot de la Caragiale, Codul Penal avea o lacună: nu prevedea pedeapsa cu moartea. Lacuna se menține și azi, recreată după 1989, și e discutată la fel de aprins și doct ca pe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
n ostru cel nou”... „Revista noastră este exclusiv zionistă” i se răspunde în cel de al patrulea număr domnului doctor H.K. Bar‐Kochba cuprinde materiale specifice: „Purismul de azi și cel de altădată”, „Zionism și patriotism ”, „Explicarea unei notițe talmudice”, „Omorul ritual”. „Hanuca”, articole de atitudine și orientare :„Evreii, sionismul și războiul balcanic”, „Libertatea albanezilor și evreii”, cursive de cultură generală „Cultura noastră”, „Cultura națională aiurea și în România”, „Cronică teatrală”, portrete în text și foto al e unor personalități (Theodor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
noi evreii-români parte. Acum e momentul să dovedim că evreul-român știe să verse sângele pentru scumpa lui patrie... și că între zionism și patriotism nu există incompatibilitate". Alte materiale publicate: "Zionism și patriotism", "Purismul de azi și cel de altădată", "Omorul ritual", "Hanuca", "Evreii, sionismul și războiul balcanic". Mai sunt publicate portrete, corespondențe etc. Este de presupus că în Bârlad au mai existat publicații evreiești și după anul 1913, pe care autorul cărții nu le-a găsit până acum. El, însă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost previzibil fiind anticipat de manifestările de agresivitate care ar fi trebuit să atragă atenția anturajului și să antreneze un consult medical. Debutul maladiei (debut medico-legal al schizofreniei), a putut fi reținut în 21 de cazuri, respectiv o tentativa de omor, 4 tentative de viol, 2 răniri, l4 furturi. Pasajul la act agresiv dirijat împotriva persoanelor fizice pare sa se insere în doua mari pereioade, în funcție de modul de evoluție a schizofreniei: în primii 5 ani de la apariția primelor tulburări corespunzând formelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pentru furt era, în 2007 de 39 % (în 1998 era 22 %, în 2005 de 30 % iar în 2006 de 33 %). Pentru anii 2004, 2005, 2006, românii au deținut primul loc la crime (cu 15,4 %), a treia pentru tentativă de omor (12,3 %) și agresiuni (7,9 %) după marocani și albanezi, prima pentru violențe cu caracter sexual (16,2 %), a treia pentru furturi din locuințe (11,9 %), a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]