3,464 matches
-
la fel? Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele numără de câte ori a ales fiecare dintre respondenți varianta ar crește la cele patru întrebări: Cum credeți că veți trăi peste un an - indice al optimismului, răspunsurile la întrebare fiind scalate de la 1 la 5, unde 1 înseamnă mult mai prost și 5 mult mai bine. Dotarea cu bunuri a gospodăriei - indice al averii acumulate, care variază de la 0 la 10, fiind construit prin adunarea răspunsurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
5, unde 1 înseamnă foarte nemulțumit, iar 5 foarte mulțumit. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară: Variabila dependentă: În opinia dumneavoastră aderarea României la UE este un lucru foarte bune, bun, rău sau foarte rău Coeficienți β standardizați Constanta Optimism față de intrarea în UE 0,295*** Atitudine favorabilă reglementarilor UE în domeniul agricol 0,168*** Stoc mediu de educație pentru adulții din gospodărie (număr mediu de ani școală absolviți) 0,075* Afacere relativ mare -0,075* Vârsta medie a adulților
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
p < 0,05 R2 ajustat = 0,164; testul Durbin-Watson = 1,825; Tolerance > 0,600 pentru toate variabilele incluse in model. Mod de citire: cu cât β este mai crescut, cu atât efectul variabilei independente asupra celei dependente este mai mare. Optimismul economic față de integrarea în UE are efectul cel mai puternic asupra suportului față de integrarea în UE. Sursa: MAKIS, 2004. Modul de construcție a variabilelor incluse în analiză Optimism economic față de integrarea în UE - indice aditiv construit din răspunsurile la întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
crescut, cu atât efectul variabilei independente asupra celei dependente este mai mare. Optimismul economic față de integrarea în UE are efectul cel mai puternic asupra suportului față de integrarea în UE. Sursa: MAKIS, 2004. Modul de construcție a variabilelor incluse în analiză Optimism economic față de integrarea în UE - indice aditiv construit din răspunsurile la întrebările: „Credeți că prin integrarea României în Uniunea Europeană: șansele gospodăriei dumneavoastră de a vinde produse/ subvențiile pentru agricultori/ posibilitățile de a pune pe picioare o fermă agricolă sau zootehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru agricultori/ posibilitățile de a pune pe picioare o fermă agricolă sau zootehnică/ veniturile dumneavoastră și ale gospodăriei dumneavoastră ar crește, ar scădea sau ar rămâne la fel?”. Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele numără de câte ori a ales fiecare dintre respondenți varianta ar crește la cele patru întrebări. Dotarea cu bunuri a gospodăriei - indice al averii acumulate, care variază de la 0 la 10, fiind construit prin adunarea răspunsurilor afirmative la întrebările: „În gospodăria
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
variază de la 0 la 8, unde 8 arată o cunoaștere a tuturor reglementărilor indicate în chestionar. Concluzii Sintetizând, se poate afirma că atitudinea favorabilă a locuitorilor din satele românești față de aderarea la UE se bazează în foarte mare măsură pe optimism economic, oamenii fiind convinși că după integrare o vor duce mai bine. Judecând în termeni economici, sătenii consideră că au de câștigat foarte mult de pe urma aderării și de aceea cred că integrarea este un lucru foarte bun. Optimismul este însă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
măsură pe optimism economic, oamenii fiind convinși că după integrare o vor duce mai bine. Judecând în termeni economici, sătenii consideră că au de câștigat foarte mult de pe urma aderării și de aceea cred că integrarea este un lucru foarte bun. Optimismul este însă în bună parte nefondat pentru că aderarea are un preț destul de ridicat pentru agricultura românească, impunând reforme profunde în acest tip de activitate. Datele nu susțin ideea că românii din mediul rural susțin aderarea din motive de compatibilități valorice
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Uniune: „Nu, au aceeași concepție, oameni deștepți, oameni culți numai că nu au posibilitate de a crea” (bărbat, 49 de ani, șomer). Interesant pentru noi este dacă aceste reprezentări descrise mai sus corespund realității. Intuiția oamenilor nu dă greș în ceea ce privește optimismul și nivelul de trai mai scăzute decât ale celorlalți europeni. În plus, statisticile indică faptul că, la nivelul populației ocupate, românii, cu precădere cei din mediul rural, petrec în medie mai multe ore la locul de muncă decât în mediile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
valori europene precum spiritul comunitar, inițiativa, întrajutorarea sunt prezente la nivelul comunității. Gradul de informare cu privire la ceea ce aduce nou integrarea în UE a fost măsura noastră pentru identificarea atitudinilor față de acest proces. Populația mai informată pare să dezvolte sentimente de optimism și de susținere a schimbărilor așteptate a avea loc, în timp ce lipsa de informare generează scepticism, teamă și inerție. Deși pentru marea majoritatea a populației cunoștințele despre Uniunea Europeană sunt destul de reduse, se pare că sătenii au imagini destul de clare despre cum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dar din alte privințe... Eu cred că le suntem puțin superiori!” (femeie, Hănești). „Un român gândește altfel, este mai inventiv, este capabil să se descurce în toate situațiile!” (femeie, Tomșani). Cu privire la integrarea României în UE, atitudinea este una pozitivă, însă optimismul este mai degrabă moderat. Toți cei intervievați subliniază faptul că integrarea este un lucru bun pentru România, menționând că este singura soluția în momentul de față. Cu toate acestea, sătenii percep costurile integrării. Imaginea generală este că va fi bine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fi bine, însă pe termen lung, pe termen scurt vor apărea multe dificultăți. Riscurile cel mai frecvent percepute sunt creșterea prețurilor și implementarea reglementărilor UE cu privire la agricultură. Cercetările anterioare dedicate subiectului, menționate în capitolul 2 al acestui volum, indicau un optimism general în rândul populației rurale cu privire la integrarea europeană, în special pentru că aceasta era percepută ca o oportunitate de a primi subvenții externe. Spre deosebire de datele din 2003 și 2004, rezultatele prezentei cercetări indică existența unei atitudini mult mai realiste, oamenii fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aceeași direcție cu cele ale analizei datelor de sondaj, făcute în capitolul 2, mai exact se completează reciproc. Pentru că Europa este mai bogată decât noi, înseamnă că după integrare vom trăi mai bine. Aceasta este ideea care stă la baza optimismului legat de integrarea în UE. Trebuie menționat însă că, deși au o atitudine pozitivă față de integrare, sătenii încep să perceapă care sunt costurile acesteia. Mai ales cei mai bine informați, precum cei din administrația publică locală sau antreprenorii locali sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în modernitate 1. Alianțele bizantine dintre religie și stat - atât de specifice lumii balcanice - au născut o întreagă retorică împăciuitoristă, în timp ce universul concentraționar dădea României o pleiadă de sfinți. La câteva decenii după instalarea partidului unic, logica acomodării a produs optimismul bunei învecinări, arta favorurilor reciproce (între nomenclatură și cler), plăcerea convivialității. După Revoluție, din pricina dosarelor, numeroși episcopi au putut fi șantajați fie de subalternii lor, fie de nu mai puțin meschinii agenții electorali ai tranziției. Corupția înregistrată în mediile bisericești
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
europene. La fel cum un stratigraf anticipează cutremurele, H.-R. Patapievici vorbește într-un ton profetic. Dacă Cerul văzut prin lentilă (1995) vedea viitorul nostru încă deschis dinăuntrul modernității spre modernitate, Omul recent (2001) propune o revizie integrală a oricărui optimism naiv: „Viitorul e sumbru”1 - ne anunță acum H.-R. Patapievici, pentru a continua printr-o benefică și nemiloasă demascare a ultimei specii caricaturale de om, produsă de o modernitate nechestionată. Este vorba de modernitatea tacită în care trăim zi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
știm nu ceea ce în principiu nu putem ști (cum ar fi cauzalitatea profundă a unui eveniment din trecut). Istoria trebuie să rămână un discurs prin definiție deschis viitorului și, deci, surprizei. Relativismul profesat de creștini este nutrit de un paradoxal optimism eshatologic: „Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci față către față; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște pe deplin, precum am fost cunoscut și eu” (I Corinteni 13, 12). O hermeneutică generală a istoriei incomplete
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
faptul că tocmai acest monah - părintele Teofil - le arată calea spre lumină. Nu este întâmplătoare această apropiere și nici neutră ca semnificație. Printre altele, părintele Teofil contrapune unei tradiționale filozofii sepulcrale reflecția asupra vieții. Aici, monahul transilvan se întâlnește cu optimismul lui Ioan Persanul din Pateric, care a zis: „Eu cred că voi moșteni Ierusalimul cel de sus, care este scris în ceruri. Căci credincios este cel ce a făgăduit. Și pentru ce să nu cred? Iubitor de străini ca Avraam
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să se vorbească în viitor despre o altă formă de diversitate pentru că: integrarea europeană se va încheia fără îndoială printr-o cădere a diversității sau cel puțin a unor aspecte ale diversității. Dacă analizăm spusele francezului Donoso, nu prea vedem optimismul legat de Europa unită! Donoso subliniază însă că, deși este contrară altor multe forme de diversitate, diversitatea lingvistică nu este incompatibilă cu procesul de integrare european, atâta vreme cât el se sprijină pe valorile universale purtate de statul de drept. Afirmația lui
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
multe secole și rămas, până azi, fundamentul celor mai puțin rele sisteme sociale și politice ar putea astfel să ne inspire și să ne încurajeze într-o perioadă istorică grea, pe care nici nu o mai putem numi, cu un optimism implicit, „Tranziție”. Uriașele probleme ale țării noastre și-au demonstrat elocvent, în mai bine de un deceniu de postcomunism, caracterul endemic și cronic. Pentru a rezolva problemele de acest tip, trecerea timpului nu e suficientă. E nevoie de cunoaștere, de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sunt selectate mai ales exemplele convenabile, iar viitorul este conceput pe baza unei idealiste rupturi morale între ceea ce știm despre om și ceea ce ne dorim ca acesta să fie. Astfel, dacă examinăm vasta și variata experiență comunitară de pe solul american, optimismul cu privire la viitor (ca să nu mai vorbim de prezent) scade dramatic: comunitățile puritane erau remarcabil de normative-represive de la început, iar această „toleranță zero” a începuturilor americane a fost cumva moștenită de societatea americană, atât în discursul public (unde este una din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bloom respinge ca „imaginară” distincția weberiană între fapte și valori. În orice caz, potrivit mărturiei lui Bloom, Weber era citit la Chicago împreună cu Freud (ambii fiind puternic influențați de Nietzsche) în momentul sosirii în campus a studentului adolescent - în plin optimism postbelic, bazat pe liberalismul New Deal și pe extrem de popularul behaviorism, două forme soft de „inginerie socială utopică” (Popper). Marx, venerat, dar puțin citit, avea să-și ia revanșa în anii ’60 și după, dar nici el nu a fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
volumului Goarnele inimii pentru a Înțelege și mai exact nu numai metoda dirijistă a criticilor literari, dar mai ales ce Însemna să fii poet exemplar În acea vreme: „Starea de spirit a omului muncii se evidențiază, Între altele, printr-un optimism lucid, printr-o concentrare statornică asupra obiectului ce-i iese din mâini. El se uită Încordat În jur, ca nu cumva acei ce-i pândesc veninos mișcările, să i-l fure ori Înstrăineze, Întâmpinându-și rezultatele sforțărilor lui cu o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reușitele și nereușitele, primele fiind desigur majoritatea. Dar să nu anticipăm. Așadar Dușmănie, prima nuvelă a lui Petru Dumitriu, publicată În antologia 20 nuvele scoasă de Editura de Stat, despre care s-a mai făcut vorbire până acum, În contextul optimismului general privind noua nuvelistică, după cum afirmă și N. TERTULIAN 75 din al cărui comentariu chiar astfel intitulat, vom desprinde doar paginile referitoare la nuvela lui P. Dumitriu: „Putem porni În considerațiile noastre de la culegerea celor 20 nuvele publicate de Editura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se cuprindă problemele esențiale pe care și le-a propus romancierul. Mai mult chiar. Scriitorul a fost atras de o serie de aspecte cu totul secundare ale realității observate (Ă). Finalul romanului păcătuiește În acest fel, printr-un soi de optimism retoric, exterior - pentru că se reduce la simple considerații ale scriitorului, pe deasupra subiectului și a oamenilor Înfățișați. (Ă) Partea a doua a romanului suferă mai ales de tratare grăbită, ceea ce-l face pe scriitor să alunece pe lângă fapte, Într-un fel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
altă problemă discutată a fost aceea a eroului pozitiv. Literatura noastră prezintă lipsuri În ceea ce privește oglindirea mai largă a vieții noastre noi, a eroilor vremii noastre (Ă). Consfătuirea a luat de asemenea atitudine Împotriva prezentării idilice a vieții, Împotriva așa-zisului «optimism oficial», de care literatura noastră mai suferă. (Ă) Lipsuri sunt și la Flacăra. Dacă Viața românească mai muncește cu tinerii, dacă răspunde la scrisorile lor și dezbate cu ei lucrările prezentate, la Flacăra materialul e adesea Înmormântat cu lunile. Unii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
era, mai ales, un cadru ideal de ajustare a conștiințelor tinere, după calapod. Sigur că În vreme, În prezentul de-atunci, În timpul trăirii, pentru tineri, pentru majoritatea lor, lucrurile nu păreau deloc așa: exista un entuziasm general al ridicării, un optimism bine dirijat, o bună-credință abil Întreținută de continua afișare a politicii ce-și avea un scop omul nou și fericirea lui, mereu amenințată de dușmanul intern sau extern. Camuflată astfel, sub facilități, infamia se lățea peste multe și peste mulți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]