3,530 matches
-
Încă din 1930, același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea că În America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd Încă națiunile celelalte. SÎnt oameni foarte optimiști, cari-și Închipuie că ele nu se vor mai vedea peste cîtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi Încă vizibile În America”. După ce se Întîlnise cu ei, marele intelectual român atrăgea atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
său... să reînvețe a Întreba, În loc să se mulțumească cu răspunsurile pe care le-a moștenit... Adică să revizuiască toate pozițiile și pretențiile anterioare, mărturisind Însă, mai departe despre puterea negativă, antifetișistă, radical critică a spiritului, dar renunțînd la orice ideologie optimistă a salvării” (p. 22). Monica Lovinescu amintește cîțiva dintre intelectualii francezi care au inițiat și susținut efortul de revizuire: Edgar Morin, Pierre Fougeyrollas, Jean Duvingaud și Henri Lefebvre, și În acest context este prezentat opiniei publice din România Ștefan Lupașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Ernie Scoffham reprezintă un Început salutar pentru o cercetare de calitate În domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea În timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și o echilibrare a viziunii mult prea optimiste despre „perioada de aur” a arhitecturii românești interbelice. De asemenea, pe măsură ce arhitecții români vor putea călători și vor stabili contacte cu specialiști străini, dorința lor exagerat de entuziastă de a face realizările românești cunoscute În exterior va face loc probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
domenii” (p. 87). Este un veritabil rechizitoriu care ar fi putut constitui un real J’accuse dacă autorul ar fi avut Înclinația de a scrie un text programatic. Se mai poate face ceva În această tristă situație? Bogdan Murgescu, fire optimistă, după cît s-a văzut, reușește să ofere cîteva posibile soluții, dacă nu chiar și un program de reformă. Așa Încît autorul identifică și principalele direcții de Îmbunătățire a situației. Pe primul loc se situează dezvoltarea „filonului critic” și Încurajarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se reproducă cultural În dauna oricărei evoluții semnificative a disciplinei. Avem de-a face aici cu un diagnostic foarte meritat, deși sever, al vieții universitare românești În domeniul diciplinei istorice. El este sau vrea să fie În final o analiză optimistă a istoriografiei române care oferă remedii și un program coerent de reformă. Să zăbovim puțin Însă asupra elementelor acestui diagnostic cărora le lipsește totuși o anumită consistență contextuală. Prima problemă identificată drept deosebit de importantă este aceea a lipsei oricărei dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
72). Ce ar mai fi de spus după o asemenea afirmație?... Perspectivele sînt sumbre din acest punct de vedere și sînt acceptate ca atare chiar și de Bogdan Murgescu, deși acesta pare a fi, după cum am mai spus, cu precădere optimist. Concluzia lui, ca și a mea este că „În România condițiile nu sînt Încă coapte pentru o reașezare substanțială a conștiinței istorice” (p. 113). Răzvan PÎrîianu ADRIAN MIROIU (coord.), VLADIMIR PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, MIHAELA MIROIU, Învățămîntul românesc azi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scoate la iveală, cu o precizie chirurgicală, atît deficiențele formațiunilor componente ale Convenției, cît și alienarea fostului președinte. Povestea mitului social și politic (formulare preluată de la Sorel; vezi p. 482) care a fost Convenția Democratică nu se poate Încheia decît optimist. Cu un clin d’œil pentru Dan Pavel, Încheiem cu o pastișă după același Sorel, În care n-am făcut decît Înlocuirile de rigoare, numindu-i, printr-o generalizare, „democrați” pe toți cei care au crezut În Convenția Democratică: „Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
consecințele care au decurs de aici. „Abia cu Excursia (1977) și Noaptea pe asfalt (1980) se poate vorbi cu drept cuvânt de «dramaturgia» lui Theodor Mănescu”, observa Dan C. Mihăilescu. Producția de tinerețe a dramaturgului suferă de toate viciile literaturii „optimiste” create în perioada „obsedantului deceniu”. În plus, autorul a abordat subiecte străine biografiei sale bucureștene, ca, de pildă, viața satului (Vecinii, Rugul), ceea ce a accentuat amatorismul și falsitatea conflictului dramatic. Notabile rămân doar ultimele trei-patru piese, scrise după cutremurul din
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
strategii, tipuri de activități. Aurul cenușiu dezbate relația dintre efortul rațional și societate, abordează problema cuprinderii globale a realității și a operării eficiente asupra ei. Gândirii moderne i se descoperă unsprezece atribute: practică, globală, probabilistă, modelatoare, operatoare, pluridisciplinară, prospectivă, laică, optimistă, educabilă, economică. Incitante sunt și glosele despre esența inteligenței umane și modelarea ei în funcție de interesele unei lumi complexe ori reflecțiile asupra limitelor și corectivelor inteligenței în raportul creier-mașină, în situația extinderii utilizării calculatorului și a limbajului matematic, a interpunerii câtorva
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
o asemenea fermă ar putea fi concepută În acest decor scoate În evidență premisa lor, potrivit căreia punctele esențiale ar fi interrelații abstracte și tehnice, independente de vreun context particular. După cum explică foarte bine Fitzgerald: „Aceste planuri ar fi fost optimiste chiar și În Statele Unite, deoarece se bazau pe o idealizare nerealistă a naturii și a comportamentului uman. Ele arătau ce ar face americanii dacă ar avea milioane de acri de teren plat, un număr uriaș de lucrători și un guvern
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi cinice Încercări de obținere a puterii și averii, erau animate de o dorință profundă de a Îmbunătăți condiția umană. O dorință cu un defect fatal. Însuși faptul că aceste tragedii au putut fi atât de intim asociate cu viziuni optimiste asupra progresului și ordinii raționale este un motiv să Încercăm să facem o analiză atentă. Un alt motiv Îl reprezintă caracterul universal al credinței extrem-moderniste. O regăsim sub diverse forme În cazul proiectelor de dezvoltare coloniale, al centrelor urbane planificate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
parcurgere a datelor jaloanelor; Milestone Rollup - Diagramă de parcurgere a jaloanelor; Multiple Bases Gantt - Vizualizare Gantt cu baze multiple; Network Diagram - Diagrama rețelei; PA Expected Gantt - Vizualizare Gantt pentru tipul PA așteptat; PA Optimistic Gantt - Vizualizare Gantt pentru tipul PA în estimarea optimistă; PA PERT Entry Sheet - Foaie de intrări pentru PA PERT; PA Pessimistic Gantt - Vizualizare Gantt pentru o estimare PA pesimistă; Relationship Diagram - Diagrama relațiilor; Resource Allocation - Vizualizarea alocării resurselor; Resource Form - Formular de resurse; Resource Graph - Grafic al resurselor; Resource Name Form
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Abia după ce opera a fost făcută bucăți pe masa de disecție, criticul, plin de sânge pe mâini, izbutește a-i pune diagnosticul, niciodată în chip scurt, totdeauna în spiritul adevărului. G. CĂLINESCU Fanatic și sceptic, religios și ateu, pesimist și optimist, aristocrat și democrat, delicat și violent (și s-ar mai putea găsi încă multe dublete de acestea), iată atâtea dualisme care fac din G. Ibrăileanu una din cele mai complexe personalități pe care le-a avut cultura noastră, unul din
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
s) experimenteze starea de conflict, fiind antrenate ocazional în violente. În cazul în care interdependenta sporește într-o m)sur) care s) dep)șeasc) ritmul de creștere a controlului central, prin ea se amplific) posibilitatea r)zboiului. Înclin s) fiu optimist, deoarece consider c) interdependenta este sc)zut), în cazul actualului sistem bipolar, dac) ar fi s) îl compar)m cu cel anterior, multipolar. Opinia contrar), susținut) de obicei în prezent, se întemeiaz) pe patru supoziții. Mai întâi, lumea statului-națiune a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fi fost majoritar 13. Ca stare de spirit generală, se aprecia textual: „Situația admiterii noastre de fond nu pare dinainte condamnată. Dezbaterea și soluția aparțin Consiliului de Securitate“14. Cu toată opoziția Londrei și Washington-ului, diplomații români erau încă optimiști și anticipau o lipsă de solidaritate între statele vestice și în plus mizau pe exploatarea unor tradiții de apropiere cu țările latine. Rămâneau două luni în care România trebuia să acționeze și să se asigure de bunăvoința anumitor membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și el în acest sens. Șansele unui asemenea lobby franco-cehoslovac păreau mult mai realiste după ce ratificarea tuturor tratatelor de pace, de către URSS, făcuse o excelentă impresie la Washington 20. Începutul lunii septembrie găsea personalul Legației într-o stare de spirit optimistă. V.V. Pella raporta Bucureștiului că atât Secretarul General ONU, Trigve Lye, cât și mulți reprezentanți ai statelor mici și mijlocii, îndeosebi din America Latină, erau favorabili admiterii unui număr cât mai mare de țări în forul mondial. Chiar atitudinea Statelor Unite, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și vă puteți utiliza energiile electromagnetice și cele mai subtile din mîini pentru „a-l Închide”. Presarea meridianului central cu ajutorul mîinilor atrage energia de-a lungul său. Vă va ajuta să vă simțiți mai Încrezătoare În forțele proprii și mai optimistă, să gîndiți mai limpede, să văprotejați de energiile negative care vă Înconjoară. Trasarea cu mîinile a meridianului central atrage energiile de-a lungul liniei meridianului. Înainte de a Începe tehnica, stimulați cu putere punctele K-27, pentru a vă asigura că energia
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În față, apucam gantera și Încercam să o ridic. Dacă voiam să testez energetic un aliment sau o vitamină, țineam substanța În mînă și Încercam să ridic gantera cu cealaltă. Energia hranei Îmi afecta energiile la fel de mult ca un gînd optimist sau unul pesimist. Îmi puteam da seama dacă substanța respectivă ave o influență pozitivă sau negativă asupra energiilor mele În funcție de capacitatea mea de a ridica greutatea. Deoarece ganterele exercită o presiune descendentă constantă ele pot oferi o evaluare destul de obiectivă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
rata metabilismului Platourile În pierderea În greutate Punctele de menținere a greutății Subțierea taliei și a abdomenului tehnica Tanyei de răsucire În formă de spirală și de lovire cu palmele Exercițiul Înlănțuirea celor trei inimi Tiroida și Eliminarea toxinelor Atitudine optimistă Medicina occidentală. Vezi practica medicinii occidentale Wilson, Robert A. și Thelma Chakra pîntecelui Women’s bodies, Women’s wisdom (Northrup) Women to women Exercițiul Răsucirea Încheieturilor mîinilor radacină de ignama energiile yin și yang Exercițiul de Închidere Resurse Cei mai mulți oameni
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
cu cine nu dorești. O să discut cu ei, continuă Luke să stea cu privirea În pămînt. O să le spun ce am de spus. Poate că vom reuși totuși să ajungem la un numitor comun. Poate, Încuviințez, Încercînd să par mai optimistă decît mă simt. Deodată, Luke lasă spărgătorul de nuci Înapoi pe masă și ridică privirea spre mine. — Becky, dacă pînă la urmă mă retrag din afacerea cu Arcodas... n-o să fim miliardari. Înțelegi asta. Simt o Împunsătură În inimă. Era
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Tace, Îmbujorîndu-se vag. — Îhîm. Vă rog să-mi permiteți să v-o prezint pe Rebecca Brandon, șefa raionului nostru de shopping personalizat, cea care a avut de fapt ideea... — Bună ziua tuturor! mă Îndrept spre aparat cu un zîmbet larg și optimist. Eric și cu mine am lucrat la acest proiect ca o echipă și cred că el anunță schimbări de foarte bun augur pentru The Look. Iar celor care au rîs de noi nu vreau să le zic decît că sper
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
în 1873 la Iași, în același an cu nuvela istorică Domnița Ruxandra și cu o culegere de nuvele și poezii, Încercări literare), înrâurit însă mai evident de V. Alecsandri. E o poezie în ritmuri săltărețe, cu un tonus, în fond, optimist, robust, care cochetează uneori cu poza romantică, poetul deplângându-și îndelung dezamăgirile amoroase. Alteori, suspinătorul practică și o lirică a desfătărilor, evocând scene de vânătoare în mijlocul unei naturi pe care o adoră. Alegoria, legenda, epistola în versuri, balada figurează în
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
au fost mai multe intenții bune printre cei care Încercau să impună marxismul, față de câte a avut societatea vestică În aceste decizii catastrofale), iată rezultatul unui model impus prin proceduri de control, prin detașarea față de real, prin credința obsesivă și optimistă că Îi vom Învăța pe alții cum e mai bine pentru ei. Da, lucrurile astea se pot Întâmpla, așa cum cred că tranziția este reversibilă, mai ales Într-un sistem apropiat de cel prin care am trecut și de care nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
operei: tendințe și idealuri morale și sociale, explicarea psihologică și socială a pesimismului poetului, definirea temperamentului artistic și a temelor caracteristice (critica socială, erotica, poezia naturii, idealizarea trecutului). În dezacord cu Maiorescu, D.-G. vede în poet o natură idealistă, optimistă, pesimismul liricii sale nefiind decât o rezultantă a mediului social, a ideologiei conservatoare și a influențelor filosofiei lui Schopenhauer. Contradicția dintre cele cele două „suflete” ale poetului - cel optimist și cel pesimist - ar explica contradicțiile descoperite în operă. Recunoscând valoarea
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
dezacord cu Maiorescu, D.-G. vede în poet o natură idealistă, optimistă, pesimismul liricii sale nefiind decât o rezultantă a mediului social, a ideologiei conservatoare și a influențelor filosofiei lui Schopenhauer. Contradicția dintre cele cele două „suflete” ale poetului - cel optimist și cel pesimist - ar explica contradicțiile descoperite în operă. Recunoscând valoarea artistică excepțională a liricii eminesciene, criticul încearcă să dovedească, totuși, că idealul social, moral și erotic al poetului este contestabil, ceea ce ar înrâuri nefavorabil poezia însăși. Analiza sociologică a
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]