1,840 matches
-
violente care apar ca niște pietre de hotar pe firul evoluției civilizației și al culturii omenești. Evenimentele violente privite în comparație cu educația, cultura sunt probabil mult mai numeroase, îmbibând educația și cultura omenirii și uneori distrugându-o. Trecerea de la o anumită orânduire socială la alta s-a făcut adesea cu violență. în România, trecerea la comunism s-a făcut cu nenumărate victime, într o atmosferă de violență generalizată. Trecerea dinspre comunism spre societatea democratică a avut și are victimele ei. Există manifestări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crimă (raportul Tismăneanu), aducea în 1944-1945, pentru marea majoritate pauperă a societății românești, o speranță de mai bine. Gradul ridicat de analfabetism și nivelul scăzut de educație 4 al societății românești (Hoivic, 1974) din acel timp au facilitat impunerea noii orânduiri. Mica reprezentantă educată a burghezo-moșierimii a devenit o țintă de prigoană 5 a puterii nou instalate (Tismăneanu, 2005). Această categorie socială, care deținea potențialul intelectual necesar unei opoziții, a emigrat, a fost aruncată în închisori, deposedată de bunurile deținute, iar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane. Când vorbea pe subiecte istorice parcă se transfigura integrându-se în timpul respectiv și printre personalitățile istorice ale neamului nostru, cele despre care vorbea. A fost condamnat pe viață ca fost șef de partid, un tip foarte periculos pentru noua orânduire.A murit în detenție, dar nu la Iași. Mai era apoi Dumitriu, al cărui nume mic nu-l mai știu, fostul șef de gară de la Tutova, care a fost arestat în timp ce era în spital foarte bolnav și adus în penitenciar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aprobe aducerea din practică a celor 600 de studenți pentru a li se prezenta situația creată de mine. Se înțelege că prezentarea a fost făcută în spiritul luptei de clasă, adică m-a prezentat ca fiind un dușman periculos al orânduirii socialiste și inclusiv al poporului. În plus, cu cine credeți că mă întâlnesc pe holurile Institutului?, ca să vedeți ce înseamnă un destin: cu Roșca Adrian, denunțătorul meu, care era cu un alt coleg, Tomulescu. Când m-a văzut, Roșca a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Gheorghiu, n-aveam discuții cu nimeni altcineva și nici nu era nimeni din Iași. La Galați erau cei din partea Galațiului adunați, cu colectivizarea, cu fel de fel de probleme. Nu era nimeni de la drept comun, toți erau deținuți politici contra orânduirii socialiste. Am stat acolo în biserică două săptămâni, după care ne-au repartizat la cameră cu mai mulți. Și am stat în camera aia cu profesorul Gheorghiu până la eliberare, în 1961, n-aș putea să vă spun acum câte luni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de ce? Pentru că, în fond, ați suferit fără nici un fel de vină. Din cele spuse de dumneavoastră, manifestarea aceea organizată la Putna a fost expresia unui entuziasm tânăr, sincer și patriotic. Nimic subversiv, nimic dușmănos, nimic care să atace statul și orânduirea socială. Dar, probabil că pe vremea aceea patriotismul sau sentimentul național nu era legitim pentru că toți comuniștii din toate țările trebuiau să se unească... D.V.: Acum încercați și înțelegeți-l și pe Dumitru Vacariu, că vreau să plec și urmează
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
țiganii au acea robie". Surse de venituri Însemnate venituri obținea visteria, încă de pe atunci, din amenzi care mai purtau și numele de osluh, pripas, zavescă, dușegubină. Ele aveau și o denumire generică: gloabe (Nicolae Grigoraș: Principalele amenzi din Moldova în timpul orânduirii feudale - secolele al XIV-leaal XVIII-lea, 1969, p. 150-176). Încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, o altă categorie de obligații ale populației față de domn și vistierie erau așa-numitele prestații, slujbe, servicii, munci sau robote. Ceea ce trebuie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sociale aflate în conflict fiind burghezia de pe poziția exploatatorilor și proletariatul de pe aceea a exploataților. Marx deschide o tradiție intelectuală care presupune că la această luptă nu se poate asista pasiv, iar ordinea socială nedreaptă trebuie schimbată. Trebuie provocată căderea orânduirii capitaliste, pentru ca regimul comunist, unde proprietatea privată, cauza tuturor relelor, nu mai există, să poată deveni posibil. Se poate spune că, în teoriile marxiste, adevărații actori ai vieții politice sunt clasele sociale și reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță aparte
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
mecanismele școlii, Bisericii, mass-media etc., va conserva această dominație hegemonie, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește sintagma bloc istoric pentru a desemna binomul dinamic format din bază și suprastructură, elemente ce au darul de a se întări reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un partid declarat marxist ajuns la putere și schimbarea orânduirii sociale, marxismul a înspăimântat restul lumii. La sfârșitul primului mare conflict armat al secolului XX, puterile de statu-quo au intervenit militar în Rusia și Ungaria împotriva regimurilor instituite de partidele bolșevice ajunse la guvernare, considerate revoluționare. Mai târziu, au constituit
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
justificată de celebra doctrină Brejnev, a suveranității limitate, formulată în 1968. Aceasta prevede dreptul țărilor comuniste (de fapt, al Uniunii Sovietice) de a interveni prin orice mijloace, inclusiv militare, în momentul în care în vreunul dintre statele surori este amenințată orânduirea politică și socială. În perioada postbelică, practica politică a făcut ca în Lumea a Treia forțele de inspirație marxistă să-și unească de cele mai multe ori eforturile cu cele de ordin național, mai ales în procesul decolonizării, în lupta împotriva marilor
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
de perspectivele politică, economică și sociologică asupra temei și menită să ne ghideze în domenii ale structurii sociale relevante pentru statornicirea constituției libertății. Am impresia că patru astfel de domenii au o importanță deosebită [...]: 1) în primul rând, relația dintre orânduirea politică și structura socială este determinată de modalitățile în care indivizii participă la viața societății. Aceste modalități sunt cristalizate în calitatea de membru al societății. în termeni mai politici, am putea spune că măsura în care cetățeanul își exercită rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
extrem de importantă problema impactului ortodoxiei răsăritene asupra unor chestiuni precum atitudinea față de autoritate, dat fiind că ortodoxia se bazează pe relații ierarhice între conducători și subordonați 92. De curând, Lavinia Stan și Lucian Turcescu scriau: „Locul Bisericii Ortodoxe în noua orânduire politică românească rămâne nedefinit și foarte controversat. Aceasta se datorează faptului că mulți conducători ortodocși consideră democratizarea ca pe o amenințare la adresa viziunii lor bizantine asupra relațiilor dintre Biserică și stat, iar statul nu dorește să renunțe la modul său
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au tradus prin concentrarea întregii puteri alocative în mâna statului. Pe măsură ce învățătura marxist-leninistă eșua în confirmarea predicțiilor sale cu privire la logica formațiunii sociale a capitalismului (aceea de a fi numai un stadiu și, în definitiv, un parcurs obligatoriu către finalitatea umanității, orânduirea comunistă), a răsturnării ordinii sociale prin revoluție și în descoperirea rațiunii profunde care stătea la baza motorului istoriei, în care dezvoltarea socială de-a lungul istoriei avea ca bază, structură și suprastructură schema forțelor de producție și a relațiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scopurile societății („Junimea urmărea eliminarea tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită să consolideze bazele orânduirii exploatatoare a capitalismului, să adoarmă conștiința de luptă a poporului”). într-unul din cele mai grosiere și mai pline de ură articole („T. Maiorescu - exponent ideologic al regimului burghezo-moșieresc”), C.I. Gulian, proaspăt membru corespondent al Academiei, îi aducea acuze nemeritate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reciproc, pe principiile și idealurile nobile ale socialismului”, exprimând, totodată, dorința ca acestea „să se dezvolte necontenit și să se afirme tot mai puternic ca un exemplu de raporturi între state socialiste care colaborează și conlucrează activ pentru construirea noii orânduiri în țările lor”. Mult mai pragmatic, secretarul general al CC al PCUS se limitează doar să aprecieze „realizările în domeniul colaborării bilaterale”, subliniind, totodată, nu fără temei, că „noi și prietenii români ne gândim, firește, în primul rând, unde și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o atmosferă de caldă prietenie, înțelegere și stimă reciprocă”. Marea Adunare Populară consacrată prieteniei româno-sovietice și organizată la București la 26 mai este folosită de cei doi conducători pentru a-și prezenta propriile abordări vizând diversele aspecte ale perfecționării construcției orânduirii socialiste. Așa cum era de așteptat, referirile conducătorului român la procesele reformatoare declanșate în Uniunea Sovietică au avut un caracter lapidar. N. Ceaușescu se limitează să facă doar următoarea declarație: „Urmărim cu interes eforturile și preocupările oamenilor sovietici, ale Partidului Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sunt hotărâte să facă totul pentru ca aceste relații să se afirme tot mai puternic ca un exemplu de relații între țări socialiste vecine și prietene, care colaborează și conlucrează activ în lupta și munca pentru edificarea cu succes a noii orânduiri în țările lor, pentru cauza socialismului, pentru triumful păcii în lume”. La rândul său, Andrei Gromâko releva că „dinamica dezvoltării socialismului formulează mereu alte sarcini, reclamă acționarea mai deplină a posibilităților socialismului, îmbogățirea în acest mod a conținutului relațiilor sovieto-române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că în România sunt urmărite „preocupările popoarelor sovietice pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului al XXVII-lea al PCUS privind dezvoltarea și perfecționarea tuturor laturilor economico-sociale, lărgirea democrației socialiste și ridicarea la un nivel superior a întregii activități de edificare a noii orânduiri”. Se recurge, pentru prima oară, la publicarea prescurtată a toasturilor, reducându-se substanțial referirile oaspetelui sovietic la conținutul și formele de realizare a restructurării și transparenței în Uniunea Sovietică, ceea ce trezește nemulțumirea părții sovietice. Comunicatul comun publicat la încheierea vizitei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nivel înalt, exprimându-se hotărârea de a se acționa pentru amplificarea continuă a prieteniei și colaborării româno-sovietice, în interesul reciproc, al cauzei generale a socialismului, înțelegerii și păcii”. O ilustrare a faptului că Mihail Gorbaciov era, în continuare, partizanul perfecționării orânduirii socialiste, și nu al lichidării acesteia, este sublinierea făcută de liderul sovietic în toastul rostit la dineul oferit de Nicolae Ceaușescu, gazda reuniunii, în onoarea participanților la consfătuire: „Cu tot specificul condițiilor naționale, cu toată originalitatea transformărilor și reformelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ceaușescu, gazda reuniunii, în onoarea participanților la consfătuire: „Cu tot specificul condițiilor naționale, cu toată originalitatea transformărilor și reformelor care se înfăptuiesc în diferite țări - sublinia Mihail Gorbaciov -, acestea au ca sens comun năzuința de a dezvălui mai deplin potențialul orânduirii noastre, democrația socialistă, de a păși pe noi trepte ale progresului material și spiritual”. în octombrie 1989, la Berlin, au avut loc festivitățile consacrate împlinirii a 40 de ani de la proclamarea RDG, la care a participat, alături de alți șefi de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a reprezentanților regimurilor din Bulgaria, Cehoslovacia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică, desfășurată la Budapesta, în perioada 1-4 ianuarie 1957. Cu această ocazie, perspectiva sovietică asupra evenimentelor din Ungaria - o contrarevoluție a reacțiunii interne, urmărind, cu ajutorul „cercurilor imperialiste agresive”, să răstoarne orânduirea democrat-populară și să instituie o dictatură fascistă - a fost însușită de toți participanții, devenind perspectiva ideologică a întregului lagăr. în privința relațiilor dintre statele socialiste, se reafirma faptul că Declarația din 30 octombrie 1956 a guvernului sovietic „corespunde întru totul intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
seamă se va arăta că PMR a orientat dezbaterile pe marginea Congresului al XX-lea în așa fel încât „să nu dea apă la moară dușmanului, să nu ducă la slăbirea încrederii față de mărețele realizări ale regimului sovietic și ale orânduirii democrat populare, față de socialism, să nu ducă la interpretări tendențioase care să slăbească unitatea partidului”. Era evident însă că „semințele” acestor posibile urmări existau în raportul secret. Expunerea lui Dej urmărea să pună în evidență modul „just” în care a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consecințelor cultului personalității; decretarea revizionismului ca pericol principal pentru mișcarea comunistă, la momentul respectiv. Prin revizionism erau avute în vedere următoarele aspecte: „ignorarea învățăturii leniniste despre inevitabilitatea luptei de clasă acute în perioada de tranziție”, „propagarea falsei democrații burgheze”, „ponegrirea orânduirii socialiste și a succeselor acesteia”, “încercarea de a nega sau a reduce rolul dictaturii proletariatului și rolul conducător al partidului marxist-leninist”, aprecierea teoriei marxist-leniniste ca “învechită” și “îngustă” în ceea ce privește explicarea fenomenelor contemporane, „ploconirea în fața parlamentarismului burghez”, „proclamarea tezei că singura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pluripartitismul, iar PMSU se transformă în Partidul Socialist Ungar, necomunist. Ziua de 16 iunie 1989, când au avut loc manifestări ample prilejuite de reînhumarea lui Imre Nagy, „poate fi considerată în Ungaria ca un moment de vârf în procesul destrămării orânduirii socialiste” (raportul ambasadorului român la Budapesta din 17 iunie). în Cehia și Bulgaria, transformările au început mai târziu (o explicație susținută de numeroși cercetători stabilind o conexiune directă între nivelul de teroare impus de regimul comunist asupra populației și momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]