1,823 matches
-
-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească... Toți din grup: Da! Da! Cațavencu: Onorabilul orator a promis să încheie cât se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luăm a doua oară de la 1821? A! A! A! Toți din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească... Toți din grup: Da! Da! Cațavencu: Onorabilul orator a promis să încheie cât se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luăm a doua oară de la 1821? A! A! A! Toți din grup: A! A! A! (rumoare.) Farfuridi: Dați-mi voie... Trahanache: (cătră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebicist... Ionescu: Știm ce este plebicistul! Mersi de explicație! Toți: Nu trebuie explicație... (rumoare.) Farfuridi: (cătră întrerupători) Dați-mi voie! (cătră Trahanache.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabilii, onorabilii, rog nu întrerupeți pe orator, (foarte afabil) faceți tăcere; sunt cestiuni arzătoare la ordinea zilii; aveți puțintică răbdare. (cătră Farfuridi.) Aveți cuvântul, stimabile, dați-i înainte! Farfuridi: (luând vânt) Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64... Știm, oricine dintre noi știe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cestiuni arzătoare... Cațavencu: (ridicându-se în capul băncii) Cum, domnule prezident? De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Voi progresul și nimic alt decât progresul: pe calea politică... (îngrașă vorbele.) Popescu: Bravo! Cațavencu: Socială... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Economică... Popescu: Bravo! Cațavencu: Administrativă... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Și... și... Ionescu, Popescu, Grupul: Bravo! Bravo! Trahanache: (clopoțind) Rog, nu întrerupeți pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
are faliții săi, în fine oricare națiune, oricare popor, oricare țară își are faliții săi (îngrașă vorbele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri!... Cum zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!... (aplauze frenetice. Pauză. Oratorul soarbe din pahar și aruncă iar priviri scânteietoare în adunare. În momentul acesta mai mulți inși se mișcă în fund, pe unde apare Cetățeanul turmentat și Ghiță în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate șovăind. Zgomot la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tușește cu putere de trei ori.) Fiindcă orele sunt înaintate... Cațavencu: Dați-mi voie... Trahanache: (ridicându-se) Fiindcă unii dintre domnii alegători au început să plece, ar fi bine, cred, mâine fiind alegerea, ca chiar acuma să rugăm pe onorabilul orator să-și întrerupă discursul un moment, să aibă puțintică răbdare, pentru ca să proclamăm numele candidatului propus de comitetul nostru. Cațavencu: (cu aer foarte degajat) Primesc cu mulțumire, dlre președinte. (coboară de la tribună, cătră grupul său.). Numele candidatului. Toți: (din grup și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
asistat Panaite Topliceanu și Gheorghe Jovianu, acesta de asemenea profesor al lui Bacovia.22) Lascăr Veniamin vorbea și scria în graiul moldovenesc („omienește”, „dovidesc”, „rîdica”, „disvolte”, „apusană” etc), dar cu substanță, coerent și într-o cadență atent studiată, de veritabil orator. în 1985 am pregătit pentru tipar cuvîntarea sa din 1900, exemplu de pedagogie optimistă, dar nu i s-a găsit loc în paginile revistei. Ar fi fost un „cap de pod” spre un viitor volum care să le adune pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Luminile oglinzilor, ediția cit., 1974, p. 63. „Eu sunt un monstru pentru voi...” 1. Opere, p. 74-75. 2. „Puterea celor mulți”, în O lume nouă, p. 63. Obsesia de a dărîma străbate, de asemenea, discursurile furibunde ale lui Panait Vedea, orator și publicist socialist, din Purgatoriul lui Corneliu Moldovanu: „...Și noi clădim, și noi construim, dar nu edificii peste ruine, așezăminte șubrede cu temelii în nisip sau bălegar, ci schele pentru dărîmat, imense eșafodagii pentru năruit bisericile vechi, crăpate de cutremur
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dacă îi frecventa pe directorii revistei, nici dacă a avut neînțelegeri cu vreunul dintre ei. Pentru mine, cert e numai faptul că între el și Bacovia era o mare diferență de stil. I. I. Stoican era, în textele sale, un „orator” abundent, patetic și un metaforist (pe alocuri incongruent). La Bacovia, din contra, totul e discret, spus cu parcimonie. Nu-i exclus ca metaforistul să se fi considerat mai dotat. Mai ales că era și un avocat cu faimă, unul din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar fi făcut față, oare, la o asemenea reuniune mondenă, la care agreabili și remarcabili sînt cei cu facondă? Cert, nu. Incapabil de elocvență umflată, de jocuri de cuvinte și de rimări facile, nu ar fi atras atenția nici ca orator și nici ca epigramist. Lucru ciudat, întro vreme și în tîrgul în care epigrama era o specie în vogă, el n-a scris decît una. Culmea: „Unui alcoolic”! Mai mult, n-a răspuns nici la epigramele (e drept omagiale) ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un destin colectiv, a unui întreg popor cu un profet ce i-a tălmăcit istoria, destin care se realizează în mod exemplar integrîndu-se în acea cohortă halucinantă a marilor "conducători" dictatoriali ale căror imagini s-au multiplicat în secolul nostru. Oratori aproape sacri, ei acționează mai întîi de toate prin Verb, prin cuvîntul prin care înțeleg să hotărască cursul istoriei. Ce a făcut Isus Hristos? comentează Goebbels. A scris cărți, a ținut predici? Și Mahomed?... Uitați-vă la epoca noastră. Mussolini este
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
toate prin Verb, prin cuvîntul prin care înțeleg să hotărască cursul istoriei. Ce a făcut Isus Hristos? comentează Goebbels. A scris cărți, a ținut predici? Și Mahomed?... Uitați-vă la epoca noastră. Mussolini este el un mare scriitor sau un mare orator? Atunci cînd Lenin s-a dus de la Zürich la Sankt Petersburg, a alergat el de la gară la masa lui de lucru pentru a scrie o carte, sau a vorbit mulțimii? Doar marii creatori de cuvinte au făcut să existe bolșevismul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a înțelege recurența acestor descrieri, trebuie să cunoaștem importanța modelelor retorice în arta scrisului. E. R. Curtius, la care ne referim aici, considera că tradiția retorică a Antichității și-a creat o rezervă de "locuri comune" (loci communis) care servesc oratorilor, juriștilor și retorilor. Prin locus înțelegem sursa tematică de argumente necesare subiectului. Cît despre atributul communis, el înseamnă generalitatea, universalitatea, așadar perenitatea acestor argumente. Permanentizarea locurilor comune a favorizat crearea trăsăturilor de topică care la rîndul lor au permis, prin
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deosebit de important să stabilim cu precizie locurile și părțile sistemului de predare a retoricii în care se puteau găsi indicații pentru descrieri peisagistice. Vom întîlni mai întîi discursul judiciar. De la Aristotel încoace, teoria probei distinge între dovezi "neartificiale" (pe care oratorul le găsește gata făcute, el neavînd decît să le folosească ca atare) și dovezi "artificiale". Acestea din urmă sînt create de oratorul însuși; lui îi revine sarcina să le "găsească". Ele se bazează pe raționamente, sau în limbajul aristotelic pe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
peisagistice. Vom întîlni mai întîi discursul judiciar. De la Aristotel încoace, teoria probei distinge între dovezi "neartificiale" (pe care oratorul le găsește gata făcute, el neavînd decît să le folosească ca atare) și dovezi "artificiale". Acestea din urmă sînt create de oratorul însuși; lui îi revine sarcina să le "găsească". Ele se bazează pe raționamente, sau în limbajul aristotelic pe silogisme (concluzii). Silogismul retoric se numește entymema, în limba latină argumentum (Quintilian, V, 10, 1). Pentru aflarea unor asemenea dovezi, retorica oferă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
istorici iluștri, precum Titus Livius și Tacitus, au făcut din ea tablouri vii. Însă discursul poetic și cel oratoric nu se pretează în egală măsură acestui ideal de creare a "tabloului". După Marmontel, poetul dispune de mai multă libertate decît oratorul, obligat să fie mai sobru: "Regula acestuia este ca nu numai Descrierea să fie un procedeu care să conducă la cauza sa, ci ca fiecare trăsătură pe care o folosește să servească la sublinierea rolului acestui procedeu" (p. 457). Denotînd
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplu o vale, un munte, o cîmpie, un oraș, un sat, un templu, o grotă, o grădină, o livadă, o pădure etc". (p. 422). P. Fontanier subliniază chiar că acest tip de descriere este folosit în egală măsură și de orator; b) cronografia: pentru această descriere a timpului, a perioadelor, a epocilor, el subliniază faptul că "aceasta caracterizează mai ales timpul unui eveniment, precum și circumstanțele în care acesta are loc" (p. 424); c) prozopografia: "descriere ce are drept obiect imaginea, corpul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de caracter (în latină notatio). Primul zugrăvește un individ, al doilea o generalitate. Unul se potrivește mai degrabă istoricului, celălalt este singurul care poate fi preluat de către scriitorul de satire și comedii, atunci cînd vrea să rămînă în limitele decenței. Oratorul poate, pe rînd, să realizeze portrete sau să traseze caractere, în funcție de ceea ce își propune" (p. 243). În fine, el completează Paralela cu Similitudinea care este "o paralelă între două lucruri, două obiecte considerate prin raportul de asemănare între ele; este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dacă realizarea a urmat promisiunilor care privesc viața socială. Pentru aceasta instituțiile noastre vor avea o fațadă frumoasă, care va demonstra în mod elocvent binefacerile lor în ceea ce privește progresul. Noi ne însușim fizionomia partidelor, a tuturor tendințelor, și le vom preda oratorilor noștri care vor vorbi atât de mult, încât lumea va obosi ascultându-i. Pentru a pune mâna pe opinia publică, trebuie să o punem în încurcătură exprimând diferite părți și mult timp atâtea opinii contradictorii încât creștinii vor sfârși prin
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
invenții materiale, pentru că adevărul este unul și nu ar putea să progreseze. Progresul, ca o idee falsă, servește să întunece adevărul, pentru ca nimeni să nu-l cunoască, afară de noi, aleșii lui Dumnezeu, păzitorii săi. Când domnia noastră va fi venit, oratorii noștri vor judeca asupra marilor probleme care au tulburat omenirea, pentru a o aduce în sfârșit la regimul nostru mântuitor. Cine va bănui atunci că toate aceste probleme au fost născocite de noi după un plan politic pe care nimeni
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
este ruina puterii. Garda regelui evreilor. Prestigiul mistic al puterii. Arestarea la prima bănuială. Când ne va fi necesar să întărim măsurile de protecție polițienească (care minează atât de repede prestigiul puteriiă, vom stimula dezordini, manifestări de nemulțumire, exprimate de oratori buni. Persoane nutrind aceleași sentimente se vor uni cu ei. Aceasta ne va servi ca motiv pentru a autoriza percheziții și supravegheri ai căror agenți vor fi servitorii pe care îi vom avea în poliția creștină. Cum cea mai mare
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pe care le ai, și nu în singura dezvoltare fantezistă a temei EU-lui tău. Forța noastră va fi glorioasă, pentru că va fi puternică, pentru că va guverna și va conduce, și nu se va lăsa târâtă la remorca fruntașilor politici, a oratorilor care strigă cuvinte nebune, pe care le numesc principii mari și care în realitate nu sunt altceva decât utopii. Puterea noastră va fi arbitrul ordinii, care face toată bucuria oamenilor. Aureola acestei puteri va naște o adorație mistică și venerația
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
astfel că atitudinile difereau mult în funcție de apartenența declarată a locutorului. Voluntarii cărora li s-a spus că vorbitorul era membru al Partidului Socialist, considerau discursul ca fiind bine construit, logic și bine argumentat. Ceilalți, cărora li s-a spus că oratorul era membru al opoziției, considerau discursul ca fiind sec, slab și amăgitor. Și într-un caz și în celălalt era vorba despre același discurs! Experimentul de mai sus arată că mecanismele de acceptare sau de respingere a unui subiect politic
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
jurnalele televizate în emisiunile specializate de politică și la Adunarea Națională din 2006. Au repertoriat trei tipuri de gestică: una care punctează, cea care ritmează discursul, o gestică „adaptatoare”, care nu are un raport direct cu conținutul verbal (este exemplu oratorului care își trece mâna prin păr sau se joacă cu stiloul) și o gestică metaforică, care se realizează prin analogie cu discursul (de exemplu, deschiderea brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]