2,543 matches
-
trebuie să fie înainte de toate energici și de caracter. Oricine a șovăit numai o dată în cariera sa politică, fie el prelat, fie ilustritate, fie magnificență, trebuie înlăturat cu îngrijire, căci aicea trebuiesc oameni ai faptei pre care să nu-i orbească nici șansele, nici aurul, nici stelele și ordurile mari (cari în genere se pun pre inime mice! ) și, apoi, cu oameni probi și de caracter nu se încap tranzacțiuni încurcate. Ei vor cere pentru națiunea lor cât li va ordona
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
hrănește pre industriaș și îmbracă pre agricultor, trebuie asemenea să fie în mînele aceleiași națiuni. Declarăm a înțelege, deși nu concedem, ca cineva să fie aservit vrunei națiuni viguroase ce te supune cu puterea brută, ori unei alteia, ce te orbește cu lustrul civilizațiunei sale. Dar să fim servitorii... cui? Celei mai decăzute populace din Europa, a cărei vanitate și lăudăroșie nu e decât o lungă și scârboasă don-quixotiadă. Căci ce au acești oameni ca să ne superiorize? Au ei ceva ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comedie tradusă din franțuzește. Deie Domnul ca sistemul privirei pozitive și mai cu samă acela al descărcărei generale să nu vie prea târziu. Reproducem din discursul d-lui Brăteanu toate pasagele cari caracterizează vina cea mare a generației trecute care, orbită de civilizația străină, a crezut că, introducând {EminescuOpIX 292} formele esterioare ale ei, i-a introdus totodată și cuprinsul. Acest cuprins nu se realizează decât prin muncă. Nici ziare, nici legi, nici academii, nici o organizație asemănătoare cu cele mai înaintate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de treabă. {EminescuOpIX 293} Ce sunt aceste caractere boite cu albeața morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o mântuie de moarte. "Nici o situație care nu rezultă din conflictul caracterelor nu este admisibilă " - regulă veche
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o minge de cauciuc. (Se ridică și încearcă să facă câțiva pași de dans, dar se așază imediat înapoi) ERNA: Eu pot cel mult să-mi închipui că o să pot să merg cândva cu Wottila, la Roma. Un Urbi et orbi în piața Sfântul Petru, asta ar fi ceva frumos, sau măcar să ieșim la iarbă verde... ori un chef mic și drăguț. GRETE: Întocmai. Un chef mare, strașnic ar fi ceva potrivit pentru Grete. Ar trebui să fie o mulțime de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui, și se umple cu foame de la ciuma porcilor și d-aia scroafa trebuie musai tăiată și așa dispare lumea sub pământ și foamea e chiar scroafa, și scroafa este chiar foamea, asta știu deja ochii, încă de pe când erau orbi, că ei trebuie să prindă locul în viață pe unde devin cel mai ușor roșii... Păi tocmai sângele gâlgâie ăl mai hărmălios Sângele se joacă de-a Foamea Foamea, Scroafa Scroafa joacă Sângele Asta-i rugăciunea cea de toate zilele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
O sărbătoare e o cafteală de lumină Ca o plesneală peste ochi La tot ce se uită omul se ghemuiește și se uită înapoi Așa un Președinte e ca o Sărbătoare Așa o zi de președinte trebuie ținută De cei orbiți de lumina biciuitoare Când un ocular atârnă din orbita scobită ... (vrea să-și scobească ochii și să-i tragă afară, în cele din urmă se trage de limba scoasă afară) Cine știe Așa un președinte își aruncă chiloții Poate chiar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
închisoare. Cecitatea personajului devine însă simbolică, deoarece Ianuarie a fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i răsplătească prostia și infatuarea pe măsură. Adulterul femeii ar fi avut loc chiar dacă soțul nu ar fi orbit fizic. Redobândind vederea pe neașteptate, Ianuarie își zărește consoarta în părul din grădină, în brațele lui Damian. Femeia nu se pierde nici măcar în fața acestei situații mai mult decât clare și compromițătoare, găsește un răspuns pe 893 E. Talbot Donaldson, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iubirea este singura care poate da un sens vieții, poate înnobila, devine un ideal pe care aceste personaje feminine nu încetează nicicând să îl găsească. Eroina povestirii a noua, din cadrul aceleiași zile a Decameronului, se îndrăgostește de prietenul soțului, care orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fără temei. (D) Singura obiecție pe care i-am auzit pe epicurei că o aduc cu privire la demonii admiși de Empedocle este doar teza că, deși sunt răi și perverși, sunt totuși fericiți și au o viață lungă deoarece răutatea este orbită În mare măsură și dublată de tot ceea ce este pasibil să o distrugă. Dacă Într-adevăr așa stau lucrurile, Epicur va apărea mai prejos decât sofistul Gorgias, iar Metrodor inferior poetului comic Alexis, deoarece acesta a trăit de două ori
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
închisoare. Cecitatea personajului devine însă simbolică, deoarece Ianuarie a fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i răsplătească prostia și infatuarea pe măsură. Adulterul femeii ar fi avut loc chiar dacă soțul nu ar fi orbit fizic. Redobândind vederea pe neașteptate, Ianuarie își zărește consoarta în părul din grădină, în brațele lui Damian. Femeia nu se pierde nici măcar în fața acestei situații mai mult decât clare și compromițătoare, găsește un răspuns pe 893 E. Talbot Donaldson, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iubirea este singura care poate da un sens vieții, poate înnobila, devine un ideal pe care aceste personaje feminine nu încetează nicicând să îl găsească. Eroina povestirii a noua, din cadrul aceleiași zile a Decameronului, se îndrăgostește de prietenul soțului, care orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dorește. Religia unui individ nu aduce nici beneficii, dar nici prejudicii nimănui, decât lui Însuși. E contrar naturii religiei să fie impusă cu forța”. În anul 313 Însă Constantin recunoaște existența legală a creștinilor, iar un secol mai târziu, Biserica, orbită de mirajul puterii, a acceptat ca eterodocșii să fie persecutați. Împărații romani au proscris păgânismul. Atunci s-au schimbat rolurile și, la sfârșitul secolului al IV-lea, păgânii erudiți erau cei ce apărau libertatea cultului Împotriva celor care, cu un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
un rol e avut în ă ce mai r la Palatul v ro în re fo c lo n o su la adresa odest, dele românilor i și a rep ii rezistența eleff rționată ac senț ial pen emisiune ealizasem administra orbea p b mânește, vățat foa pede și arte ac u răspuns imedi gice dar eapărat biect ! A bstanță în regimului gatul UE , el știind rezentanț la est tru cu un tiv Nu rea ine a rte era tiv, uri ate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
îndreptată spre Răsărit și cu mâinile ridicate, fericitul slujitor al lui Dumnezeu s-a rugat timp de trei ore continue. Și iată că s-a făcut o mare lumină, de strălucirea căreia ochii marinarilor și cei ai soldaților au fost orbiți, pentru ca să nu mai poată vedea oștirea îngerească. Marinarii auzeau numai vocile care îi vorbeau preafericitului Theogenes, așa încât marinarii căzuți în prada fricii nu mai aveau de gând să-l arunce în mare. Atunci el i-a implorat spunând: „Faceți ceea ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la înfometarea preopinenților. Ordinul semnat zilele acestea, de ministrul de Interne Traian Igaș, prin care norma de hrană a polițiștilor a fost redusă de la 700 la 150 de lei, i-a nemulțumit foarte tare pe aceștia. Mulți din țara asta, orbiți de egoism, și oarecare neîncredere în dispozițiile PDL-iștilor din guvern, nici nu-și dau seama cât bine va face țării românești decizia ministrului. S-a estimat în cercurile PDL, că polițiștii având simțurile mai ascuțite din cauza foamei, vor prinde
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
unde se auzea un plânset monoton și stins ca o părere. Începu să lovească și cu picioarele în ramurile acelea blestemate ce se rupeau de parcă erau de sticlă. Un șarpe roșu ca un fulger întârziat trecu prin fața ochilor săi, orbindu-l. Deschise precaut ochii și se minună de liniștea care se înstăpânise deodată. În fața sa se întindea o apă nu prea mare, o apă limpede încremenită, fără nici un val. Își dezbrăcă hainele, le lăsă jos una câte una și observă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în apa adâncă scălămbăindu-se care de care cât mai urât posibil, făcând din aceste schimonoseli adevărate virtuți cu care se mândreau până și în timpul iernii, când adevărați munți de zăpadă acopereau grădinile, străzile și trotuarele. Soarele fierbinte de vară îl orbea cu razele sale puternice care-i cădeau drept în lumina ochilor. Aproape nimic nu vedea în față. Fugea. Fugea de mânca pământul. Fugea în disperare. Fugea în direcția Soarelui de mână cu sora lui mai mare ca el, dar mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
viteză aproape perpendicular pe trotuar, lăsând cinci-șase metri distanță față de primul. Acesta nu a stins farurile, exact cum trebuia să procedeze în asemenea situații. Din el coborâse cineva, însă, din cauza luminii puternice ce-i cădea drept în ochi și-l orbea, nu putea desluși persoana sau persoanele care au coborât și nici pe cele ce se aflau încă în cel de-al doilea autoturism. La început a crezut că e vorba de un prinț arab sau prusac rămas fără tron, însă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
privea, la orizont, acolo unde albastrul cerului se unește cu omătul alb, un munte, de forma unui con gigant, cu nenumărate denivelări, format numai din cristale de gheață, aproape transparente, ce descompun razele solare în nenumărate culori și nuanțe diferite, orbindu-l prin prospețimea, claritatea și măreția lor, se arăta în toată splendoarea. Din viteza cu care se deplasa, privea la minunea de la marginea orizontului și nu-i venea a crede. Muntele Sacru cel mai măreț monument al naturii din toate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un fel de lepră duhovnicească a sufletului și care poate fi biruit doar prin viața de obște. Cartea a VIII-a, care însumează 22 de capitole, se ocupă cu analizarea și combaterea duhului mâniei. Cassian spune că această patimă ne orbește și ne împiedică să fim înțelepți, drepți, cinstiți, potoliți, feriți de păcate și de primejdii de moarte. El folosește o serie de versete scripturistice pentru a sublinia efectele negative ale mâniei: ,,bărbatul mânios este necinstit“ (Pilde 11, 25); ,,mânia omului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
arătat milă aproapelui. Că cei ce am urât înțelepciunea și n-am ales frica de Tine, nici n-am voit să ținem seama de sfaturile Tale, secerăm roadele cuvenite ale semințelor noastre și suntem plini de nebunia noastră. Ne-a orbit amăgirea vieții și n-am cunoscut tainele lui Dumnezeu, nici n-am nădăjduit într-o plată a evlaviei. De aceea am fost părăsiți pe cărările fărădelegii și am străbătut pustii neumblate (necunoscute de supravegherea dumnezeiască), iar calea Domnului n-am
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a releva că acest punct de plecare, pretinsul paralelism între poezie și politică, nu este exact. Poeți se găsesc foarte rar politici cât frunză și iarbă."92 Gazeta St. Petersburg, în numărul din 2/14 februarie, ne acuza că suntem orbiți în privința Basarabiei, incapabili a vedea în ce poziție ne aflăm comparativ cu imperiul. Orbirea ar veni din îngustimea gândirii diplomaților și jurnaliștilor de la București, care sacrifică "interesul real" al României pe altarul "mândriei naționale". "Înainte de toate ne învăța binevoitoare gazeta
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]