17,184 matches
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
atac a apelului, fiind eliminată calea de atac a recursului, întrucât recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege; (ii) apelul reprezintă calea ordinară de atac, ce are un caracter devolutiv; (iii) în reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale
DECIZIA nr. 574 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278793]
-
Cu privire la căile de atac, potrivit Codului de procedură civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege, iar apelul reprezintă calea ordinară de atac, ce are un caracter devolutiv. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui
DECIZIA nr. 574 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278793]
-
care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018
DECIZIA nr. 72 din 30 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277456]
-
Supraveghere din Domeniul Feroviar și Consiliul de supraveghere din domeniul naval, structuri fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței; ... d) întocmește cererile de autorizare judiciară pentru inspecțiile Consiliului Concurenței, precum și cererile de chemare în judecată și căile de atac ordinare și/sau extraordinare împotriva hotărârilor judecătorești ce vor fi semnate de către președintele Consiliului Concurenței ori înlocuitorul acestuia; ... e) colaborează cu structurile Consiliului Concurenței implicate în emiterea/încheierea actelor administrative ce fac obiectul dosarelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în vederea îndeplinirii
REGULAMENT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276939]
-
plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), „elementele fundamentale ale legii electorale [...] nu trebuie supuse unui amendament cu mai puțin de un an înaintea alegerilor“, iar textul prevede în continuare: „sau trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior legii ordinare“ [a se vedea cap. II art. 2 lit. b) din Liniile directoare]. ... 21. Curtea Constituțională a mai constatat, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
fiind dictate de interesele sale iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea, în Constituție sau într-un text superior legii ordinare, a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
text superior legii ordinare, a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal. Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materie electorală vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituțională
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar - trebuie să fie reglementate la nivelul legii organice, o eventuală „probă suplimentară eliminatorie“ ca etapă distinctă a concursului sau examenului reprezentând un aspect esențial ce nu poate fi lăsat la latitudinea unei reglementări ordinare și, cu atât mai puțin, a uneia infralegale. Dintr-o altă perspectivă, norma care permite stabilirea unor probe suplimentare fără criterii prevăzute de lege, printr-un act administrativ, poate genera o aplicare arbitrară, lipsită de transparență și poate crea premisele
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
și Guvernului pentru a formula punctele lor de vedere asupra sesizării de neconstituționalitate. ... 23. Președintele Camerei Deputaților apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 24. În acest sens arată că, în considerarea dispozițiilor art. 79 alin. (2) din Constituție, legiuitorul ordinar a adoptat Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare. Aceasta cuprinde dispoziții privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, menite să asigure îndeplinirea de către această instituție fundamentală a rolului său constituțional de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
ultima săptămână a fiecărei luni, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui. Dacă data de convocare a comisiei este într-o zi nelucrătoare, aceasta se amână până în prima zi lucrătoare de după data întrunirii în ședință ordinară. (3) C.C.M.E.V.B. îndeplinește următoarele atribuții și responsabilități: a) analizează rapoartele lunare privind execuția veniturilor bugetare în administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin raportare la planul de venituri necesar a fi realizat lunar; ... b) analizează rapoarte lunare privind execuția veniturilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 116 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277398]
-
ca organ unitar, colegial. Constituția, la art. 134 alin. (2), atribuie secțiilor CSM competență numai în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, iar sintagma „în condițiile legii“ din cuprinsul art. 125 alin. (2) al Legii fundamentale presupune că legiuitorul ordinar este îndrituit să reglementeze prin lege procedura referitoare la exercitarea atribuțiilor privind propunerile de numire, promovare, transfer și sancționare a judecătorilor, atribuții ce revin Plenului CSM ca organ colectiv, și nu că legiuitorul poate transfera înseși atribuțiile privind cariera judecătorilor
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
ce privește dispozițiile art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, instanța de judecată consideră că acestea nu contravin textelor fundamentale, care permit legiuitorului ordinar să reglementeze în concret, prin lege organică, atât atribuțiile Plenului CSM, cât și atribuțiile secțiilor CSM referitoare la cariera judecătorilor, cu respectarea dispozițiilor cuprinse la art. 134 alin. (2) din Constituție. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
reține că problema în discuție nu are în vedere un drept fundamental, ci un beneficiu de natură profesională, astfel că atât asupra stabilirii existenței lui în sine, cât și asupra destinatarilor, modalităților și condițiilor sale de exercitare este suveran legiuitorul ordinar, acesta fiind limitat în reglementarea acestui beneficiu doar de respectarea normelor și principiilor fundamentale. ... 28. Or, din analiza de mai sus rezultă că, în timp, legiuitorul, începând cu perioada imediat următoare schimbării regimului politic din țara noastră, a adaptat condițiile
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
competența privind propunerile de numire, precum și promovarea judecătorilor, Curtea reține că, potrivit art. 125 alin. (2) din Constituție - invocat în motivarea criticii de neconstituționalitate -, aceasta aparține CSM, în condițiile legii sale organice, sintagmă prin care legiuitorul constituant permite legiuitorului ordinar să aprecieze asupra reglementării acestor condiții și modalități de realizare efective a respectivelor atribuții. Sensul normei constituționale mai sus menționate este cel potrivit căruia aceste prerogative (propunerile de numire, promovarea, transferul și sancționarea judecătorilor) nu pot aparține unei alte persoane
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament. ... 26. Potrivit fișelor legislative aflate pe site-ul Camerei Deputaților și al Senatului, Curtea constată că legea care constituie obiectul prezentei sesizări a fost adoptată în procedură ordinară de Senat, în calitate de Cameră decizională, în data de 26 iunie 2023, iar pe data de 28 iunie 2023 a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, fiind apoi
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
cum acesta este reglementat în dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă. Cerința normei impune, totodată, ca punctul de vedere al instanței să întrevadă explicit care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu. De asemenea, trebuie să cuprindă o justificare a modului în care chestiunea de drept care face obiectul sesizării este susceptibilă de interpretări diferite, necesitând, astfel, o dezlegare
DECIZIA nr. 70 din 23 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277161]
-
sinteza anuală a auditului de calitate și o prezintă, prin directorul general, președintelui Consiliului superior al Corpului. După însușirea acesteia de către Consiliul superior al Corpului, sinteza este încorporată în raportul anual destinat dezbaterii și aprobării de către Conferința națională ordinară. Articolul 38 (1) Nerespectarea de către structurile Corpului a prevederilor prezentului regulament constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului sau Regulamentului intern al Corpului, după caz. (2) Neaducerea la îndeplinire a dispozițiilor comunicate
HOTĂRÂRE nr. 23/754 din 19 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278183]
-
regulament pentru adoptarea recomandărilor Comisiei. (4) Membrii subcomisiilor au mandat conferit pe perioada desfășurării activității pentru care subcomisia a fost constituită. La lucrările subcomisiilor tematice pot fi invitați și experți externi. Articolul 17 Comisia și subcomisiile tematice lucrează în ședințe ordinare și extraordinare. Plenul CNDȘ se întrunește în ședințe ordinare, câte o ședință în fiecare trimestru. În situații excepționale, președintele CNDȘ poate convoca, în ședință extraordinară, plenul Comisiei sau al subcomisiilor tematice. Articolul 18 Convocarea membrilor CNDȘ sau invitarea experților externi
REGULAMENT din 20 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278471]
-
mandat conferit pe perioada desfășurării activității pentru care subcomisia a fost constituită. La lucrările subcomisiilor tematice pot fi invitați și experți externi. Articolul 17 Comisia și subcomisiile tematice lucrează în ședințe ordinare și extraordinare. Plenul CNDȘ se întrunește în ședințe ordinare, câte o ședință în fiecare trimestru. În situații excepționale, președintele CNDȘ poate convoca, în ședință extraordinară, plenul Comisiei sau al subcomisiilor tematice. Articolul 18 Convocarea membrilor CNDȘ sau invitarea experților externi la ședințele CNDȘ sau ale subcomisiilor tematice se face
REGULAMENT din 20 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278471]
-
DECIZIE nr. 1 din 29 ianuarie 2024 privind convocarea Camerei Deputaților în sesiune ordinară EMITENT CAMERA DEPUTAȚILOR Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 29 ianuarie 2024 În temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei
DECIZIE nr. 1 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278539]
-
66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, președintele Camerei Deputaților decide: ARTICOL UNIC Camera Deputaților este convocată în prima sesiune ordinară a anului 2024 în ziua de joi, 1 februarie 2024, ora 16.00. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, ALFRED-ROBERT SIMONIS București, 29 ianuarie 2024. Nr. 1. -----
DECIZIE nr. 1 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278539]
-
DECIZIE nr. 2 din 29 ianuarie 2024 privind convocarea Senatului în sesiune ordinară EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 29 ianuarie 2024 În temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, președintele
DECIZIE nr. 2 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278538]
-
ianuarie 2024 În temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, președintele Senatului decide: ARTICOL UNIC Se convoacă Senatul în prima sesiune ordinară a anului 2024, în ziua de joi, 1 februarie 2024, ora 16.00. PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE-IONEL CIUCĂ București, 29 ianuarie 2024. Nr. 2. -----
DECIZIE nr. 2 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278538]
-
civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și
DECIZIA nr. 474 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278495]