2,568 matches
-
efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată ordonării structurii în soluțiile apoase. Moleculele de apă se aranjează în jurul părții organice dizolvate, creând așa numitul efect “iceberg” . Adsorbția moleculelor organice distruge această structură și duce la o stare ordonată, astfel că apare o schimbare pozitivă a entropiei. Factorii care
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
ce au ca punct de pornire nu o formă de bază în sine, ci o etapă din construirea altei figurine. Este cazul cățelului, de exemplu, confecționarea acestuia începând de la etapa a zecea a construirii elefantului. De aici apare și necesitatea ordonării atente și corecte a conținuturilor în momentul planificării acestora, dar și cea a însușirii temeinice de către elevi a pașilor de parcurs în realizarea fiecărei figurine. Bineînțeles, învățătorul va interveni și-i va sprijini și îndruma pe elevi ori de câte ori va fi
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
măsura 1 - pp; prim punct culminant, măsurile 31 - 32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu revenirea tempo-ului inițial într-o ipostază mai lentă (au Mouvt plus lent), ordonarea într-o manieră minuțios elaborată a intențiilor agogice din secțiunile finale, indicând cu elocvență prezența unui scenariu conceput în scopul detensionării gradate a turbulenței sonore anterioare. Calmul revine prin „chemările” reiterate ale temei introductive, conservând atributele calitative ale acesteia, definite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
strămută scena în supranatural, smulgând-o din realitate și situând-o într-un univers ce nu aparține omului. Stilul lui Goya este stilul angoasei, al neomenescului. Între reportaj și coșmar încearcă o redare a lumii așa cum o vede el, o ordonare nu după flori, ci după rădăcinile ei subterane. Divinitatea, pentru el, are un element subteran într-o lume în care e prezent mereu diavolul. Ficțiunea nu înseamnă înfrumusețarea acestei lumi, ci ajungerea la suprafața alteia. acterul fantastic al acestora este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
literar, ce conține visul posedă un element polemic intern, un dialogism ce modifică printr-o comunicare stilistică relația dintre microtext și întregul acestuia. În acest fel, genul de discurs al microfragmentului despre vis trebuie comentat, ca o anumită năzuință de ordonare a cuvântului dincolo de acesta. În nuvela Preludiu sentimental scriitorul face apel la experiențele similare ale cititorului, la nucleul antropologic comun, cei doi fiind legați prin același “aparat mental”. ”Lectorul își va aduce aminte de experiențele similare”, pentru că memoria involuntară respectă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
seama că numai în urmă cu câteva mii de ani, abia apărea banul, iar azi, la începutul secolului XXI, folosim deja moneda electronică, într-un proces extrem de sofisticat de dematerializare a banului. Există câteva principii, criterii după care am realizat ordonarea acestei dezbateri. 1. Primul ar fi acela că pe tot parcursul lucrării am considerat banii și moneda ca fiind două categorii identice atât sub aspectul limbajului comun, cât și din punctul de vedere al celui de specialitate. Și aici există
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
au certat cu Petru deoarece părea că Isus îl preferă în defavoarea lor; nu îl întreabă dacă i-a iertat. Se mulțumește doar să spună: „Mă iubești pe mine?” deoarece în această iubire deplină a lui Isus este condensată plinătatea dorințelor, ordonarea lor, perfecțiunea lor. Așadar, Isus îi restituie încrederea lui Petru nu cu un interogatoriu asupra faptelor sau atitudinilor sale, dar cu întrebări asupra iubirii față de El, ca centru al istoriei și ca Domn al Bisericii. 2. Cine este Petru căruia
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
distinge întotdeauna ceea ce este mai bun, dragostea voastră să se îmbogățească din ce în ce mai mult în cunoaștere și în orice fel de discernământ...”. Chiar și acesta este un concept care supune întotdeauna omul plin de dorințe în mișcare, în realizare, maturizare și ordonare. Dar voința lui Dumnezeu e de asemenea un mister. Într-adevăr, uneori este numit de Paul „misterul”: adică faptul că Dumnezeu atât de mult a iubit lumea încât a atras-o în această spirală a capacității Sale de a iubi
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
în care va rămâne până la 13 martie 1907 când va demisiona. Ca primar a avut idei îndrăznețe și a impus planuri ce și-au dovedit valabilitatea în timp: · sistematizarea orașului în perspectivă și elaborarea unor schițe de sistematizare de către specialiști; · ordonarea străzilor pe baza unui plan rectangular; · zonarea orașului pe funcții economice: rezidențială, comercială, industrială, turistică; · va iniția primele amenajări turistice la Mamaia și va susține promovarea ei ca stațiune; · pionier al iluminatului public al străzilor în orașului Constanța; · are inițiativa
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
cu un scriitor, Paul Scarron, un libertin autodeclarat și afectat de o artrită deformantă gravă, alcoolic și cu douăzeci și cinci de ani mai în vârstă. În compania soțului ei, tânăra Françoise a citit mult, s-a cultivat, l-a ajutat în ordonarea foilor manuscriselor. Soțul ei a murit și, eliberată de această relație matrimonială, a intrat în anturajul unor nobile cunoscute și s-a stilat în saloanele lor. Dintre mondenele epocii, unele și-au pus amprenta asupra formării tinerei Françoise: marchiza de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
semnificației pe firul textului" (1985: 20-21). Această poziție este prelungită în aceeași măsură de către un filosof specialist în argumentare, M. Meyer, și de către un teoretician al literaturii, T. Pavel. Primul definește textul ca pe un tot: "și nu o simplă ordonare de propoziții independente (și analizabile ca atare) care ar fi fost puse cap la cap", și adaugă: "sensul unui text se determină din componentele sale, dar nu se reduce la ele" (Meyer 1986: 252). Dialectica relațiilor dintre întreg și părți
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semne-cuvinte. Nota vorbește de "termeni care stau la dispoziție în limbă" și, mai precis, de concepte (semnificat) îmbrăcate în formă lingvistică (semnificant). Definiția discursului ca legătură între concepte îmbrăcate în formă lingvistică lasă deschisă întrebarea despre natura și întinderea acestor ordonări. Nota face aluzie doar la stabilirea unei legături între semne "care așteaptă să fie puse în raport unele cu altele" și deci trebuie să căutam în altă parte, în Curs și în notele cursului, o descriere a naturii și întinderii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu numai ca obiect empiric, dar și ca obiect teoretic, unitatea de comunicare-interacțiune de limbaj numită discurs, precum și natura legărilor textuale în care Platon, Humboldt și Saussure vedeau deja cheia faptelor de discurs. • Obiectul lingvisticii textuale este astfel recentrat asupra ordonării unităților de complexitate diferită, în sînul unei unități text ale cărei frontiere trebuie interogate. • Lingvistica textuală are ca scop să dea lingvisticii și analizei discursului o definiție a textului, care le lipsește. • Stabilirea materială a oricărui text atît oral cît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1990: 41-51. Capitolul 5 PERIOADE ȘI SECVENȚE: UNITĂȚI COMPOZIȚIONALE DE BAZĂ Atunci cînd am făcut din propoziția-enunț unitatea textuală elementară (cap. 3), surprinzînd apoi operațiile mari care ordonează legările acestor unități (cap. 4), ne-am ocupat mai ales de descrierea ordonărilor liniare. Ne rămîne acum să ne ocupăm de modul în care se face trecerea de la așezarea în serie a propozițiilor-enunț la împachetarea lor semantică în unități textuale de nivele crescătoare de complexitate. Studiul trecerii de la combinația în serie la configurații
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
țin împreună. Vom distinge aici unități textuale slab tipizate: perioadele, și unități mai complexe și tipizate: secvențele (centrul schemei 4). Între o secvență minimală și o perioadă complexă, diferența ține mai puțin de volum, cît de complexitatea întregului alcătuit prin ordonarea propozițiilor-enunț. De o amplitudine potențial mai redusă decît secvențele, perioadele sînt unități care intră direct în componența părților unui plan de text (partea stîngă din schema 4). Secvențele sînt unități textuale complexe, compuse dintr-un număr limitat de pachete de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care-l formează; • o entitate relativ autonomă, dotată cu o organizare internă proprie și deci în relație de dependență-independență cu ansamblul mai larg din care face parte (textul). Spre deosebire de perioadele simple, macro-propozițiile care intră în compoziția unei secvențe țin de ordonările preformatate de propoziții. Aceste diferite ordonări sînt numite "narative", "argumentative", "explicative", "dialogale" și "descriptive". Scopul cărții mele din 1992 (Les textes: types et prototypes) a fost să dezvolte ipoteza diferitelor ordonări preformatate de secvențe în opoziție cu tipologia textelor. Cele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
autonomă, dotată cu o organizare internă proprie și deci în relație de dependență-independență cu ansamblul mai larg din care face parte (textul). Spre deosebire de perioadele simple, macro-propozițiile care intră în compoziția unei secvențe țin de ordonările preformatate de propoziții. Aceste diferite ordonări sînt numite "narative", "argumentative", "explicative", "dialogale" și "descriptive". Scopul cărții mele din 1992 (Les textes: types et prototypes) a fost să dezvolte ipoteza diferitelor ordonări preformatate de secvențe în opoziție cu tipologia textelor. Cele cinci tipuri de bază pe care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
macro-propozițiile care intră în compoziția unei secvențe țin de ordonările preformatate de propoziții. Aceste diferite ordonări sînt numite "narative", "argumentative", "explicative", "dialogale" și "descriptive". Scopul cărții mele din 1992 (Les textes: types et prototypes) a fost să dezvolte ipoteza diferitelor ordonări preformatate de secvențe în opoziție cu tipologia textelor. Cele cinci tipuri de bază pe care le-am reținut corespund cu cinci tipuri de relații macro-semantice memorate prin impregnare culturală (lectură, audiție și producere de texte) și transformate în schemă de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în schemă de recunoaștere și de structurare a informației textuale. Cazul oarecum particular al descrierii mă determină, în paginile care urmează (§ 2), la o revizuire parțială a modelului meu din 1992. Acordînd o importanță mai mare perioadelor, putem rezolva problema ordonărilor propozițiilor descriptive. Acestea din urmă alcătuiesc bucle mai curînd periodice decît secvențiale, destul de tipizate totuși, pentru a fi identificabile ca unități particulare. Spre deosebire de celelalte structuri secvențiale, legăturile dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de text" sau "dominantă" (1993: 5). El a pus accentul pe procedurile de uvertură și de încheiere a segmentelor descriptive inserate într-o povestire, pe natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut că teoria ilocuționară localizează partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional (p) peste care se aplică marca forței ilocuționare F(p
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o simplă indicație peri-textuală specifică, cu rolul de a semnala o trimitere la articolele din interiorul ziarului. Să luăm un alt exemplu, și să examinăm rapid structura narativă a textului "Unei trecătoare" (T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
numesc "string of sentences" (1976: 293), un text este format din bucăți succesive, un fel de sub-texte în interiorul textului. Pentru a recunoaște un text ca pe un întreg, trebuie perceput un plan de text, cu părțile sale și/sau o ordonare de secvențe. Această percepție în succesiune este inseparabilă de o înțelegere sintetică a părților și a ansamblului pe care-l formează: "a înțelege un text înseamnă a-l înțelege ca pe un întreg" (Meyer 1992: 88). Așa cum spun și M.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
înalt (schemaá 25). 1. Planurile de texte Planurile de texte joacă un rol capital în compoziția macro-textuală a sensului. Ele corespund cu ceea ce retorica așeza în rîndul dispoziției, parte a artei de a scrie și a artei oratorice care guverna ordonarea argumentelor ce reieșeau din inventio. Planul oratoric clasic comportă în primul rînd un exordiu (al cărui scop este captarea atenției auditorului), urmat de propoziție (cauza sau teza rezumată a discursului), împreună cu diviziunea sa (anunțarea planului). Dezvoltarea are ca parte principală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
capitolelor unui roman este acela de a da spre lectură în mod explicit structura compozițională a unui text dat. Propunerile mele teoretice privitoare la (proto)tipurile secvențiale (Adam 1992) au putut da impresia că orice text era exclusiv guvernat de ordonarea secvențelor. De fapt, textele au o structură suplă, iar importanța planurilor de texte, fixe sau ocazionale, este preponderentă. În măsura în care din împachetarea propozițiilor nu rezultă întotdeauna secvențe complete, putem spune că structurarea secvențială este facultativă, în timp ce factorul unificator al structurii compoziționale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Secv. 1 + Secv. 2 + Secv. 3 + Secv. N. • Secvențe inserate (încastrare): [Secv. 1... [secv. 2...]... Secv. 1] • Secvențe alternative (montaj în paralel): [Secv. 1... [Secv. 2... [Secv. 1 urmare [Secv. 2 urmare... Secv. 1 sfîrșit] Secv. 2 sfîrșit]. Problemele de ordonare a secvențelor au fost deja abordate în analizele lui T75 (amestec de povestire și de explicație în discursul lui Giscard d'Estaing) și a fragmentului 128 de la Bruyère (amestec de descriere și argumentație). În plus, totul a fost deja dezvoltat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]