1,992 matches
-
burtă etc.). În consumul uman intră, în principal, carnea animalelor de măcelărie (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline) și a păsărilor domestice (găini, curci, rațe, gâște). Carnea diferitelor specii de animale se diferențiază prin compoziția chimică, raportul diferitelor țesuturi și proprietăți organoleptice. Din punct de vedere al stării termice se diferențiază: carne caldă; carne zvântată; carne refrigerată; carne congelată. În funcție de starea de prospețime carnea poate fi: * carne proaspătă; * carne relativ proaspătă; * carne alterată. III.1.1. RECOLTAREA PROBELOR Probele de carne și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
kg, se vor recolta părți din acestea de 250-500 g în aceeași proporție; * pentru carnea materie prima folosită în întreprinderile producătoare, se recoltează o probă de 500-1000 gr din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
producătoare, se recoltează o probă de 500-1000 gr din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de 500-1000 gr din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior, culoarea, consistența, mirosul, aspectul grăsimii, aspectul măduvei osoase, aspectul tendoanelor și suprafețelor articulare, aspectul bulionului obținut prin fierbere . La carne, aspectul și culoarea se apreciază la lumina zilei. Pentru aprecierea în straturi profunde se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior, culoarea, consistența, mirosul, aspectul grăsimii, aspectul măduvei osoase, aspectul tendoanelor și suprafețelor articulare, aspectul bulionului obținut prin fierbere . La carne, aspectul și culoarea se apreciază la lumina zilei. Pentru aprecierea în straturi profunde se fac tăieturi adânci
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
2. PEȘTELE Consumul de pește are efecte benefice pentru alimentație datorită aportului de aminoacizi esențiali, vitamine liposolubile, minerale și acizi grași esențiali. În funcție de conținutul de grăsime, peștele se poate clasifica în următoarele trei categorii (tabel 24): III.2.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Proprietățile organoleptice au un rol hotărâtor în stabilirea gradului de prospețime a peștelui și în identificarea celui impropriu pentru consum. În general, peștele proaspăt are ochii strălucitori și transparenți, solzii aderenți și acoperiți cu un strat subțire de mucus și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Consumul de pește are efecte benefice pentru alimentație datorită aportului de aminoacizi esențiali, vitamine liposolubile, minerale și acizi grași esențiali. În funcție de conținutul de grăsime, peștele se poate clasifica în următoarele trei categorii (tabel 24): III.2.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Proprietățile organoleptice au un rol hotărâtor în stabilirea gradului de prospețime a peștelui și în identificarea celui impropriu pentru consum. În general, peștele proaspăt are ochii strălucitori și transparenți, solzii aderenți și acoperiți cu un strat subțire de mucus și branhiile de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de 31% și proteine în proporție de 16%. De asemenea, acesta este o sursă importantă de vitamine (vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina D) și de substanțe minerale (fosfor, fier, magneziu, seleniu, potasiu, sodiu, calciu). III.3.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Aprecierea calității ouălor se face prin examinarea aspectului cojii și a conținutului acestuia. Ouăle trebuie să aibă coaja curată, intactă, aspră, fără pete sau pori vizibili. În cazul ouălor vechi, coaja are un aspect lucios, prezintă pete și are porii
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
lot. Probele recoltate trebuie să ajungă la laborator în maxim 4 ore de la recoltare, transportul lor făcându-se în condiții de refrigerare. Pentru verificarea proprietăților fizico chimice se recoltează o probă medie de circa 1000 ml. IV.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Aspectul se referă la omogenitatea și opacitatea laptelui și se apreciază prin trecerea laptelui dintr-un vas în altul. Laptele trebuie să se prezinte ca un lichid omogen, opalescent, fără corpuri străine, vizibile, în suspensie și fără sediment. Consistența se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
asupra unei probe de lapte încălzit la 50 60°C. Un lapte de calitate prezintă un miros plăcut specific laptelui crud, fără miros străin. Gustul se apreciază la temperatura camerei, care trebuie să fie plăcut, dulceag, caracteristic laptelui proaspăt. Parametrii organoleptici admiși pentru laptele materie primă sunt prezentați în tabelul 31. IV. 1.3. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE ALE LAPTELUI Densitatea laptelui de vacă amestec variază în limitele 1,027... 1,032 g/cm3, cea a laptelui individual între l,026...1,034g
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
între 0,03 0,06 g I % ; grăsimile relativ proaspete între 0,06-0,1g I % ; grăsimile alterate mai mult de 0,1 g I %. XII.3.4. REACȚIA KREISS În stadiul avansat al oxidării, când încep să apară și modificări organoleptice de gust, miros și chiar de culoare, se produce ruperea moleculei de grăsime la nivelul punții peroxidice, punându-se astfel în libertate o substratul alimentarie de produși de degradare, printre care și aldehide. Principiul metodei Aldehida epihidrinică reacționează cu floroglucina
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Carnea alterată-norul cenușiu ce s-a format este abundent și tinde să Cupe întreg spațiul din flacon. Pentru o mai bună apreciere ,este necesar să se facă mai multe încercări din aceeași probă, din lCuri diferite, atât din zonele modificate organoleptic, cât și din cele mai puțin modificate, de la suprafață, dar și din profunzime. b. Metoda Nessler Amoniacul în stare liberă din extractul apos al probei de analizat, formează cu reactivul NESSLER (tetraiodo mercuriatuldipotasic) un complex de culoare galben-portocalie (oxiiodura de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
necesită un consum mare d e forță de muncă și multă, multă migală, asemănătoare, s ar putea zice , cu cea a căutătorilor de aur în nisipurile aurifere. Vinurile dulci din Grasa, obținute din strugurii culeși la stafidirea boabelor, prezintă însușiri organoleptice și de compozi ție care corespund vinurilor de acest gen de reputație mondială. Aceste vinuri se caracterizează prin conținuturi importante de glicerol și extract, ceea ce le conferă onctuozitate și corpolență. în mod obișnuit, vinurile obținute au o tărie alcoolică de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și abia apoi să tragem concluzii. Vă propunem o discuție comparativă asupra proprietăților apei pure și ale apei naturale urmărind, în același timp, și aplicațiile practice și consecințele pentru viață ale acestor proprietăți. 2) Proprietățile fizice ale apei a) Proprietăți organoleptice Apa pură este un lichid incolor, inodor și insipid. Culoarea apei se explică prin absorbția și reflexia selectivă a radiaței luminoase. De regulă, apa reflectă culoarea cerului. În strat subțire, apa este incoloră. Dacă este adâncă, cel mai adesea pare
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
are nevoie, pe zi, de »35g apă/kg corp, din care »60% provine din băuturi lichide, iar restul din alimentație. Apa proprie consumului uman trebuie să corespundă unor ce rințe precise și exigente privind compoziția, temperatura, propietățile fizico-chimice, biologice și organoleptice. Pentru ca apa să ajungă la robinet trebuie rezolvate câteva probleme tehnice complicate: - găsirea unei surse de apă de calitate și suficient de bogată, care să justifice cheltuielile de exploatare; - tratarea acestei ape în scopul obținerii condițiilor de calitate impuse de
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
sinteză) și catabolismul (descompunere). Aceste procese au particularități ce poartă amprenta specificului de specie și În egală măsură sunt adaptate zonei geoclimatice În care organismul trăiește efectiv. Prin urmare toată știința gastronomică Încetează la nivelul stomacului, unde nimic din calitățile organoleptice (gust, miros, aspect, culoare), structură sau ordine În servire nu mai contează, pentru că scopul digestiei nu este altul decât descompunerea alimentelor În produși simpli, cunoscuți În biologie ca nutriente de bază; glucoză, aminoacizi, acizi grași, formă sub care sunt absorbite
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În industria alimentară adică; rafinarea, ultrarafinarea, concentrarea, conservarea, aditivarea, au dus treptat la pierderea capacității omului de a-și recunoaște nevoile sale specifice. În aceste condiții preferințele alimentare nu mai sunt dictate de nevoile metabolice ale organismului, ci de proprietățile organoleptice ale alimentelor; miros, aspect și mai ales gust În sensul senzației de; dulce, acru, sărat, pipărat, picant, gras, prăjit, crocant, proprietăți care În fond induc și Întrețin plăcerea de a mânca, plăcere ce avea să conducă În timp la apariția
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În căutarea disperată a posibilităților de asigurare pe orice cale a nevoilor nutriționale, indiferent dacă este vorba de oxigen, apă sau nutriente de bază. Aspectul biopsihosocial al alimentației Pentru omul modern nevoile instinctuale sunt mai ușor de satisfăcut, chiar dacă proprietățile organoleptice ale alimentelor au diminuat capacitatea de selecție a ceea ce este absolut necesar organismului din punct de vedere metabolic. S-a ajuns astfel ca alimentele, dincolo de valoarea lor nutrițională, să capete o valoare simbolică, mult mai importantă astăzi În viața cotidiană
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
DOINA LAZĂR ANDREIA CORCIOVĂ MIHAI IOAN LAZĂR - Îndrumar de lucrări practice - Iași, Editura PIM , 2011PIM OBIECTIVE : Însușirea de către studenți a metodologiei de prelevare a probelor în vederea analizării lor, precum și a primei etape de analiză, analiza organoleptică. PRELEVAREA PROBELOR PENTRU ANALIZĂ Probele prelevate pentru determinările calitative și cantitative prevăzute de normativele interne și internaționale trebuie să reprezinte, sub toate aspectele, caracteristicile produsului din lotul sau seria respectivă. Prin lot se înțelege o cantitate de materie primă presupusă
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
unitatea respectivă pentru a servi drept contraprobă. Probele pentru analiză și contraprobele se sigilează și pe etichetă se specifică următoarele: • denumirea produsului; • denumirea unității respective; • numărul procesului verbal și data prelevării probei; • cantitatea prelevată; • semnătura celui care prelevează proba. ANALIZA ORGANOLEPTICĂ Analiza organoleptică se efectuează în scopul verificării aspectului, culorii, mirosului și gustului unei substanțe. • Aspect La substanțele solide se controlează forma sub care acestea se prezintă: cristalină (cu ochiul liber), microcristalină (cu microscop x 200) sau amorfă (cu microscop x
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
pentru a servi drept contraprobă. Probele pentru analiză și contraprobele se sigilează și pe etichetă se specifică următoarele: • denumirea produsului; • denumirea unității respective; • numărul procesului verbal și data prelevării probei; • cantitatea prelevată; • semnătura celui care prelevează proba. ANALIZA ORGANOLEPTICĂ Analiza organoleptică se efectuează în scopul verificării aspectului, culorii, mirosului și gustului unei substanțe. • Aspect La substanțele solide se controlează forma sub care acestea se prezintă: cristalină (cu ochiul liber), microcristalină (cu microscop x 200) sau amorfă (cu microscop x 200 nu
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
aspectul compoziției, analiza caracteristicile calității generale ale lor trebuie formelor făcută respective ținând cont și specificul de de componenților de analizat. Analiza calității formelor farmaceutice se referă la determinarea unor proprietăți din punct de vedere al aspectului, pe baza examenului organoleptic, a determinării unor constante (densitate, viscozitate, indice de refracție), la identificarea componenților medicamentoși, la determinarea condițiilor de puritate (impurități, pH etc.), la determinarea cantitativă a componenților și la efectuarea unor determinări specifice formelor farmaceutice (analiza dezagregrării pentru comprimate, determinarea gradului
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
substrat oxidativ. În sucul celular, acizii organici se găsesc dizolvați în stare liberă, sau combinați sub formă de săruri, esteri sau glicozide. Gustul acid, ușor acrișor, conferit produselor horticole de către acizii organici, constituie o componentă majoră și apreciată a calității organoleptice/senzoriale. Studiile de marketing au evidențiat specificitatea preferințelor unor consumatori pentru produse lipsite de aciditate (Europa de Sud, coasta vestică a S.U.A., extremul orient), sau acide (nordul Europei, coasta estică a S.U.A.). Cunoașterea acidității ne permite să apreciem
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]