3,686 matches
-
fi demolate (v. și în "Memoria", nr. 36-37), pământul de sub ele va fi bătătorit, pe locul unde au funcționat se vor înălța clădiri noi, cu altă destinație, bineînțeles. Și este rău? Este rău, voi răspunde, atâta vreme cât aceste foste incinte ale ororilor dispar fără urmă, atâta vreme cât nimic nu va mai aminti noilor generații faptul cumplit că ele au existat. Își poate închipui cineva demolarea Auschwitzului, din rațiuni edilitare sau de oricare alt ordin? Negaționiștii din viitor ai crimelor comunismului vor găsi cel
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
Două nuvele - Balerina singuratică și A treia zi după război - surprind acel moment unic în care femeia începe să existe pentru bărbat. Trecerea la proza bazată pe simbol, pe parabolă se înfăptuiește în romanul Călăul cel bun (1965). Înnebunită de ororile războiului, bântuită încă de spaimele cataclismului, lumea întruchipată aici simte nevoia purității, a candorii și a tandreții. Băiatul cu fesul alb - „călăul cel bun”, menit să pedepsească în numele bunătății - pornește într-un lung pelerinaj ca să aducă în orașul dezumanizat caii
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
manuscris, Unité et pluralité. Notes pour une métaphysique de l’„ens creatum”. Redactată în Franța, sub ocupație hitleristă, lucrarea include respingerea nazismului de pe poziții apropiate celor comuniste. Cum însuși o spune, în Cuvânt după o jumătate de secol, autorul, în oroarea de fascism, a „supradimensionat figura lui Lenin”, care „i-a părut o figură providențială”. În stalinism a văzut tot atunci (cum mărturisește disimulat și în Eu & tu & el & ea...) doar o deviere temporară, conjuncturală, de la leninism, apreciere pe care o
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
integral în 1993. Volumul de poeme Către Ieronim de Ileana Mălăncioiu a transpus figura de erou tragic a lui S. într-un simbol al etosului suferinței. Ca mărturie totală asupra gulagului - cel sovietic alături de cel al comunismului românesc, rival în oroare -, Drumul crucii se impune ca o carte singulară în literatura detenției, abundentă mai ales după 1989, de la N. Steinhardt, Paul Goma, Teohar Mihadaș și Ion Ioanid la Marcel Petrișor, Costin Merișca sau Florin Constantin Pavlovici. S. scrie o proză nonfictivă
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
un portret pozitiv, apoi Marin Preda, Carol al II-lea, Elena Lupescu, Nicolae Iorga, Ana Pauker, Lenin. Morții trăiesc ca viii (se întâlnesc, își scriu, pregătesc parastasul etc.), doar că macabrul se insinuează prin repetarea mirosului de putreziciune și a ororii de canibalism. Bazat pe absurd, comicul permite uneori trimiteri surprinzătoare. De altfel, orașul București, de care S. se dovedește atât de legat în scrierile sale, e transpus - cum remarca Adrian Marino - „absurd și straniu, grotesc și parodic, proiectat pe un
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
poezii sunt adaptări din grecește. De oarecare interes ar fi elementele exotice și mai ales cele de pastel. Nu doar în sensul observației caracterologice, ci și în plan etic S. e un critic lipsit de seninătate, un înverșunat. El are oroare de luxul, corupția, abuzurile și viciile care minează societatea română a vremii. Un reportaj în versuri este Brussa la 1850, descriere minuțioasă a cetății, zugrăvită în ce ar fi având mai rău și depravat. În calitate de martor ocular, el descrie Catastrofa
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Teatrul”, 7/1976, reluată în volum în 1982) și Noaptea e parohia mea (1982) sunt, de asemenea, mostre despre personalitatea lui Hitler și sistemul opresiv, variante, aproximări tematice ale piesei Don Juan apocalipticul. Și Îngerul bătrân este o parabolă a ororilor totalitarismului, drapată în metaforele derutante ale speranței decapitate. La Auschwitz bântuie fantoma unui înger, simbol cu semnificații multiple, de la aceea de produs al halucinației colective până la cea de păzitor al memoriei (încarnat în persoana medicului Godieu), sau la aceea, paradoxală
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
închistat, înlănțuit în prejudecăți de clasă și de rasă, legat de trecut, refractar la înnoiri, așa încât antiunionismul lui vehement nu miră defel. Dacă evocarea unor închipuite fapte de vitejie patriotică ale străbunilor lui rămâne amuzantă, intransigența, austeritatea morală a boiernașului, oroarea lui de orice nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul nu e lipsit însă de talent. Unele evocări și câteva portrete își au plasticitatea lor
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
de „dramă a incomunicabilului”. Nicolae Bălcescu din Un om între oameni (scriere apreciată de monograf prea generos, deși nu lipsesc cu totul rezervele și accentele critice), văzut pe fundalul de „timp patetic” de la 1848, „om profund interiorizat” și caracterizat de „oroarea de compromis”, nu este nici el rupt de axa întregii creații a lui Camil Petrescu. Preocuparea pentru „omogenitatea structurală” a operei este esențială în demersul lui S. În a doua carte, distingând proza lui Tudor Arghezi, prin mai amplul ei
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
trei culegeri care nu s-au publicat: Strigăt de temniță, Omul fără țară și Pădurea de pe Rin. În Omul fără țară, bunăoară, sunt cuprinse poezii din anii 1945-1946, pătrunse de o profundă nostalgie a plaiurilor natale și de condamnare a ororilor războiului. Reînfiriparea vieții între ruine, frumusețea naturii eterne și bucuria instaurării păcii sunt temele principale ale acestei culegeri, superioară valoric celor anterioare. În sfera teatrului, S.-G. a debutat cu poemul dramatic Don Juan sentimental (1915), situând personajul principal într-
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
prizonieri decât lumea profitorilor de război. Sub tonul de șarjă umoristică, adoptat în relatarea episoadelor din lagăr, la fel ca în memoriile lui George Banea sau ca în producțiile versificate ale lui T. însuși din perioada prizonieratului, se deslușesc pregnant ororile războiului. Scriitorul a cultivat și cronica rimată sau parodia în scopuri politice, cu mai multă directețe decât Al. O. Teodoreanu sau Tudor Mușatescu, alături de care îl menționează E. Lovinescu. Primele cronici de acest fel se află într-un caiet intitulat
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
lirică este cea de-a treia elegie, divizată în cinci părți, numite cu pedanterie de savant pozitivist: Contemplare, Criză de timp, iarăși Contemplare, Criză de timp, Contemplare. Conceptele nu se lămuresc prea mult nici aici, în schimb lirismul afirmă, puternic, oroarea de vid, voința de solidaritate cu lucrurile. Charles Baudelaire ura mișcarea, poetul român începe să se teamă de metamorfozele lucrurilor, el care celebrase dislocarea, ruperea lanțurilor gravitaționale: „Mă amestec cu obiectele până la sânge/ ca să le opresc din pornire, dar ele
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
apoi, într-o primă secțiune, o succintă „biografie” a operei lui Mihail Dragomirescu, jalonată de lucrări ce prefigurează sistemul teoretico-literar cristalizat în Teoria poeziei, Știința literaturii și în Integralismul. Voința de sistem - se specifică în monografie - exprimă opțiunea pentru rigoare, oroarea de superficial și improvizație, refuzul de a formula judecăți pe temeiul simplei impresii. Aplicând principii în loc de a comunica doar reacții ale sensibilității, Dragomirescu opune impresionismului critic dogmatismul, căruia vrea să îi dea un fundament filosofic, ceea ce ar exclude și istorismul
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
a scrisorilor trimise de Constantin Noica lui Geo Bogza. Volumul este ilustrat cu fotografii ale scriitorului, precum și cu desene, unele inedite, semnate de S. Perahim, Victor Brauner, M. Blecher, Constantin Brâncuși, dar și de interlocutor. În fine, Mica prăvălie cu orori (1997) este o culegere de proze scurte, subintitulate „11 romane”, populate de personaje misterioase: vagi informatori, aristocrați decadenți, adolescenți rebeli, cupluri în destrămare etc. Stilistica tranșantă alternează cu ambiguitatea poetică, cu sugestia nostalgică sau cu notații ce definesc o feminitate
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
certitudini, decepții, mici bucurii, toate definind o epocă de veșnică tranziție. SCRIERI: Una și aceeași iubire, București, 1986; Legați-vă centurile de siguranță, București, 1988, Eu sînt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, București, 1996; Mica prăvălie cu orori, București, 1997. Repere bibliografice: Gheorghe Tomozei, „Una și aceeași iubire”, FLC, 1996, 46; Bogdan Călinescu, „Legați-vă centurile de siguranță”, „Dialog”, 1989, 6; Florența Albu, „Legați-vă centurile de siguranță”, VR, 1989, 5; Mircea Iorgulescu, Dincolo de melodramă și senzațional, RL
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
Din nou acasă apasă pedala cinismului pe ideea de creație, transformând-o într-o uvertură reprobabilă: doi astronauți întorși pe un Pământ mort ecologic eliberează din greșeală sporii mutanți dintr-un container abandonat, provocând reaprinderea vieții în forme ce trezesc oroarea. Specialitatea lui U. este ficționalizarea în contururile unor lumi postapocaliptice și mutante, în care noua supă cyber-umană nu mai amintește decât precar, cu distorsiuni, de vechea identitate a umanității: Ploi târzii, Soare sub flanșe, Din nou acasă. Aceasta e și
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
stilistice, o asprire a expresiei, de altfel nu mai puțin rafinată decât în trecut, chiar dacă acum e „bici” de luptă. Pentru a da seamă de lirica acestei perioade, exegeza a operat cu termeni precum „infern existențial”, „viziuni infernale”, „scenariu torționar”, „oroare”, „vehemență”, „angoasă” etc. Temele predilecte sunt condiția incertă, precară a omului modern, vulnerat de o rânduială mundană percepută ca tot mai detracată (cu o perturbare lugubru-paroxistică în aberația totalitaristă), dar și rezistența la opresiune, nu numai la cea „administrativă”, ci
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
din casa lui cu aspect de „cetățuie maură”, situată în Dealul Spirii -, escapadele amoroase nocturne și luxoasa cafenea Esplanade, unde, după orele de trândăvie matinală, își face apariția în ipostaza de arbiter elegantiae. Lipsit de viață interioară propriu-zisă - consecință a ororii de psihologism a autorului -, Lucu Silion se lasă „traversat” de trăirile și efluviile pasionale ale personajelor feminine, ajungând în cele din urmă „decorul operațional” devastat, declasat și grotesc al înfruntării sentimentale dintre două amante conturate după o schemă romantic-maniheistă: de
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
nădejde decât în țărani. Numai în ei e mintea românească sănătoasă și în câțiva oameni culți mai bătrâni”. Acest tradiționalism cultivat, spiritualizat nu sună rău în discursul confesiv al admiratoarei lui Goethe. Ea caută rădăcinile, miturile fondatoare. Are o autentică oroare față de mitocanul național: mitocanul „de sus”, adică mitocanul ajuns, titrat, boierit, și mitocanul „de jos”, tradițional. Când se schimbă regimul politic și încep persecuțiile bolșevice, arestările, intră în alt ciclu al suferinței sale. „Totul mă doare” - îi comunică ea lui
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
ajutat cu blândețe să observe aceeași lege (regulă) folosind mijloacele cele mai eficiente și adaptate acestui scop. 1. În primul rând e necesar ca părinții să fie preocupați de inocularea în sufletul copilului a iubirii față de Dumnezeu prin: practicarea virtuților, oroarea față de viciu, învățarea catehismului și a unou principii morale potrivite vârstei; 2. În al doilea rând să folosească atenționări oportune și binevoitoare, să-și încurajeze copiii cu afecțiune și atunci când uită de îndatoririle proprii să le amintească cu amabilitate, să
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
privit de nepot) și neglijează un punct de interes precum zona obscură a disprețului bătrânului față de fiul său. Textul din Război și dragoste reunește două nuvele ample legate între ele printr-o serie de amănunte, care focalizează diferit atmosfera și ororile războiului. Prima este o încercare de surprindere a vieții de pe front din perspectiva unui personaj din categoria suciților - Mitru Fântână, protagonist și în romanul anterior, De-ar fi pușca iarbă verde. Mai reușită este a doua proză, articulată pe scenariul
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
sunt depresia reactivă, starea crepusculară reactivă și delirul reactiv. Ele sunt, de regulă, răspunsuri afective la evenimentele vieții exterioare trăite de bolnav. Caracterul lor este pus în evidență, din punct de vedere tipologic, de sentimentul dominant: grijă, nostalgie, tristețe, neliniște, oroare, angoasă, mânie, stare de iritabilitate. Din punct de vedere clinic au valoare în primul rând tristețea, frica și starea de angoasă. Reacțiile conflictuale interne corespund cu „reacțiile personalității” descrise de E. Kreischmer și ele sunt reprezentate prin următoarele: reacții de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sus; 2) Dispozițiile sau sentimentele afective cu caracter endogen și care stau la baza patologiei afective endogene. În cadrul acestui grup, K. Schneider distinge următoarele aspecte: a) tristețea, în care sunt incluse grija și nostalgia, b) angoasa, care privește neliniștea și oroarea, c) furia în care intră iritarea și mânia. Acestea sunt însă „sentimente afective” de intensitate și prezență anormală, cu caracter endogen, dar ele nu constituie încă tablouri clinico-psihiatrice propriu-zise. Dintre cele de mai sus, K. Schneider reține ca fiind mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-au dat roadele. Oamenii - cel puțin în spațiul euroatlantic - au început să trăiască din ce în ce mai lejer. Începând de prin anii ’60-’70, viața grea a generațiilor anterioare era de neimaginat. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și asupra doctrinei orientale similare a nestorianismului. Atât Pelagius, cât și Nestor erau erudiți de mare cultură care încercau să depășească absurdități ale creștinismului primitiv. Excomunicarea lor sugera agresivitatea de mai târziu a creștinismului - care, în Apus, a culminat cu ororile Inchiziției. 9. Viața și activitatea lui Honoratus au fost consemnate de Hilarius în Sermo de vita Honorati (Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855; textul provine din anul 1249). 10. Dom J.-M. Besse, Les Moines de l’ancienne France, période
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]