2,371 matches
-
sună mai bine, că profesor e și văru-meu de la sat...” Ce fel de studenți produc acești profesioniști ai șperțului, ai plasei cu vânat și-ai bradului de Crăciun (plus cadourile de rigoare) începe să se vadă. E suficient să urmărești ortografia celor care trimit SMS-uri la canalele de televiziune ca să înebunești. Sigur că nu toți agramații care vor să-și vadă mesajul pe „burtiera” televizorului sunt studenți, dar cei care dau drumul aberațiilor sigur au trecut recent printr-o „facultate
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
din partea instituției amintite. OTILIA PLOSCARIU Argint mondial l Pentru o timișoreancă Tele-Quebec a lansat, încă din anul 1994, competiția internațională „La dictée des Ameriques”, un concurs care îi reunește anual la Quebec pe cei mai buni cunoscători ai limbii și ortografiei franceze, selecționați din aproape 70000 de candidați, proveniți din diverse țări ale lumii. Denumită uneori și „Jocurile Olimpice ale limbii franceze”, competiția, destinată inițial doar statelor Americii de Nord, și-a deschis porțile, din 1995, pentru participanți din toate țările planetei, care au
Agenda2006-13-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284903_a_286232]
-
afirm că viitorul stabilității economice a Consiliului Europei stă în mîinile cîtorva capitaliști curajoși din est, precum dl Misevicius..." Frumusețea Internetului este că Chip putea pune povești cu țesătură oricît de străvezie, fără a-și bate măcar capul să verifice ortografia. Pe Web, încrederea acordată informațiilor depinde în proporție de nouăzeci și opt la sută de cît de arătos și de cool este site-ul. Chiar dacă nu stăpînea la perfecție limbajul Web, Chip era totuși american, sub patruzeci de ani, iar
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
restul, dar și cîntecele de stea, colindele și Irozii) și un altul Literaturii poeților, adică literaturii în sensul nostru, moderne. Li se adaugă pagini despre literatura veche religioasă și istorică, și despre gramatici. Scrisă în bună limbă românească și cu ortografia impusă de Maiorescu, Istoria lui Hodoș e plină de aprecieri de bun simț, fără mari pretenții de interpretare, exactă bibliografic, cu note biografice sumare și utile. Scriitorii importanți se află la locul lor, Eliade, Alexandrescu, Negruzzi, Alecsandri, Bolintineanu, Creangă, Slavici
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
Dicționarul limbii române al lui Laurian și Massim (1971) l-au acordat verbului a computa (adaptare a latinescului computare, incluzând forma și sensurile de împrumut în sfera termenului moștenit a cumpăta) și familiei sale lexicale. (În cele ce urmează, transpun ortografia latinistă într-una mai apropiată de uzul actual, pentru a nu crea bariere inutile înțelesului și efecte de ridicol acolo unde era vorba doar de o convenție grafică). Evident, de pe poziția latinistă, acesta era verbul preferabil pentru „a socoti”; cu
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
Piața Libertății. Inițiatorii noului club nu și-au putut, însă, pune în aplicare planul elaborat, declanșarea marii crize economice ținându-i în loc. Pe 16 august 1930, un articol în „Gazeta Sporturilor“ anunța laconic: „F. C. Ristensia a luat ființă”. Evident, ortografia eronată era o greșeală de tipar. Peste câteva zile, într-un alt articol scurt, se arăta că F.C. Ripensia, prima echipă profesionistă din țară, a fost înființată. „Federația Română de Futbol”, deși recunoștea existența ca profesionistă a echipei timișorene, nu
Agenda2005-50-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284495_a_285824]
-
grele circumstanțe, a se purta după circumstanțe, în asemini circumstanțe lucrul nu poate ieși bine”. Cel mai amuzant citat este cel care încheie articolul de dicționar, ilustrând sensul „accesoriu ce depinde de altceva sau stă în legătură cu altceva”. Îl reproduc cu ortografia originalului: „muierile sunt forte sollecite de celle mai mice circumstantie alle ornatului seu” (termenul sollecit sau sollicit fiind explicat la locul său în dicționar: „tare ațâțat, foarte întărâtat, foarte turburat”, „turburat în suflet, plin de cură, de temeri, nestâmpăr, nestâmpărat
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
de la gramatică... Sau o fi altfel? Eu copil, tu copil, el copil, noi copii, voi copii, ei copii?”. O altă intervenție (o critică destul de agresivă, din care am omis insulta vulgară) amestecă - așa cum li se întîmplă adesea nespecialiștilor - morfologia și ortografia, planul formei gramaticale și cel al scrierii: ”și vezi băi... că se scrie corect e bine să copiezi nu să copii cum zici tu”. Formele (să) copii, (să) copie sînt variante morfologice neadmise de norma actuală, dar atestate în trecut
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
â" și cu "sunt(em)" înseamnă restabilirea unei tradiții întrerupte de samavolnica reformă comunistă de la 1953 devine pe de o parte ridicol, pe de altă parte propagandistic. Ridicol nu are cum să nu fie, dacă e vorba de restabilirea unei ortografii adoptate oficial în 1932. Din 1932 pînă în 1953 sînt 21 de ani. Zdravănă tradiție, ce să zicem! Domnul profesor Niculescu mai amintește că au fost destui cei care nu s-au supus niciodată normei stabilite în 1932 de Sextil
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
de exacerbare a naționalismului, care la noi s-a manifestat destul de serios în special în mediile universitare, de unde Legiunea Arhanghelului Mihail și-a cules numeroși adepți. în acest context a elaborat Sextil Pușcariu, ca demn păstrător al tradiției transilvănene, noua ortografie latinizantă. Asta nu înseamnă că eminentul Sextil Pușcariu ar fi fost un naționalist xenofob, ci doar că - în spiritul epocii - el s-a dovedit omul cel mai potrivit pentru a elabora ortografia limbii unei țări cuprinse de patima naționalistă 2
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
Pușcariu, ca demn păstrător al tradiției transilvănene, noua ortografie latinizantă. Asta nu înseamnă că eminentul Sextil Pușcariu ar fi fost un naționalist xenofob, ci doar că - în spiritul epocii - el s-a dovedit omul cel mai potrivit pentru a elabora ortografia limbii unei țări cuprinse de patima naționalistă 2). Să lăsăm acum la o parte problema "îndelungatei tradiții" a ortografiei cu "â" și să revenim la contemporaneitate. Ce nevoie avea Academia de o nouă ortografie? Să restabilească ceea ce am comentat mai
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
fost un naționalist xenofob, ci doar că - în spiritul epocii - el s-a dovedit omul cel mai potrivit pentru a elabora ortografia limbii unei țări cuprinse de patima naționalistă 2). Să lăsăm acum la o parte problema "îndelungatei tradiții" a ortografiei cu "â" și să revenim la contemporaneitate. Ce nevoie avea Academia de o nouă ortografie? Să restabilească ceea ce am comentat mai sus? Să încurce cîteva generații de elevi și să stîrnească polemici? Sau mai degrabă să se auto-valideze, rușinată că
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
cel mai potrivit pentru a elabora ortografia limbii unei țări cuprinse de patima naționalistă 2). Să lăsăm acum la o parte problema "îndelungatei tradiții" a ortografiei cu "â" și să revenim la contemporaneitate. Ce nevoie avea Academia de o nouă ortografie? Să restabilească ceea ce am comentat mai sus? Să încurce cîteva generații de elevi și să stîrnească polemici? Sau mai degrabă să se auto-valideze, rușinată că nu e decît fiica Academiei R.S.R. și nepoata Academiei R.P.R.? Ajung astfel la utilitatea unei
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
au corectat vreodată un text știu cît de greu și de enervant e să urmărești sensul unei propoziții, să verifici acuratețea traducerii și brusc să-ți dai seama că ai lăsat în urmă un galimatias de "îâ"-uri. Conform vechii ortografii, corectura e simplă, mai ales cu calculatorul: "â" se schimbă în "î", după care se înlocuiește orice formă de bază "romî-" cu "româ-". Invers însă... nici un calculator nu va pricepe că noi sîntem un popor de origine latină, așa că trebuie
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
câte are poezia. Astfel, 24 de versuri pot fi considerate inedite total pentru editori și pentru toți literații. Pentru aceste considerații, împrejurări revolute, cât și pentru 100 de ani de la publicarea în Bistrița, se republică în întregime cu punctuația și ortografia vremii, cum o scrisese și o expediase redacției poetul. Totodată, acesta este textul variantei întâi, față de cel din cărțile de școală ușor modificat, xeroxat din revistă (v. chenar alăturat). Nu e singurul exemplu de necunoaștere a unor scrieri ale lui
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
Stimate Domnule Profesor, În republica noastră bananieră cu două ortografii, doar Dumneavoastră și revista „România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
Stimate Domnule Profesor, În republica noastră bananieră cu două ortografii, doar Dumneavoastră și revista „România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu este și nu poate fi fonetică decât cu aproximație; ea
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu este și nu poate fi fonetică decât cu aproximație; ea nu trebuie să fie nici etimologică și nici fonetică, ci doar tradițională”. Personal, sunt convins că
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu este și nu poate fi fonetică decât cu aproximație; ea nu trebuie să fie nici etimologică și nici fonetică, ci doar tradițională”. Personal, sunt convins că Dumneavoastră aveți autoritatea necesară, dacă vreți, să dați semnalul încetării cazimiradei sterile și
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
adică nostalgici ai vechiului regim”. Unul dintre aceștia nu se sfia, într-un articol publicat în revista Dvs. să-l crucifice prostește pe Sextil Pușcariu. Deci, stimate Domnule Profesor... Pe când primul număr al „R. l.”, continuând excelența, dar într-o ortografie unitară, deci decentă? Cu deosebită considerație, George Baltac * ** Profesorul L-am cunoscut pe profesorul Gr. C. Moisil, în anii ’60, la minunatul lui seminar de „inteligență artificială” de la Universitate, unul din nenumăratele lui seminarii (și cursuri) pentru specialiști și nespecialiști
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
internet, care ni-i răpește efectiv din bănci și-i îndepărtează de dulcea limbă a lui Eminescu", a spus profesorul Cosmin Șontică pentru . Care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac elevii "Cele mai frecvente greșeli sunt de ortografie și de punctuație. Încurajați și de Internet, elevii sparg tiparele gramaticale și se exprima greoi, greșit, abrupt... Sunt abateri de la normă care ori nu este înțeleasă, ori nu este însușită suficient de bine de elevii care par preocupați de alte
N-ai să crezi ce găsesc profesorii în lucrările de control by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35961_a_37286]
-
florin, Florin Pupăză O profesoară de limba română a apelat la Facebook pentru a le reaminti elevilor săi regulile de bază de ortografie ale limbii române, mesaj care a devenit viral și pe care nu ar fi rău ca mulți dintre noi să îl treacă în revistă. Se pare că până și copiatul se realizează prin ajutorul rețelei de socializare. O tânără a
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]
-
mâne zilele-ți adaogi : timpul este continuu, același, un tot - dar și ființa umană are în sine totul, este de asemenea un tot). Este fără dubii că în Convorbiri literare se publică un text cu organizarea sistemică a pauzelor și ortografiei, că nimic nu este întâmplător sau lăsat la voia (latitudinea) redactorilor, cum se zice. Diferențele dintre acesta și textul din Ediția Princeps arată că au fost surse diferite: Maiorescu a avut la îndemână un manuscris - Convorbirile au avut alt manuscris
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
probleme de organizare a colectivului de cercetare, sincope în continuitatea activității, nesincronizări în colaborarea dintre cercetători și editori și cine știe ce alte impedimente. Unul major, demn de luat în seamă, ține de stabilirea textului după norme filologice moderne. Întrucât limba și ortografia lui B. P. Hasdeu erau îndatorate unei epoci neașezate, când se scria după alte reguli decât ale noastre din 1986 sau de astăzi, a fost adoptată modalitatea interpretativă de transcriere, care a luat timp îndelungat de cugetare și de aplicare
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
purtate în ultima vreme Europa Occidentală asupra dreptului sau a interdicției de a purta în spațiul public anumite piese vestimentare islamice care acoperă fața femeilor au pus în circulație, prin mass-media, termenul arab burqa. Cuvântul apare mai ales în această ortografie, dar și în forma burka (preferată în germană și în spaniolă); se mai înregistrează, sporadic, și scrierea bourka(în franceză), burca (în portugheză) etc. Limbile romanice nu au adaptat substantivul în mod unitar din punct de vedere morfologic: articolele cu
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]