2,477 matches
-
trecând la Universitate, în redacția revistei de cultură Dialog, alături de Andrei Hoișie, Sorin Antohi, Radu Andriescu și studentul Mihai Răzvan Ungureanu. La final de an, dincolo de urările tradiționale, aș vrea să le împărtășesc cititorilor mei acest articol de colecție, cu ortografia vremii, scris de mine pe 26 decembrie 1989, la vârsta de 27 de ani. Că tot suntem acum la un final de ciclu istoric și, poate, vom asista la zorii unui alt timp pentru România. "Au fost zile când, prins
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fapt care reflectă gradul de absorbție înspre Suedia. Marea realizare a lui Agricola este traducerea Noului Testament (în finlandeză de data aceasta), iar pe lângă acesta și a unor imnuri, cărți de rugăciuni și a liturghiei, ocazie cu care pune bazele ortografiei limbii finlandeze, ortografie care stă la baza limbii de azi. O muncă de doar trei ani, dar de un volum remarcabil. Bilingv din naștere, deși sursele nu sunt concludente, Agricola a urmat o educație în limba latină, fapt ce i-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
gradul de absorbție înspre Suedia. Marea realizare a lui Agricola este traducerea Noului Testament (în finlandeză de data aceasta), iar pe lângă acesta și a unor imnuri, cărți de rugăciuni și a liturghiei, ocazie cu care pune bazele ortografiei limbii finlandeze, ortografie care stă la baza limbii de azi. O muncă de doar trei ani, dar de un volum remarcabil. Bilingv din naștere, deși sursele nu sunt concludente, Agricola a urmat o educație în limba latină, fapt ce i-a înlesnit abordarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Explicația dată de Mihaela Mehedinți a fost aceea că aceste două țări au fost mult mai uniform ortografiate în publicațiile străine, iar limba română a evoluat mult în timpul secolului al XIX-lea, lucru care a dus la aceste variații de ortografie. Dacă în revistele " Foaie pentru minte, inimă și literatură" și "Familia" articolele dedicate țărilor nordice erau mai degrabă scurte și plasate undeva la final sau în coloana știrilor din străinătate, în ceea ce privește "Gazeta de Transilvania" lucrurile se petreceau cu totul diferit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ritmul textului original, dar că îl amplifică prin adăugarea a două versuri. Ion Stăvăruș consideră că autorul suedez ar fi transcris cu unele greșeli textele traducerilor în limba română, dat fiind faptul că acesta nu era familiarizat cu fonetica și ortografia noastră. E de remarcat totuși traducerea pe care a făcut-o Timotei Cipariu, fiind superioară celei lui K. Grigorie Guresco. Textul lui Cipariu conține și o transcriere fonetică a limbii vorbite, el găsind astfel o metodă de a facilita pronunțarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ghinion ar fi pentru rasa umană dacă, peste câteva mii de ani, după ce un meteorit ne va fi șters ca praful de pe scoarța Terrei, o altă civilizație ar descoperi „belețelele“ scrise cu pix râcâit în dinți de acest Picasso al ortografiei și al semanticii! Cred că n-ar mira pe nimeni să afle, în curând, că respectivul „agent zero-zero-șese!, poartă-n casă“ era și absolvent de facultate. Sau că, măcar, făcea una, „la particulară“; doar avem suficiente exemple de iluștri ’telectuali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
venea la tărtăcuță. Azi avem deja universitari incompetenți ce pregătesc profesori incompetenți pentru viitoare generații de... de ce-o fi. Am închis cercul. Limba română se vorbește și se scrie tot mai prost. Personalități ale culturii scrise fac greșeli de ortografie și exprimare. Nu-i vorbă, și sistemul ortografic s-a schimbat de atâtea ori, încât nimeni nu mai știe ce e corect și ce nu - mai ales că nici cei care l-au schimbat nu excelează neapărat prin competență. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lichide (vibranta r și laterala l), consoanele siflante s z, consoanele șuierătoare ș j și consoanele nazale m și n. I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere Litera este, în principiu, semnul grafic al unui sunet. În practica ortografiei și a ortoepiei, deși este considerată o "limbă fonetică" (în care unui sunet îi corespunde o literă), limba română prezintă, însă, și o serie de corespondențe particulare 18 de tipul: * sunet litera 1/ litera 2; de exemplu, sunetului |î| îi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
h, metri/secundă), respectiv în delimitări de ordin lingvistic (de exemplu, pentru a delimita elementele din structura morfematică a unui cuvânt): util/ă, copi/i/i, scri/se/se/m, agre/ez/i; * punctul: valorificat cu valoare de semn de ortografie în abrevieri: a.c. (anul curent), et al. (et alii), C.F.R. (Căile Ferate Române), nr. crt. (numărul curent), dr. (doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se/se/m, agre/ez/i; * punctul: valorificat cu valoare de semn de ortografie în abrevieri: a.c. (anul curent), et al. (et alii), C.F.R. (Căile Ferate Române), nr. crt. (numărul curent), dr. (doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință/ tradiție (eventual două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință/ tradiție (eventual două/ mai multe obișnuințe/ tradiții) de scriere a limbii române cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință/ tradiție (eventual două/ mai multe obișnuințe/ tradiții) de scriere a limbii române cu alfabet latin" (Dimitriu, 2004, p. 18-19), este reprezentat prin reguli 27 care motivează: * scrierea cu o(prin raportare la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dezechilibrare; * punctual, perfecțiune, interesant, inadaptabil, miliardar, grandoare; * instrumental, ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din DOOM, regulile de despărțire a cuvintelor la capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de punctuație și de ortografie din textele de mai jos: (a) "Pe la marginea grădinii curgea un râu mare și lat; malul râului era mlăștinos și mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr! Urât mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din DOOM, regulile de despărțire a cuvintelor la capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de punctuație și de ortografie din textele de mai jos: (a) "Pe la marginea grădinii curgea un râu mare și lat; malul râului era mlăștinos și mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr! Urât mai era și acesta și semăna leit cu mamă-sa. Cuac-cuac-cuac! Asta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) Exemplificați, în enunțuri, folosirea punctului ca semn de punctuație, respectiv ca semn de ortografie. II. Nivelul lexical-semantic al limbii române Repere teoretice II.1. Unități lexicale Ca unități dintre conținut (sens) și formă, respectiv ca acele "categorii structurale" (Zugun, 2000, p. 16) care reflectă anumite tipuri de sensuri/ relații, având, în același timp, o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
han, poartă și cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]