21,114 matches
-
același scris din agendă, din ceaslov. Este semnat „Helen Hoover Boyle“, cu scrisul ei. Mă uit când la trupul din brațele mele, la sânge și la voma verzuie de sodă, când la dom’ sergent și zic: Helen? — În carne și oase, zice dom’ sergent, zice Helen. Mă rog, nu chiar, zice, și se uită la trupul lui Helen din poala mea. Se uită la mâinile ei zbârcite și zice: — Mi-e silă de hainele de-a gata, dar decât nimic... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
două podișul întins. Chitarele au tăcut, iar în locul lor, acum, unul vorbește cu spor de șeptelul în plină dezvoltare, invocînd mereu tonele de carne livrate pieței. Care piață? întrebă încet Lazăr că eu m-am săturat să cumpăr zgîrciuri și oase... Ce vrei? se întoarce studenta spre el, nedumerită, renunțînd o clipă la calcule, lăsînd caietul în poală. Mă ierți! Așa încep toți spune Lazăr ironic -, adevăru-i că-mi ești cunoscută... De la universitate saltă fata din umeri. Poate. Nu-i plictisitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
locuri de cît a fost rotită între degete, aprinde alta, trage cîteva fumuri, bea din coniacul rămas în sticla răsturnată pe covor, apoi se întinde leneșă de-a curmezișul patului, gemînd înfundat, de lene și de plăcere, ridicîndu-se în capul oaselor cînd îl simte pe Radu că intră în cameră. Mai stai? Ca să-mi scoți ochii? Credeam că sufletul. Dai semne de oboseală. Rîsul sonor al femeii, vulgar și insinuant, îl înfioră neplăcut pe Radu, așa că nu se poate abține: Puștiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
face-o și eu pe grozavul spune un șofer aflat prin sala de informații. Bine întreținută că noaptea-n garaj mai mult de ea se ocupă mecanicii, motor bun, puternic, traseul Iași Valea Brândușelor este fără probleme... Nu oricine "roade oase", ca Andrei... *** Muzica de la radio întregește somnolența din cursă. Roțile mari, aproape uriașe, taie cu siguranță valurile mici de zăpadă ce se aștern tot mai des de-a curmezișul. În dreapta, un simbol al industrializării anunță intrarea pe teritoriul județului vecin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Nimic. Nici un semn. Farurile sînt moarte. Doar ștergătoarele mai continuă să se tîrască pe parbriz. Cînd se sting și luminile de bord, senzația e deplină ca-n iad: întuneric și zgomot de viscol, ce se infiltrează adînc, de-a lungul oaselor. Cu mîna tremurîndă, șoferul caută într-un lăcaș al bordului, scoate lampa de control, o bagă în priză și o aprinde, îndreptîndu-i fascicolul de lumină înainte, prin sectorul de cerc deschis de ștergătorul din fața sa. O mare albă se întinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu înainte de a mă fi chemat într-o duminică, aici, în ușa crîșmei, de față cu lumea, să-mi sărute mîna asta bătrînă, uscată, care, atunci, a fost mai slabă ca a lui și n-a putut să-i rupă oasele înainte ca el să-mi fi dat și-al doilea pumn..." Termină apoi de băut ce mai are în sticlă, aruncă sticla în scîrbă sub gard, se duce și el mai la deal, după tufa de soc, iar cînd iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sală, pornind nervos într-acolo. În urma lui, Pavel închide ușa, răsucește cheia și se apropie de patul improvizat, scoțînd de jos, dintre lăzi, o sticlă: Bei și cu mine un pahar? Fata, trezită bine din somn, ridicată deja în capul oaselor, trăgîndu-și pătura pînă sub bărbie, stă speriată, gata să țipe, dar cînd Pavel își înfige degetele în pătură, vrînd s-o smulgă, s-o arunce într-o parte, închide ochii încet, întinzîndu-se ca mai înainte, șoptind un cuvînt de încuviințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
facă ceva măcar pentru cei doi copii dacă ceilalți pot să rabde, că odată focul stins, se simțea cum răceala se ridică din cimentul de pe jos, întîlnindu-se cu cea venită dinspre ferestre chiar la genunchi, pătrunzînd adînc, cuibărindu-se în oase. Soțul ia copilul în brațe, se apropie de Ovidiu, care servește pe cei de lîngă bar cu băutură și-i cere două cești cu ceai. Ovidiu a avut grijă să coboare pe la șase, să-și facă de lucru la mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pleci? Te rog! îl respinge Cristina, înfruntîndu-i privirea surîzătoare cu ochii ei calmi, toropiți de umbra unui surîs amar. Nu încerca... E ca și cum am da contur vulgar unui gînd frumos. Mihai se retrage puțin iar Cristina se ridică în capul oaselor, goală, acoperită de cearșaf abia de la mijloc în jos: Îți face plăcere să privești cum mă îmbrac? Dacă-mi dai voie. Nu. Întinde mîna și-l acoperă pe Mihai cu cearșaful pînă peste ochi: Am să-ți spun eu cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
care îl ține cu amîndouă mîinile, mozolindu-l, reușind să rupă cîte o bucată de carne, căreia îi dă drumul pe gît aproape nemestecată. Studenta încearcă să le dea carne mărunțită cu vîrful cuțitului, dar copiii refuză îndîrjiți. Abia cînd oasele au rămas goale, se mai potolesc și ei, odihnindu-se puțin în brațele părinților. A fost bună cărnița, Vlăduț? întreabă studenta, luîndu-l pe genunchii săi pe cel din brațele tatălui. Duț arată băiatul spre fratele său. A, tu ești Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cazul că vrei să pregătești o lucrare despre femeia-soție, pot să-ți recomand ceva trimiteri bibliografice. Una din pildele lui Solomon spune, conform Bibliei: Femeia virtuoasă este o cunună pentru bărbatul ei, iar femeia fără cinste este un car în oasele lui." Mai are Biblia și niște pilde despre bărbați, dar nu te interesează. Ca moto, lucrării tale, e bine să pui o cugetare din Balzac: Femeia îi este bărbatului ceea ce bărbatul a știut să facă din ea"." A considerat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-l doresc, iar el era atît de absorbit de dragostea pentru fetiță... Trebuie să afle că-i a lui..." Taci, Pușa, taci! încearcă bătrîna să-și tempereze cățelușa, care a scheunat din nou. Am, tata, am! se ridică în capul oaselor unul din băieți, făcînd dintr-o dată ochii mari, mari și senini cît două zorele. Dormi, Vlăduț, dormi îl culcă tatăl lui la loc. Ham face nani. Am, nána? întreabă copilul încet, să se convingă. Da, face nani. Am nána... oftează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rele, ce, crede că nu mi-am dat seama ?!... Alături, Maria Bujoreanu plînge înfundat, în timp ce cățelușa, observînd-o, s-a oprit din starea de nervozitate și-și întinde botul mic să-i poată atinge mîna. Dorin tresare, se ridică în capul oaselor și-i face semn doctorului să se apropie: Am avut din nou impresia că fuge pămîntul cu mine. Stai liniștit; încet-încet îți revii îl asigură Radu, cercetîndu-i fruntea cu palma. Temperatura ți-a scăzut deja. În ce parte? îl întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
accentua. În după-amiaza aceea, Carol se dusese la un magazin de animale din Quadrant. Primiseră un transport nou de sepii. Carol luă două, una pentru papagal, cealaltă pentru graur. Sepiile erau albe, uscate și ușoare în mâna ei, ca niște oase albite. Le împinse printre gratiile cuștii. Păsările o priviră cu câte un ochi, în felul acela atent și scrutător. Dan o cuprinse pe la spate, îi simțea moțul frecându-i-se de omoplați. Se scutură ca să-l îndepărteze. Din bucătărie, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu un puf adolescentin. Carol nu-și planificase mișcările, pur și simplu își urma instinctele, dar mâinile ei știau ce va urma. Asemenea unor animale de pradă în plină acțiune, dădeau târcoale și pândeau, se ascundeau în spatele sânilor sau al oaselor de la șold, apoi treceau la explorarea epicentrului, simțind supunerea și reținerea în tot trupul lui Dan. Mâinile ei s-au îndreptat spre gulerul cu capse de metal al lui Dan, iar vocea ei, nazală și lipsită de expresie, a rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
că însuși fizicul lui Bull fusese adaptat, la nivel local, pentru a permite dezvoltarea noului orificiu. Cele două tendoane groase aflate de o parte și de alta a scobiturii fuseseră împinse în afară de ceea ce trebuie că era una dintre muchiile noului os pubian. Era clar că mușchiul gambei se bifurcase pe sub piele pentru a lăsa loc deschizăturii vaginului, iar scobitura însăși se bombase pentru a găzdui labiile și clitorisul care deja se ițise de sub marginile lor. Pentru un tip ca Margoulies, priveliștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Cea de-a doua era ca, pentru moment, să nu-i spună nici măcar lui Bull adevărul despre vaginul său. Nu avea nici o îndoială că putea găsi o explicație legată de vagin. El însuși era un om de știință până în măduva oaselor, un adept convins al ideii că orice cauză poate fi descoperită și explicată. Numai că, până în momentul în care va putea determina etiologia vaginului lui Bull, Margoulies era conștient că detaliile legate de acesta ar putea fi extrem de tulburătoare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
făcut o fandare. Alan era suficient de detașat de situație ca să poată observa cât de frumos se desenau mușchii lui Bull când piciorul încordat dezvăluia cu totul elementul invaziv ce ținea de anatomia feminină. Zona din jurul vaginului, perineul, protuberanțele și osul pubian, era atât de fin implantată în membru, încât efectul general era unul suprarealist - ca într-o pictură de Dali sau Man Ray. Bull își întorsese gâtul și privea transfigurat. Vedea și el acum în oglindă orificiul absolut nelalocul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
hainele“. Cam așa fuseseră pentru Alan relațiile din trecut, chiar și aceea de mai lungă durată cu Sybil, când Naomi era însărcinată. Sigur că îi plăcea să facă sex cu Sybil, dar dorința murise din momentul în care îi simțise osul pubian lovindu-se de al său și își dăduse seama că sunt unul în celălalt. Alan era omul unui singur contact. Nu că ar fi fost el vreodată chiar promiscuu. Poate că ar fi fost mai bine pentru toți cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Îi aminteau de vaginul său; asemănarea îl atrăsese. Se sprijini, încercând să-și păstreze echilibrul, de vitrina de la Poons Restaurant, dar se retrase imediat. Câteva bucăți din specialitatea casei, pastramă de rață, erau expuse în vitrină. Carnea portocalie, aplatizată și oasele ascuțite îi aminteau de Juniper. Lipsa capului și poziția înclinată îi aminteau de el însuși. Nu putuse să nu intre ca să ceară permisiunea de a folosi toaleta. Aparatul de aer condiționat Vent-Axia gemea, iar afară, în lumina veche și crepusculară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
descoperire a avansat istoria folosirii focului de către om cu câteva sute de mii de ani în urmă. Au fost identificate urme de folosire a focului în cinci straturi de săpături, plus trei depozite de cenușă și o mare cantitate de oase arse. Stratul cel mai gros de cenușă atinge șase metri. Toate acestea arată că "Omul de la Beijing'' cunoștea utilitatea focului. La Zhoukoudian au fost descoperite numeroase fosile: 16 cranii, 15 oase de maxilar, 157 dinți, precum și o mare cantitate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
trei depozite de cenușă și o mare cantitate de oase arse. Stratul cel mai gros de cenușă atinge șase metri. Toate acestea arată că "Omul de la Beijing'' cunoștea utilitatea focului. La Zhoukoudian au fost descoperite numeroase fosile: 16 cranii, 15 oase de maxilar, 157 dinți, precum și o mare cantitate de fragmente de oase, aparținând unui număr de 40 de antropoizi, descoperiri care au furnizat date prețioase pentru cercetarea evoluției biologice și dezvoltării culturale din perioada timpurie a omului. În urma cercetărilor asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cel mai gros de cenușă atinge șase metri. Toate acestea arată că "Omul de la Beijing'' cunoștea utilitatea focului. La Zhoukoudian au fost descoperite numeroase fosile: 16 cranii, 15 oase de maxilar, 157 dinți, precum și o mare cantitate de fragmente de oase, aparținând unui număr de 40 de antropoizi, descoperiri care au furnizat date prețioase pentru cercetarea evoluției biologice și dezvoltării culturale din perioada timpurie a omului. În urma cercetărilor asupra fosilelor și obiectelor de la Zhoukoudian, rezultă că antropoidul Beijing a trăit acum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cultură strălucită. Medicina occidentală a început să pătrundă în China în timpul dinastiei Ming. Astăzi, pe lângă medicina occidentală, medicina chineză este una din cele mai importante metode de tratament folosite în toată lumea. Însemnările gravate pe carapace de broască țestoasă și pe oase de animale din dinastia Yin, cu peste 3000 de ani în urmă, fac referire la medicina terapeutică și la asistența medicală, precum și la peste zece maladii. În timpul dinastiei Zhou se practicau, deja, metode de diagnosticare a bolilor prin examinare vizuală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nou la o stare echilibrată, tratând astfel boala și fortificând organismul. c. Accelerează circulația în arteriole, îmbunătățind oxigenarea țesuturilor, favorizând eliminarea deșeurilor toxice și circulația limfatică. d. Calmează sistemul nervos, produce relaxare, destindere, revigorare. e. Crește elasticitatea mușchilor și a oaselor, corectând neregulile în aceste părți ale corpului. 5. Medicina minorităților naționale Medicina tradițională chineză cuprinde, pe lângă medicina naționalității han, și medicina minorităților naționale din China. Pe parcursul evoluției acesteia, sub influența factorilor geografici și culturali, a fost formată, treptat, medicina minorităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]