1,898 matches
-
să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie să alunge lașitatea. Tăria și încrederea trebuie să învingă toate obstacolele. Sărăcia va cultiva prietenia. Prietenia noastră nu s-a născut din folos, dar folosul o va urma. [...] Dar grupul nostru nu mai este format din trei. S-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Gheo, Emil Nicolae, Al. Călinescu, Ioan Dună, Const. Miu, Maria Baciu, Const. Blănaru, Al. Sfârlea, Ligia Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Lucia Cuciureanu, Vasile Iancu, Ioan Dănilă și alții. 5 CUPRINS Nota autorului / 7 I. ÎNAPOI LA EMINESCU „O viață de osteneală și de gândire” / 11 „A fost fericit Eminescu?” / 17 Modele feminine în poezia lui Eminescu / 22 M. Eminescu - conștiință istorică și vocație metafizică / 37 M. Eminescu - un editorial pascal / 51 II. AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ Cum a fost posibil? / 59 Exilul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din licori nobile, rezistând, pe cât mi a stat în putință, tentației de a mă îmbăta cu „poșirca” din viața zilnică, servită generos la „pet” și la halbă... 12 martie, 2014 Gh. D. I ÎNAPOI LA EMINESCU 11 „O viață de osteneală și de gândire”* Dacă citești o scrisoare a lui Eminescu începând cu „Dragă Momoțelule” și te împiedici de acest apelativ, simplă expresie a intimității dintre doi amanți, riști să declasezi totul. Te înscrii în corul celor care au comentat recentul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie să alunge lașitatea. Tăria și încrederea trebuie să învingă toate obstacolele. Sărăcia va cultiva prietenia. Prietenia noastră nu s-a născut din folos, dar folosul o va urma. [...] Dar grupul nostru nu mai este format din trei. S-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
autovehicul", ca urmare a detașării sale din sintagma coche automóvil, iar germ. Schirm "adăpost, refugiu" a căpătat și sensul "umbrelă", întrucât a fost detașat din cuvântul compus Regenschirm "umbrelă de ploaie", literal "adăpost de ploaie"), respectiv absorbția în determinant (înțelesul "osteneală, zel, sârguință, promptitudine, diligență" al cuvântului fr. diligence a evoluat la "trăsură, diligență" în urma absorbției în determinant a sintagmei carosse de diligence "trăsură de diligență"; substantivul masculin germ. Weizen "grâu" a început să însemne și "bere făcută din grâu", sens
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fel ca un acces de febră. Ieșind de aici, peste puțin timp, când vor fi singure în trăsură, își vor împărtăși impresiile, fără nicio ezitare. Acestea vor fi negreșit false, nedrepte, căci nu pot fi decât așa. Dacă îmi dau osteneala, ele se vor schimba, știu acest lucru, deși nu imediat. La ce bun toate cuvintele pe care le vor pronunța curând? Dacă ar ști cât de nemulțumită sunt eu însămi de mine, cât de nesigură, pălăria mea e atât de
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
despre ceva, trebuie să știi. Dacă nu aduci ceva nou, nu exiști.” “Am fost cel mai mare spion în cultura tradițională.” “Includerea DOINEI în patrimoniul UNESCO a fost o notă de presă.” “Omul prin cântec se răbufnește.” “De ce horești ? De osteneala bătrânilor”. ”Eu nu horesc după conservator. Glasul are legătură cu mama, cu tata, străbunica..., nu are legatură cu conservatorul.“ “Horesc când am stare.” “Că horile astea se cântă unde-s purici. Tu trebuie să stai acolo la pândă până te
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de alții. Nu ți-e la îndemână când ești foarte tânăr, rolul banal de gospodar și de administrator. Cioran nu s-a împăcat cu el toată viața. Și de-aia rezonează tinerii întrebându-se la unison: Pentru atâta lucru merita osteneala de a veni pe lume EU, cu unicitatea mea irepetabilă? Avem în fond, doar una din trei posibilități de a ieși din neajunsul de a ne fi născut și de a ne trăi zilele în plictiseala pe care lumea, de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a exersării de sine care cere lumină conștientă și luciditate a reprezentării. Conștiința de sine dă aici culoare, găsind reperele unei forme personale de a practica virtutea și de a întrupa valoarea figurată eidetic, punctând drumul care este parcurs de osteneala întru bine cu priceperea sistemului său de cunoaștere. Dacă situația morală ia aspectul stabil al unei sarcini, tot ea poate, în virtutea deschiderii sale către teritoriul ipotezelor, oferi orizont de potențialitate insului angajat în efortul adaptativ, legându-l pe acesta de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Beethoven să fie adormit”. (Robert Schumann) ,,Să prinzi dintr-o dată din zbor ideea, asta nu se întâmplă în fiecare zi. Caietele de schițe ale marilor creatori și îndeosebi ale lui Beethoven, dovedesc cât de îndelung, de intens și cu câtă osteneală a lucrat și a șlefuit el o mică melodie”. (Robert Schumann) ,,Se poate spune din capul locului că într-o mare măsură ,maeștrii iau parte la formarea publicului, independent de împrejurările vieții reale. Se știe că Beethoven formula multe obiecții
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și cel al romanilor, Dionisos și Bachus; înaintea lor a existat licoarea zeului Sôma: băutura Vêna; astăzi, în fiecare zi la Liturghie, nu înainte de a fi sfințit, este oferit ca simbol al sângelui lui Hristos: "Vinul, rodul viei și al ostenelii omului". Astfel, lucrarea naturii și cea a omului se află mereu în legătură. Chiar și cel mai modest dintre oameni, atunci când gustă sau oferă vin, duce mai departe milenarele tradiții, săvârșind astfel actul ritualic. Istoria vinului, scrisă de Jean-François Gautier
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
gradul de Îndoire al genunchilor, Îndoire ce astăzi este mult mai mică ca prin anii ’30 - ’40. Acest dans, pentru a fi Învățat, pune probleme, cere un oarecare efort, răbdare, dar totul trebuie făcut cu convingerea că nemuritorul Tango merită osteneala și o răsplătește. Stilul Tangoului este dat de ținuta corpului, de maniera de deplasare - fără ridicări sau coborâri ale corpului - cu figuri ce se execută În poziția Închisă sau de promenadă, poziții de dans ce alternează foarte des. Această trecere
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
-și dau seama de importanța stilului în știință (...). Fiziologia cere o expunere: „clară, concisă și precisă” (ceea ce în limbajul domnului Manu ar însemna „clarity, brevity and accuracy”) și continuă „Dacă toți cei ce scriu memorii științifice și-ar da puțină osteneală, s-ar scrie mai puțin, dar în schimb s-ar scrie mai bine și scrierile ar fi mai durabile”. Este de prisos să adăugăm faptul arhicunoscut că ținuta academică, corectitudinea, rigurozitatea sa în activitatea didactică și de cercetare, sugestiile sale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și lucitor... ceea ce e foarte rar. Pieptul e îmbrăcat cu temple, spatele cu mănăstiri, umerii cu grădini. Dumnezeu a făcut lumea fără a se gândi deloc, pe tine însă Valahia te -a creat cu mare îngrijire. Cerul și pământul fără osteneală, cu tine însă socot că a ostenit’. Asemenea descrieri exprimau spiritul epocii, mai ales în materie de percepție a zonelor geografice unde abundența și belșugul atrăgeau atenția și reprezentau o miză care trebuia atinsă. Așa se explică afluxul neîntrerupt către
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să uitați de persoana mea, să priviți numai opera luând-o sub protecția dumneavoastră dacă ea are într-adevăr dreptul să-și ridice mica ei voce printre vocile sonore ale admirabililor dumneavoastră gânditori. Vă mulțumesc din toată inima, Domnule, pentru osteneala pe care v-o pricinuiesc. Elisabeta. Academia Franceză a decernat Cugetărilor unei regine unul dintre noile ei premii, premiul Botta (1888), cu o medalie de onoare. Iată în ce termeni aleși și încântători anunța asta Camille Doucet, în raportul său
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dumneavoastră țară este cea mai luminoasă în ochii țării noastre. Mă voi strădui s-o merit. Elisabeta." Un exemplar din Cugetările unei regine însoțea această scrisoare: el purta pe prima pagină următoarea dedicație. "Domnului Doucet, Poate că ele nu merită osteneala sunt numai firicelul de apă ce iese din marele lac, adânc, tăcut și ascuns, Carmen Sylva". Această răsplată academică o bucura pe regină, atât de atrasă spre binefacerile inteligenței, gândirii și frumosului. Era încă tânără și deja arta, sub toate
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Chestiunea, așa cum o puneam, era următoarea: de ce nu ar putea fi preschimbat (repet, prin abilitate scriitoriceascăă eșecul în împlinire, și vidul, în plin? La urma urmei e de departe mai greu de izbutit acest lucru și este necesară mai multă osteneală tehnică, stilistică, decât dacă acel ceva inițial ar fi minunat, generator de senzații și idei teribile etc. Realitatea nu este întotdeauna și nici neapărat ofertantă: dar a scrie doar despre nimicnicia ei ar fi inutil și poate chiar umilitor, uman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
făcea, în carnetele sale, și Sviatoslav Richter. Pentru el, Karajan era, în fond, un dirijor „prodigios“, capabil, într-o interpretare a Simfoniei a 8-a de Bruckner, să fie „magnific, expresiv și uman“, dar la fel de capabil „să nu-și dea osteneala să se ridice la nivelul la care ar fi trebuit“. „Răceală și indiferență...“, nota Richter vorbind de un spectacol verdian, Otello, cu Jon Vickers și Mirella Freni. Oricât le-ar displăcea astăzi unora să facă uz de memorie, cazul Karajan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
spunea tot Heliade - putea aduna „și pune în cumpănă faptele și întâmplările lumii“, „neastâmpăratul războinic“ se putea desăvârși într-însa, „băgătorul de seamă neguțător“, avea ocazia să-și „îndrepteze mai cu îndrăzneală speculațiile“, iar „asudătorul plugar“, să afle „ceea ce înlesnește ostenelile sale“. De la două gazete la șase milioane de locuitori, cum relata, în 1832, „Albina Românească“, într-o știre intitulată „Statistica gazetelor“, s-a ajuns la câteva zeci în 1848, apoi la câteva sute, zeci de ani mai târziu. Colecțiile lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
fiind mereu împrospătate cu versuri care reflectă viața oamenilor din comună și din țară. După ce copiii au terminat de urat, gazda care a primit urările le dă câte un colăcel și câțiva lei sau chiar și nuci drept răsplată pentru osteneala lor. Mai târziu, către miezul nopții încep să colinde copii mai mari cu capra, cu căluții sau cu cerbii. Pentru capră se asociau câte 3-4 copii. Unul se îmbracă cu o piele de capră sau cu o cuvertură pe care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să obțină de la boieri o petiție, prin care ei ar fi cerut țarului, ca o favoare, menținerea corpului de ocupație. S-ar fi făcut chiar, în această cerere, aluzie la dorința Principatului de a se odihni, sub suveranitatea împăratului, de ostenelile și neliniștea unei situații nehotărâte și de nesuferit. Generalul Lüders făcuse, se zice, în puținul timp petrecut aici, o mică avere, prin mijloace foarte ușoare, în poziția în care se găsea, și „care nu sunt osândite nici de moravurile țării
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Pax ai HBM au abandonat cadrul filantropic și au venit cu o abordare combativă, mai adaptată raporturilor cu o clasă muncitoare tot mai organizată și tot mai politizată."29. La rândul ei, municipalitatea din Bobigny a început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet. Acest caz ilustrează modestia implicării statului în producerea de locuințe sociale, partea importantă ce revenea industriașilor, precum și complexitatea raportului pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
motive ca să scapi de ea. Săvârșești câteva greșeli? Ele rămân de neșters; nimic nu poate să le răscumpere. Vezi oameni de spirit? Nu vor fi preocupați decât de ei înșiși; vor voi să te uluiască, dar nu-și vor da osteneala să te lămurească. Ai de a face cu spirite mărunte? Aceștia se simt la strâmtoare în rolul lor, te vor detesta pentru sterilitatea lor și pentru puținătatea inteligenței. Găsești cumva, în loc de minte, sentimente? Nici unul nu este nici sincer, nici con
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un spirit cu adevărat filozofic decât sentimentele lui căldicele față de adevăr. Și mai spunea adesea că, dacă ar avea în scrinul său o scrisoare sau un act oribil și capabil să-l dezonoreze în ochii posterității, nu și-ar da osteneala să-l scoată de acolo și să-l ardă câtă vreme ar fi sigur că n-o să știe nimeni de el, atâta vreme cât se află în viață. Nu este un sentiment natural. Rușinea este unul dintre primele sentimente ale omului în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acesta ținea în parte de faptul că voia să spună prea multe cu același prilej și nu medita îndeajuns. Se înscria la cuvânt cu un discurs care fusese făcut pentru el, dar asupra căruia reflectase prea puțin: nu-și dăduse osteneala de a prevedea obiecțiile și de a discuta amănuntele, astfel că, din acest punct de vedere, era mult inferior acelor atleți pe care îi vedem în Parlamentul Angliei. Forța prin care triumfă, de exemplu, Fox este aceea de a respinge
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]