1,933 matches
-
printre crini imperiali cu corola de mătase și printre tufe de iasomie. Portița, având o lucrătură de fier forjat, destul de simplă (dacă omitem inițialele stăpânului casei, A. S., străbunicul Cristinei și anul manufacturării: 1938), se roti, scârțâind neunsă. Nici nu merită osteneala să o mai gresezi. Soarta îi e pecetluită, de parcă o și văd sub șenilele nemiloase ale buldozerelor, care zdrobesc, delaolaltă, orașul, stabili Mircea, în gând, înainte de a o face la stânga-mprejur, printre ruine și molozuri. Impetuoasă, construcția noului, în străvechiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
meștereală. Când Trandafira l-a fugărit să-i taie lemne pentru cuptor, abia s-a îndurat să lase șurubăitul. Tot la iuțeală, a silabisit și cartea poștală trimisă de Aurelian, cu mare dor de-acasă, înainte de Arhangheli. Măcar că-l furnica osteneala prin palme, nu a întrerupt lucrul, nici măcar ca să o întâmpine la poartă pe Caterina, care se învoise clandestin de la diriginta clasei, ca de obicei, cu ocazia hramului de la Sfinții Arhangheli. În momentul în care, între palele mari, ca niște brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
silicon dintr-o parte inaccesibilă a motorului? Era mai totdeauna tentat să le spună șoferilor să se ducă la un computer să le repare mașinile, nu să vină la un mecanic, dar, evident, nu făcea asta și-și dădea toată osteneala cu întinderea scânteietoare de oțel care se ascundea sub capota unei astfel de mașini. Dar nu punea suflet în ceea ce făcea. Domnul J.L.B. Matekoni demontase cilindrii motorului și se uita cu atenție la ei. Exact cum își imaginase; era amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ea. Cred că ăsta-i un caz foarte simplu, Mma Makutsi, și că o să-l rezolvi singură fără nici un fel de problemă. Mma Makutsi se întoarse la biroul ei, netezindu-și eleganta rochie albastră. — Mulțumesc, Mma. O să-mi dau toată osteneala. Mma Ramotswe dădu din cap aprobator. — Da, continuă ea, e cazul simplu al unui bărbat cu o nevastă plictisită. Nimic nou sub soare. Am citit într-o revistă că francezilor le place să citească astfel de povești. Există o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
formidabilă. Elliott îl însoți pe Gosseyn pe navă și îi comunică ultimele informații. - Nu am auzit de luptă, dar unitățile noastre trebuie probabil să intre în acțiune. Zâmbi și scutură din cap. - Mă îndoiesc că și-ar mai da cineva osteneala să ne informeze despre ce se petrece. Influența noastră slăbește repede. Atitudinea față de noi, este un amestec de toleranță și nerăbdare. Pe o parte ni se dă o palmă zdravănă în spate pentru că am inventat niște arme care în ansamblu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
stâncă. Dimineața, fata, după ce admira mărgeau de culoarea rubinului își continua drumul. A treia seară chemată de sunetul mării, descoperi aproape de mal, o insulă misterioasă. Gândinduse cum ar putea ajunge la ea, somnul o luă în brațele lui calde după osteneala unui drum lung. În vis o căutase un peștișor cu solzi argintii și cu o crenguță acvatică în gură. Frumusețea fetei semăna cu cea a sirenelor, se gândea peștișorul și îi așezase crenguța magică în palmă. În zorii zilei, odată cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vezi tu... ce-i prisosește... SLAB: Eu văd... Da' cât dai? GRAS. Că doar nu-i din talgerul tău! SLAB: Ce-are-a face? Se cheamă că eu îți fac rost, că-i lângă mine. Dacă vrei; dacă nu... GRAS: Bine, pentru osteneală ți-oi da câte jumătate de gologan. SLAB: Apoi așa! (către Pricină) Da' ce-i, fârtate, de ce nu mănânci ca toată lumea? PRICINĂ: Văd și eu că ceilalți trag din greu, nu se-ncurcă. Cum or fi putând înghiți așa ceva?! Frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și un mic bonus acolo. Nu pot să spun cât de ușurată am fost că am scăpat de omul acela groaznic. În scrisoarea dumitale spuneai că se pare că s-ar fi spânzurat, Herr Gunther. A scăpat pe altcineva de osteneală, nu? Râse din nou zgomotos, ca o actriță amatoare care joacă mult prea energic pentru a fi în totalitate credibilă. Dinții ei erau, de asemenea, falși. — E și ăsta un mod de a privi lucrurile, i-am zis. Nu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fuseseră descoperiți vreo cincizeci. Se întreba însă dacă era grav. Rieux nu putea să-i răspundă hotărât, dar credea că serviciul de deratizare trebuie să intervină. Da, zise Mercier, pe baza unui ordin. Dacă tu crezi că merită într-adevăr osteneala, pot să încerc să obțin un ordin. \ Merită totdeauna, spune Rieux. Femeia de serviciu tocmai îi spusese că în marea uzină în care lucra bărbatul ei fuseseră adunate mai multe sute de șobolani morți. ÎN ORICE CAZ, CAM ÎN ACEASTĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
l-a sprijinit pe Mitropolitul Dosoftei în anul 1682 să înceapă tipărirea la Iași a Vieților Sfinților, operă vastă, ce se va tipări pe durata a cinci ani, considerată de Nicolae Iorga ca fiind ,,cea mai mare, mai fericită din ostenelile lui Dosoftei, sârguitoare strângere de biografii, luate nu de-a dreptul din marea colecție bizantină, ci prin rezumate grecești moderna, dar și din slavone”<footnote Idem, Istoria Românilor. Monarhii, vol. VI, p.330 footnote>. Spre surprinderea contemporanilor, Gheorghe Duca, un
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Imperiul Otoman. ,,Organizarea și conducerea noii tipografii, prima din această regiune a Europei, cu o asemenea misiune, a fost încredințată unor călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu Mitrofan, care învățase meșteșugul tipăririi din tinetețe, cu mare osteneală”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 544 footnote>. În tipografia de la Cetățuia s-a imprimat în anul 1682 lucrarea Patriarhului Nectarie: Întâmpinarea contra primatului papei, în care se combătea primatul papal susținut de învățătura de credință romano-catolică. În prefața cărții, Patriarhul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fost o adevărată dramă a monahismului românesc și a vieții duhovnicești. Din Mănăstirea Cetățuia au plecat 11 călugări care au apucat drumul pribegiei. Au mai rămas doar 5 călugări, aceștia îngrijindu-se de slujbele zilnice, ei ducând mai departe și ostenelile muzeului și ale gospodăriei<footnote Arhiva Centrului Eparhial Iași, fondul Cancelariei, Dosarul 135/1959, Regiunea Iași footnote>. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, stareț pentru o perioadă de 26 ani a fost părintele Arhimandrit Mitrofan Băltuță. El
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Întâistătătorul Greciei, alți înalți prelați din Grecia, de vizita Preafericitului Teoctist și a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, de diferite delegații ecumenice venite la Iași pentru întărirea relațiilor frățești între biserici, de vizita ambasadorilor care au venit la Iași. Pentru toată osteneala starețul mănăstirii Cetățuia a fost decorat de președintele României. Iată liniile în care s-a desfășurat viața monahală la Mănăstirea Cetățuia de-a lungul celor 340 de ani de existență. Cu toate că obștea a avut călugări puțini și mijloace materiale reduse
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu un ten perfect, cu o viață mai formidabilă decât v-ați putea imagina. Sincer, toate astea cer o perseverență comparabilă, să spunem, cu învățarea ebraicii sau cu renunțarea la fumat. În primul rând, nuanța de blond potrivită presupune o osteneală supraomenească. Cea care a lansat moda asta a fost Julie Bergdorf, cea mai bună prietenă a mea. Ea este chintesența unei fete newyorkeze, de vreme ce aici moștenitoarele de magazine universale, strălucitoare, zvelte și blonde, sunt lucrul cel mai șic cu putință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sau cuvintele omise, nu totdeauna din motive limpezi, de către Unamuno din versiunea Cassou, rescriind astfel, în spiritul lui de auto[r]traducător, o nouă versiune destinată, aici și acum, cititorilor români. (Sau, ideal, oricăror cititori, dacă cineva și-ar da osteneala să retraducă textul românesc în orice altă limbă, inclusiv în spaniola originară...) Cum se face un roman se țese în jurul actualității celei mai stringente, Unamuno își trăiește istoria și o exorcizează într-o carte care se proiectează până în copilăria sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nici sufletele celorlalți oameni și chiar ale tuturor lucrurilor nu sunt, și încă nemuritoare exact în sensul în care credeau catolicii naivi din Evul Mediu, atunci, dacă nu așa stau lucrurile, nimic n-are valoare și nicio strădanie nu merită osteneala. Și de aici doctrina plictisului a lui Leopardi după ce i-a pierit amăgirea supremă, ch’io eterno mi credei, aceea de a se crede etern. Și așa se explică și împrejurarea că trei dintre autorii cei mai îndrăgiți de don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să-l las să moară dacă mă voi teme să nu fiu nevoit să-l ucid. Și nu vreau să mai lungesc această post-prefață, căci am spus destul ca să-i las alegerea prietenului meu Víctor Goti, căruia-i mulțumesc pentru osteneală. M. de U. I Când apăru în poarta casei sale, Augusto întinse brațul drept, cu palma în jos și deschisă, și, îndreptându-și ochii spre cer, rămase o clipă încremenit în această atitudine statuară și augustă. Nu însemna că lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
un unchi și-o mătușă... — Din partea tatălui sau a mamei? — Nu știu decât că-i sunt unchi și mătușă. Destul, ba chiar prea mult. — Dă lecții de pian. — Și cântă bine? Asta nu mai știu. — Bine, bine, destul; ține pentru osteneală. — Mulțumesc, domnule, mulțumesc. Mai poftiți ceva? Doriți să-i duc ceva? Poate... Poate... Da’ nu acum... Rămâi sănătoasă! — Vă stau la dispoziție, domnule, și nicio grijă, contați pe discreția mea. „Prin urmare, așa vasăzică, domnule,- își spunea Augusto despărțindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
literare și mai mult sau mai puțin filozofice, dovedind că le cunoștea destul de bine, ceea ce n-a lipsit, evident, să mă flateze, apoi a început să-mi povestească viața și nefericirile sale. L-am oprit, poftindu-l să-și cruțe osteneala, deoarece despre vicisitudinile vieții lui știam la fel de mult ca și el, și i-am demonstrat-o citându-i cele mai intime amănunte, inclusiv pe cele pe care și le socotea cele mai secrete. M-a privit cu ochii plini de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Dar nici aici nu se zice nimic de mine. Cu inima bubuindu-mi din ce în ce mai tare, trec în revistă toate tranzacțiile din decursul ultimului an. Din ultimii doi ani. Din ultimii cinci ani. M-au șters complet. Cineva și-a dat osteneala de a lua la mână întregul site și de a-mi scoate numele. Am fost ștearsă din toate tranzacțiile în care am fost implicată. De parcă n-aș fi existat niciodată. Inspir adânc, încercând să-mi păstrez calmul. Însă mânia îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fiecare minut care trecea îi lua zece ani de viață, pentru prima oară în istoria diverselor creații ale lumii-univers însuși creatorul a cunoscut chinurile care ne așteaptă în viața eternă, pentru că e eternă, nu pentru că e viață. Dar a meritat osteneala. Când creatorul nostru a deschis ușa cuptorului și a văzut ce era înăuntru, a căzut în genunchi, extaziat. Omul nu mai era nici negru, nici alb, nici galben, era roșu, roșu ca aurora și apusul, roșu ca lava aprinsă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cum ne putem închipui, i-a mângâiat neliniștita ei inimă iubitoare, dar acum, cu capul odihnindu-se pe umărul lui, simțindu-i mâna pe mijloc, ambele rațiuni i s-au părut la fel de juste și, pe lângă asta, dacă ne vom da osteneala să observăm, există de obicei o față, a insuportabilului, în care amândouă se ating și devin comune, automat nu mai există o motivație serioasă pentru a afirma că cele două rațiuni sunt contradictorii între ele. Isaura Madruga nu este prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Însuși, copilăria de la Nishapur, tinerețea de la Samarkand, faima de la Isfahan, Întâlnirile cu Abu Taher, Djahane, Hasan, Nizam și mulți alții. Așadar, sub supravegherea lui Khayyam, uneori chiar sub dictarea lui, sunt scrise primele pagini ale cronicii. Vartan Își dă toată osteneala, reîncepe de zece, de cincisprezece ori fiecare frază pe o foaie volantă, Înainte de a o transcrie, cu o caligrafie colțuroasă, fină, laborioasă. Care, Într-o bună zi, se Întrerupe cu brutalitate, la mijlocul unei fraze. Omar s-a trezit devreme, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a lungul fluviului cu același nume, dar fără a pătrunde În orașul propriu-zis. Însoțitorii mei, Învârtindu-și mereu puștile pe deasupra capului ca pentru bătălie, aveau grijă să evite toate locurile aglomerate și, deși unchiul lui Șirin și-a dat adesea osteneala să-mi aducă la cunoștință că „Suntem la Amuk, la Vertcha, la Khomein”, asta nu era decât o figură de stil, care nu intenționa să spună altceva decât că ne găseam pe Înălțimile din preajma acelor localități cărora le zăream de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dintre cele mai frumoase reședințe din Teheran. Aparținuse unui fost prim-ministru, Înainte de a fi răscumpărată de un bogat negustor zoroastrian, partizan fervent al Constituției, care-o pusese gratis la dispoziția americanilor. Shuster mă primi În capul scărilor. Refăcut după ostenelile călătoriei, Îmi păru foarte tânăr. N-avea decât treizeci și patru de ani, și nu-i arăta. Și eu care crezusem că Washingtonul va trimite un expert cărunt, cu figură de reverend! — Am venit În legătură cu această afacere a legațiilor. — Și dumneavoastră! Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]