4,332 matches
-
2004), omuciderea este mai frecventă în mediul rural decât în mediul urban. Activitatea poliției din localități primește și ea un calificativ pozitiv (media este de 3,8), 77% dintre subiecți se așteaptă să fie tratați cu amabilitate la poliție, iar ostilitatea este reclamată de 3% dintre subiecți. Veniturile și consumul de bunuri și servicii, în gospodăriile populației din mediul rural Cercetarea veniturilor și consumului populației reprezintă o adevărată provocare. Pe de o parte, apare necesitatea determinării lor la nivel macrosocial (societatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
17. Respectarea drepturilor individuale 2003 7 20 44 24 0 1999 10 29 40 16 1 18. Influențarea personală a deciziilor la nivel de localitate 2003 32 42 16 5 0 1999 36 38 15 7 1 Indicatori Anul Cu ostilitate Cu indiferență Cu amabilitate Cum se așteaptă să fie tratat la primărie 2003 4 13 82 Cum se așteaptă să fie tratat la poliție 2003 3 16 77 Indicatori Anul Cu siguranță nu Probabil nu Probabil da Cu siguranță da
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru: a) primirea mesajului președintelui României; b) aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) declararea mobilizării totale sau parțiale; d) declararea stării de război; e) suspendarea sau încetarea ostilităților militare; f) aprobarea strategiei naționale de apărare a țării; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; h) numirea, la propunerea președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii; i) numirea Avocatului Poporului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Senatul se întrunesc în ședință comună. Constituția face, în acest sens, trimitere la: primirea mesajului președintelui României; aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; declararea mobilizării totale sau parțiale; declararea stării de război; suspendarea sau încetarea ostilităților militare; aprobarea strategiei naționale de apărare a țării; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; numirea, la propunerea președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii; numirea Avocatului Poporului; stabilirea statutului deputaților și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru: a) primirea mesajului președintelui României; b) aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) declararea mobilizării totale sau parțiale; d) declararea stării de război; e) suspendarea sau încetarea ostilităților militare; f) aprobarea strategiei naționale de apărare a țării; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; h) numirea, la propunerea președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii; i) numirea Avocatului Poporului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Senatul se întrunesc în ședință comună. Constituția face, în acest sens, trimitere la: primirea mesajului președintelui României; aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; declararea mobilizării totale sau parțiale; declararea stării de război; suspendarea sau încetarea ostilităților militare; aprobarea strategiei naționale de apărare a țării; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; numirea, la propunerea președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii; numirea Avocatului Poporului; stabilirea statutului deputaților și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
un aer abătut. În schimb adolescentul poate avea un aer ostil, încruntat, încăpățânat sau chiar interiorizat, inhibat sau total indiferent la conversație, la întrebări, răspunzând cu o voce monotonă. Pentru clinicianul neavertizat această atitudine poate trece drept un semn de ostilitate, de dispreț sau, pur și simplu, de refuz de a participa la conversație. În sfârșit chiar și atunci când există, această lentoare motorie nu este permanentă. În unele momente ale zilei, sau atunci când este vorba despre activități precise, adolescentul poate temporar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care gesturile își regăsesc vivacitatea și fluiditatea nu trebuie să conducă la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare terapeutul care n-are experiența
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare terapeutul care n-are experiența lucrului cu adolescenții. În cel mai rău caz el poate interpreta ostilitatea sau indiferența ca pe un semn clar de refuz și să „respecte” acest refuz după o teorie greșită care mai persistă încă din nefericire: ar fi mai bine să „așteptăm motivația” adolescentului, să așteptăm „angajarea” sa personală în terapie. Această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clar în aceste teste: - direcția depresivă cu nostalgia unei relații obiectuale satisfăcătoare pierdută, și emergența temei morții, moartea tatălui și a fiului care este însoțită de o angoasă că ar putea fi ucis de către cineva care vine din spate, cu ostilitatea persecutorie a lumii exterioare; - lupta cu depresia pare că se manifestă prin trecerea la act, singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin culpabilizat, deoarece este trăit ca singurul mijloc de a fi pe lume, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
izolat, are relativ puține contacte, dar n-a abandonat școala. Doi ani mai târziu, atunci când avea 17 ani, aflăm că a făcut câteva zile de închisoare datorită comportamentelor sale de delincvent. Nu putem ști mai multe lucruri despre el din cauza ostilității mamei sale care are tendința de a face policlinica responsabilă de problemele fiului său. De la acea dată nu mai avem informații despre Pascal. Urmărirea acestui caz este foarte importantă din mai multe motive. În primul rând se observă aici evoluția
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul are tendința de a respinge ajutorul care i se propune, considerându-l inutil; este adesea susținut în acest comportament de către părinții săi, care sunt pradă unor sentimente contradictorii în care se amestecă tristețea, culpabilitatea, grija pentru adolescent dar și ostilitate uneori (vezi capitolul 11). În mod obiectiv, se observă o relaxare simptomatică relativă: adolescentul pare mai relaxat, mai optimist și are tendința să nege orice suferință psihică. Părinții se mobilizează, oferă pe moment ceea ce refuzaseră mai înainte adolescentului... Această apropiere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sentimente de tristețe sau de îngrijorare (caring) la părinți, sentimente exprimate mai ales în momentul în care a avut loc tentativa de suicid și în zilele imediat următoare, ei constată, de asemenea, că aproximativ 50% dintre părinți exprimă sentimente de ostilitate față de tânăr, sentimente care, mai ales în ceea ce-i privește pe părinți, par să persiste și chiar să se amplifice cu timpul. Acest studiu confirmă ceea ce clinicianul constată: efectuarea unei tentative de suicid reprezintă o amenințare pentru echilibrul interacțiunilor familiale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Antistene, Diogene și Aristip împărtășesc aceeași repulsie teoretică și fizică față de Platon. Cum îl întâlnesc, îl critică, își bat joc de el, îl ironizează, îl agresează - la care acesta din urmă răspunde în același registru, atunci când nu declanșează el însuși ostilitățile... Diogene întreabă - și mă bucur că au fost rostite asemenea vorbe - la ce poate servi un filosof care și-a petrecut toată viața în această activitate fără să fi deranjat niciodată pe nimeni... Protagoniștii triunghiului subversiv împărtășesc așadar un antiplatonism
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
diferiți (II și III) care s-au văzut a fi primii cinci sub linia burselor de studiu au întocmit în scris un protest în care argumentau și solicitau transformarea burselor sociale în burse de studiu. Ei au manifestat atitudini de ostilitate (atacuri verbale) față de studenții care au depus cererea pentru a primi burse sociale”. Dezbateți în echipă situația prezentată! Structurați o decizie de soluționare a conflictului!”. Studenților li s-a dat problema de rezolvat, urmând ca fiecare să genereze soluții, să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cu adevărat nefericită, dar să vadă cauza acestei nereușite nu în exterior, ci în propria, timiditate exagerată. În aceste cazuri se manifestă față de celelalte persoane (care au înregistrat un succes) cel mult un sentiment de invidie; reacția de nemulțumire și ostilitate este îndreptată nu spre exterior, ci spre propriul eu. Ceea ce considerăm, prin urmare, că este caracteristic frustrației este conștiința unei stări de privațiune, care va da naștere unei tensiuni emoționale, unei nevoi de descărcare, stare explicată: uneori prin reaua intenție
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
gazdei, de a servi o băutură alcoolică, ca un gând ascuns menit a-l face să se simtă și mai rău pe viitor. În acest caz, proprie, reacție de suspiciune poate determina o reacție similară de suspiciune, sau chiar de ostilitate, la persoana considerată răuvoitoare. În felul acesta, credința într-o rea intenție, credința în existența unui conflict ascuns, creează un conflict real. Persoana care se consideră frustrată prezintă - mai ales atunci când trăirile ei se grefează pe fondul unei personalități autiste
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pentru scopurile fixate) pot fi denumite „stres stimulus”, menționăm: lupta armată, dezastrele (inundații, incendii etc.), molimele, iminența morții datorită unei boli incurabile, pericolele de tot felul cum ar fi, de exemplu, cel al electrocutării, al degradării profesionale etc.), neîncrederea sau ostilitatea pe care le întâmpinăm uneori etc. Trebuie observat faptul că definirea termenului de „stres” numai prin situație ignoră diferențele dintre oameni în realizarea actelor perceptive și în acordarea semnificațiilor, faptul că aceeași împrejurare poate deveni pentru un individ o sursă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de S. Rosenzweig. S. Freud susținea teza agresivității înnăscute, potrivit căreia instinctul de agresiune și expresiile sale sunt independente de condițiile social-economice; consecvent tezelor sale sexualiste, S. Freud afirmă că: „privilegiul din relațiile sexuale” este suficient ca să alimenteze egoismul, invidia, ostilitatea, ura. Ontogenetic, geneza conexiunii între „frustrație”, „agresivitate” și „frică” a fost căutată de S. Freud în ineracțiunile „mamă-sugar”: mama este întotdeauna un „obiect” care are, în același timp, caracteristicile unui factor frustrant și a unuia gratificant; întreaga viață a sugarului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
valoare de adevărate forțe motrice ale personalității). Conflictul este, după K. Hornev, inevitabil deoarece satisfacerea deplină a acestor tendințe („satisfacția” și „siguranța”) implică riscul disputei cu semenii și izbirea de prohibițiile locale, sociale și morale; din acest conflict rezultă anxietate, ostilitate, reacții nevrotice. „Modul de viață american” cu contradicțiile sale sociale obiective (ex. între competiție și „nevoia de dragoste”, între „libertățile preconizate” și „limitările concrete”) generează - spune K. Horney - frustrările și resimțirea, în plan intern, a contradicțiilor subiective ale „idealurilor”. Ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sub o formă comprimată, de urmă, cu reacție amânată), cât și „opoziționismul” (ca fenomen reacțional de tipul îndărătniciei, încăpăținării, refuzului, egoismului excesiv - care se pot degrada în forme psihopatice de delir de revendicare și paranoia), declanșează, de regulă, reacția de ostilitate din partea agentului considerat frustrant, ceea ce prin „feed-back”, generează o nouă agresiune („cercuri vicioase”, producătoare a fenomenului de „vendetă”). Nu mai puțin inadacvate prin efectele lor sunt reacțiile care se întemeiază pe stări de neîncredere în forțele proprii, pe tendința de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
echilibrului psihic în favoarea „emoționalității” când „tensiunea interioară este mai puternică decât controlul de sine”, când instalarea funcțiilor de reproducere generează transformări ce influiențează capacitatea intelectuală, afectivitatea, temperamentul puberului. Chiar dacă preadolescenții nu răspund în toate cazurile de contrariere prin acte de ostilitate/opoziționism, atitudinile lor în dezacord cu exigențele școlare și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare datorată unui regim de viață plictisitor și rigid, - pot duce la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vor fi conforme acestei „percepții” specifice (ex. percepția elementelor din sistemul social — adică a diferitelor persoane, situații, sau cerințe normative — de pe poziția unei neîncrederi excesive în viață și a unui dispreț față de om, determină un comportament aparte: fie unul de ostilitate, consumat pe plan acțional sau verbal, fie unul de izolare, cu elemente de simulare și disimulare). În cazul comportamentului agresiv, persoana respectivă adoptă, într-o situație conflictuală obișnuită, o atitudine ostilă disproporționată cu elementul declanșator, urmărind distrugerea fizică sau simbolică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
profesori, care ignoră personalitatea elevilor, devine sursă de încordare și de conflict. Împotriva acțiunilor inadecvate (din punct de vedere psihologic) ale unor astfel de profesori, elevii adoptă un comportament de apărare care va spori, însă, prin efectul unor mecanisme recurente, ostilitatea profesorului în cauză; această atitudine represivă din partea profesorului va amplifica tendințele, ascunse sau fățișe, de apărare și de justificare ale elevului, creându-se astfel „cercuri” sau „spirale” pedagogice vicioase, de neîncredere și neînțelegere reciprocă, cu efecte din în ce mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
formarea la elevi a obișnuinței de a se întreba în ce măsură sunt justificate propriile revendicări față de o altă persoană, de a renunța la susceptibilitate, la interpretarea subiectivistă a pretențiilor sau manifestărilor celorlalți, care dă naștere unei reacții de apărare și de ostilitate. Cu alte cuvinte, aceștia trebuie să renunțe la egoism, trebuie să facă dovada capacității de a se transpune în trăirile altora, de a adopta punctul de vedere al semenilor atunci când acesta este rațional, de bun-simț; astfel de capacități facilitează realizarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]