3,713 matches
-
finanțarea ar trebui să aibă în vedere termenul lung și să fie acordată pe o bază multianuală cel puțin 5 ani. În felul acesta se asigură perspectiva și se creează orizont de înaintare unei activități care prin natura ei este pândită de multe riscuri. Îndrăznim să afirmăm că evoluția ulterioară a cercetării și inovației din SUA a fost influențată decisiv de acest raport, care a devenit un document însușit de către guvern. Universitățile americane au strălucit în toată această perioadă și pentru că
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
explozie a inovației, pentru că fântâna creației exista deja, pe măsură ce această fântână a început să se epuizeze, a devenit vizibilă, chiar imperioasă, cerința de a regândi raportul de ansamblu. Dacă nu se dă curs acestei cerințe, viitorul inovației americane va fi pândit de multe riscuri și sincope. Figura 2. Date privind bugetul federal * Solicitarea Administrației pentru anul fiscal 2010. ** American Recovery and Reinvestment Act of 2009 programul de relansare economică a SUA din 2009. Sursa: R&D Magazine, December 2009. 4. Cine
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
care să corespundă întotdeauna, în toate contextele. Cu atat mai puțin pot fi echivalate construcțiile gramaticale 47. Traducătorul evita astfel de greșeli dacă ține seama că „nu două coduri se substituie prin traducere, ci două mesaje”48. Și aici însă pândește capcană unor interpretări subiective: traducătorul care caută să redea ideea generală a unui text după principiul „ce ar fi spus aici autorul dacă s-ar fi exprimat în limba în care traduc eu” și, în plus, mai caută și să
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
oră, în fiecare minut - în contact cu ceea ce e bun, cu ceea ce e pozitiv, cu un suport care ține” (p. 53). De cealaltă parte e „ceea ce am putea numi contra-istoria, istoria acestui altceva, a lumii nocturne, a străinului, în care pândesc teroarea, nebunia, răul obscur și indescriptibil (...) în care există ceva nespus, cu neputință de spus, însă care pătrunde în lumea diurnă” (ibidem). Propriul mitului constă în a prinde împreună aceste două contrarii, în a le afirma deopotrivă, fără a estompa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Suntem, fără excepție, gata să admitem din rațiuni de probitate că Platon, așa cum îl cunoaștem noi azi, este produsul unui anumit „comentarism”. Și cum ar putea fi altfel de vreme ce nu există secol în care Ideile platoniciene să nu fi fost pândite de uitare? Va trebui în egală măsură să consemnăm (cu o anume resemnare) și evaluările unui profesor parizian de filozofie care, încă la 1900, semnala (în prefața monografiei sale despre Platon) faptul că, printr-o seamă de trăsături ale sale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu se descurcă bine, mirosul nu înșală: urme de urină, de excremente, de glande marcatoare de teritorii, tot atâtea semne și semnale pentru a-ți găsi și ocupa locul într-o lume în care domnește violența și în care moartea pândește permanent, în virtutea logicilor de prădători din ordinea naturală. Mai târziu, când se ridică, încetează să mai meargă în patru labe și devine biped, strămoșul omului își eliberează mâinile, își dezvoltă creierul și adaugă un cortex creierului reptilian; mirosul i se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pune mai multe probleme decât rezolvă? Normal, așa-i lumea, și încă pentru multă vreme de-aici încolo... Unii așteaptă schimbarea ei și speră o revoluție, o răsturnare provocată de presiunile sociale sau de forțele politice. Alții se mulțumesc să pândească schimbarea în comportamentul celorlalți, vinovați că nu corespund ideii pe care și-o fac despre ei. Cutare sau cutare mărturisesc o credință, dau învățătură, vorbesc, înșiră lecțiile destinate semenilor ca pe niște perle și trăiesc ca niște schizofrenici: filosofi prin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... - dar de ce el, și nu altul? După toate aparențele, pentru a salva materialismul de pericolul fatalist care îl pândește în caz contrar. Reducerea lumii la o pură și simplă cauzalitate mecanică ne obligă să facem din ceea ce se întâmplă - edificarea unei lumi, dar și gestul unui asasin - simplul produs al unei mecanici pentru care - și contra căreia - nu putem
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei doi protagoniști... Multe sunt durerile care îi pândesc pe cei ce caută liniștea sufletească a filosofului și ataraxia înțeleptului epicurian! Amărăciunea, suferința, distrugerea asociate acestei experiențe-limită nu pot reprezenta ceva ideal și dezirabil în viața unui individ. Așa cum nu e de dorit nicio boală gravă, periculoasă și care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
proces include, printre altele: învățarea muncii în echipă, cunoașterea valorilor departamentului și organizației în general, a regulilor, procedurilor, normelor; dezvoltarea relațiilor de muncă și sociale. În general socializarea rapidă este avantajoasă. Pentru indivizi ea reduce nesiguranța, incertitudinea și anxietatea ce pândește o nouă slujbă! Pentru organizație, socializarea rapidă ajută noii angajați să reușească și să ajungă rapid la un nivel acceptabil. În tabelul următor vă prezentăm efectele procesului de socializare organizațională (după Robbins, 1998): Efecte posibile ale procesului de socializare în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subiectul conversației. Însă ne putem imagina că situația asta se poate transforma Într-un coșmar și că persoana forțată să vorbească despre despre o carte pe care nu a citit-o este În centrul atenției unui Întreg public care Îi pândește cu nerăbdare reacțiile. Acest caz amintește de ceea ce Freud numește „visul despre examen” - În care cel care visează Își imaginează, Înspăimântat, că este chemat la un examen pentru care nu s-a pregătit - și, În această calitate, i se trezește
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pentru aceasta, ci, În primul rând, pentru Înțelepciunea lor: „Cine n-are bătrân să-l cumpere”. Un aspect al Înțelepciunii bătrânilor este știința de „a se grăbi Încet”: „Graba strică treaba”; „Încet vei merge, departe vei ajunge”.) Când leul Îmbătrânește, pândește la gaură de șoarece. (Chiar și pe omul cel mai ambițios/orgolios vârsta Îl face să-și vadă, până la urmă, „lungul nasului”.) „Mărginit prin natura sa, infinit În dorințe, omul este un zeu căzut care-și amintește de cer.” (A
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
imagine! 2.Scrie un text (o compunere) alegând unul din titlurile notate pe tablă!(la A1) 3. Dați un titlu activității desfășurate astăzi! vrăjitoarea, zână cea bună După ușa În camera Fetiță e veselă. Îi pregătește mamei o surpriză. Îl pândește pe fratele ei. Pândesc pe cineva. După un pom în grădină. După colțul casei. S-a ascuns după cireșul din grădina casei. Pândește după colțul casei. La teatru, după cortina. După colțul școlii. Privește spectatorii de dupa cortina. Își caută locul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
text (o compunere) alegând unul din titlurile notate pe tablă!(la A1) 3. Dați un titlu activității desfășurate astăzi! vrăjitoarea, zână cea bună După ușa În camera Fetiță e veselă. Îi pregătește mamei o surpriză. Îl pândește pe fratele ei. Pândesc pe cineva. După un pom în grădină. După colțul casei. S-a ascuns după cireșul din grădina casei. Pândește după colțul casei. La teatru, după cortina. După colțul școlii. Privește spectatorii de dupa cortina. Își caută locul într-o poveste. Își
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
vrăjitoarea, zână cea bună După ușa În camera Fetiță e veselă. Îi pregătește mamei o surpriză. Îl pândește pe fratele ei. Pândesc pe cineva. După un pom în grădină. După colțul casei. S-a ascuns după cireșul din grădina casei. Pândește după colțul casei. La teatru, după cortina. După colțul școlii. Privește spectatorii de dupa cortina. Își caută locul într-o poveste. Își caută colegii. S-a optat pentru varianta clasei a IV-a - Iscodind povestea Exemplificam cu o creație a elevei
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
luminat calea. s-a întâlnit cu capră însoțită de cei trei iezi. Lupul își făcea încă planuri. Se gândea și la Scufița Roșie căreia nu-i prea pasă de nimic, nici măcar de sfatul mamei. Dar vai! După un copac noduros pândea zmeul cel rău și spânul și muma pădurii și...era cam gros copacul! Dar veselă fetiță i-a sfătuit pe Harap-Alb, pe FătFrumos și pe Ileana Cosânzeana cum să scape și privirile i s-au luminat. Frumoasă poveste!... Într-una
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
este dedicată „instruirii socialiste” În sensul cel mai larg al termenului, el fiind preocupat de modul În care puteau fi pregătiți militanții, de rolul publicației partidului, Iskra, precum și de conținutul discursurilor, manifestelor și sloganurilor. Însă În sala de clasă socialistă pândește pericolul. Teama sa constantă era că profesorii vor pierde controlul asupra elevilor și se vor lăsa distrași de influența nefastă a unor mărunte nevoi economice, reforme legislative și interese pur locale. Metafora clasei presupune o ierarhie, dar principala Îngrijorare a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
A publicat în periodice traduceri din Baudelaire (pentru care pare să aibă o preferință), Gérard de Nerval, Leconte de Lisle, Émile Verhaeren, Henri de Regnier, Paul Valéry și, de asemenea, din Racine și Edmond Rostand. În proză, I. cultivă, chiar dacă pândit de o anume stereotipie, dimensiunea psihologică, precum în Dezmeticire (1935), ca și în alte schițe și nuvele de prin reviste. Îl preocupă îndeosebi ambiguitățile, fluiditatea sufletului feminin, pe care obsesia erotică îl acaparează lesne. Împotmolirea în minciună și în păcat
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
mai publică, fiindcă de scris, scrie, numai că în prozele concepute în acest interval el nu-și conturase încă fizionomia. Tipărite postum în „Adevărul literar și artistic” (1933), aceste încercări eșuează atunci când sunt plasate în registrul comic, în vreme ce schematismul le pândește pe cele cu accent melodramatic, unde sare în ochi înrâurirea ideologiei poporaniste. Însă cu nuvela Domnul de la Murano („Adevărul literar și artistic”, 1926), I. găsește formula, reflexiv-melancolică, în care își poate investi o interioritate frământată de incertitudini. Camil Petrescu, în
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
colțul și o iau pe Fencastle Street. La vreo douăzeci de metri În față e o clădire impresionantă cu fațadă de stucatură, cu ferestre pe care e gravat „Venetia Carter, Clinică de obstetrică holistică“. Iar pe partea opusă a străzii pîndește un grup de fotografi claie peste grămadă, cu obiectivele fixate asupra ușii. Încremenesc unde sînt și inima Începe să-mi bată mai tare. SÎnt paparazzi. Și cu toții fac poze de zor! Dar cine sînt... și ce... O, Doamne. E noua
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu am aspirații de genul acesta, dar cred că astea sunt limitele abordării pe care istoria o Încearcă. În același timp, da, cred că ceea ce s-a spus este rezonabil, istoricul și alți subiecți cunoscători... istoricul, În orice caz, este pândit de ficționalizare, este pândit de glisări, de alunecări, este pândit de operațiuni ilicite, pe care le poate face fără a fi conștient. Însă nu pentru că discursul lui este subiectiv sau poate fi legat de asta... Cred că și mărturia subiectivă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
genul acesta, dar cred că astea sunt limitele abordării pe care istoria o Încearcă. În același timp, da, cred că ceea ce s-a spus este rezonabil, istoricul și alți subiecți cunoscători... istoricul, În orice caz, este pândit de ficționalizare, este pândit de glisări, de alunecări, este pândit de operațiuni ilicite, pe care le poate face fără a fi conștient. Însă nu pentru că discursul lui este subiectiv sau poate fi legat de asta... Cred că și mărturia subiectivă contează În istorie și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt limitele abordării pe care istoria o Încearcă. În același timp, da, cred că ceea ce s-a spus este rezonabil, istoricul și alți subiecți cunoscători... istoricul, În orice caz, este pândit de ficționalizare, este pândit de glisări, de alunecări, este pândit de operațiuni ilicite, pe care le poate face fără a fi conștient. Însă nu pentru că discursul lui este subiectiv sau poate fi legat de asta... Cred că și mărturia subiectivă contează În istorie și În construirea ulterioară a unui alt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se face totuși cu pistolul la tâmplă. Se poate face rezistență fără să dai prea mult În vileag opțiunile tale ferme, dar e important să le ai. Deriziunea, disuadarea, cu Hrabal, Mroek etc., de acord, dar mereu de sub superficialitatea râsului pândește strigătul individului liber profund ultragiat. Se poate vorbi despre rezistență În literatură atunci când dispunem de o varietate a competiției din avangarda modernistă, când experimentul modernist Îl epatează pe burghez la fel ca și pe nomenclaturist. E o rezistență a stilului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Uniunii Scriitorilor din România, 1983 (traduceri); Premiul pentru cea mai frumoasă poezie, Festivalul Internațional „Serile de poezie de la Struga”, Macedonia, 1993. Autorul a semnat totdeauna cu numele înscris în catalogul școlar și nu a folosit niciodată pseudonime. Dacă există poeți pândiți de pericolul manierismului, al autopastișării, sunt alții, în schimb, care cad victima dispersării, a neputinței de a-și găsi propriul teritoriu liric, tonul unic și inconfundabil. În mod evident, D. nu face parte din prima categorie; din cea de-a
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]