1,838 matches
-
socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte ... și Care arată orice fel de iubire : cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa, con‑ structorul pentru meșteșugul său, mirele pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să Îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai Înalt
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
știe secretele nopții cu burdufe de liniști rădăcinile lui pipăie rărunchii pământului albe netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemnitele nopții închini un imn cartofului vreau limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna din pântecul întunericului nu ne uita întărește-ne cu uleiul nopților mâna ................................................ cartof cu mâinile plugarului aspre cu răcoare de tunel de după-amiază tu ești al gliei glas pre tine ochiul îngerilor fără haraci te veghează... Asemenea elanuri imnice, ale căror linii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
răscolirea) tuturor forțelor eului, voința de osmoză și identificare. Nu mai puține sunt, tot aici, semnele „deplasării liniilor” pe o hartă a lumii din afară: „un cer ce se dilată în toamna unde crești”, „cu unghiile-n talangă sporești stelarul pântec”, „obrazul tău se-mparte talangă, poate cântec”, „deschizi ca o barieră noaptea” etc. etc. Prins în ritmul trepidant al marelui oraș din Ulise, subiectul liric trăiește alternativ frenezia participării la spectacolul „evenimentelor șceț se succed ca ferestrele”, încordarea nervilor „atleți
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se crucesc fulgere spintecă întunericul ca un pântec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că a vedea înseamnă în același timp a focaliza infinita varietate a lumii obiectelor, sub incidența tensiunilor eului, ne-o spune și un reprezentativ fragment din secvența a VI-a a Brățării nopților
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
unde r]r]cești la voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic] au p]strat-o pentru ei. Tu, Ghilgameș, deci, cât] s]-ți îndestulezi pântecele, bucur]-te și te veselește; fiece zi s] fie o s]rb]toare, pune-ți vesminte frumoase, împodobește-ți p]rul, spăl]-te bine cu ap]; ia aminte la copilul care te ține de mân], iubita s] g]seasc] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iese la lumină când Mama Pădurii recurge la Însemne divine pentru a-i provoca Împărătesei nașterea, ci doar atunci când Îi promite de soție pe Fata născută din Piatră , Piatra e simbolul pământului sau al germenului roditor, care se află În pântecul Terrei. În această ipostază mito-simbolică, pietrele participă la procesele fecundării și ale nașterii miraculoase a unor zei și eroi legendari. Petrișor Făt-Frumos, din basmul cu același nume, s-a născut plângând; el tace numai când i se promite că va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de eliberare spirituală, simbolizată de vectorii ridicării și săriturii. În sculptură, aceste tendințe dinamice sunt percepute în formele și relațiile obiectelor imobile. Corpul vertical al romanei Artemis (figura 16) este organizat în jurul centrului său median, indicat în acest caz de pântecul ușor curbat ce se vede sub mijlocul strâns în cordon. Această centricitate este acoperită de întinderea lineară a figurii columnare, care coincide cu direcția verticală. În cadrul dimensiunii excentrice a figurii, centrul realizează o subdiviziune între partea inferioară a corpului, care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
poala mamei sale, el ar putea fi redus la o poziție subordonată. În Madona cu rodia a lui Botticelli (figura 41), capul său beneficiază de stabilitatea centrului. El este înconjurat de corpul mamei sale, ca și cum ar fi încă protejat de pântecul ei. Numai simpla întronare formală îl face deja conducător. De fapt, acordând binecuvântarea cu mâna sa dreaptă și expunând fructul ca pe un glob pământesc în mâna sa stângă, el anticipează în joacă postura tradițională a Pantocratorului. Relația vizuală a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
figura 44) este mai plin de viață datorită poziției excentrice a partenerilor. Efectul acestui procedeu este foarte impresionant în tondoul lui Michelangelo Madonna Doni (figura 48), în care însuși nucleul scenei este înălțat către marginea superioară. Baza centrală o constituie pântecul mamei din care s-a plămădit istorisirea. De la acea bază privirea urcă prin brațul ridicat al femeii către constelația familiei. Cât de diminuată ar fi intensitatea triadei capetelor strâns unite dacă nu ar fi plasată sus, deasupra centrului! Discuri interioare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
marginile de argint Cu degetele răsfirate își piaptănă părul; Și mâinile vopsite în purpură, când trec Prin plete negre, par ramuri de mărgean Într-o mare întunecată și plutitoare. Ele nu se rad niciodată, pentru ca triunghiul Zeiței să le însemne pântecul ca o intrare La un templu; dar se vopsesc în schimb, și Se parfumează peste tot. Preotesele Astarteei fac dragoste când Apune Luna, apoi într-o sală cu covoare, Unde arde o lampă de aur, se culcă fiecare La întîmplare
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
orice preț. La fel ca și în romanul Ion, Zola utilizează tehnica circularității structurii textului, plasând în incipit descrierea personajului Jean Macquart, aflat la ferma Borderie a primarului Hourdequin în timpul semănatului: În dimineața aceea, cu o traistă albastră legată peste pântec, ținându-i gura deschisă cu mâna stângă, Jean scotea din ea cu dreapta, la fiecare trei pași, câte un pumn de grâu pe care îl azvârlea cu o mișcare rotită. Încălțările grosolane i se afundau în pământul gras și-l
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
moș Fouan cu scopul de a-l determina pe acesta să îl convingă pe fiul său, Buteau, să o ia de soție pe Lise: Nu se poate ca fiul dumitale Buteau s-o lase pe Lise în situația ei, cu pântecul care se îngroașe și sare în ochi...E fiica Fecioarei Maria, e o rușine, e o rușine”. Buteau nu face decât să repete actul săvârșit de Ion al lui Rebreanu: o lasă însărcinată pe Lise pentru a o face de
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Mai mult am ghicit. Ciunga asta mi-am zis în gând, nu poate fi decât Victoria...aveam o vagă idee; cred că mi-o arătase într-un album domnul Papadopol. Locul îl uitasem. M-am apropiat, am citit inscripția. Pe pântecul dezvelit am văzut săpat în marmură nodul de care se născându-ne, ne rupem. Avea urme de praf24. Fragmentul ekphrastic din capitolul treisprezece al romanului Căderea în lume face referire la un episod secund în istoria celuilalt Babis. Vasi, fratele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Mai mult am ghicit. Ciunga asta mi-am zis în gând, nu poate fi decât Victoria... aveam o vagă idee; cred că mi-o arătase într-un album domnul Papadopol. Locul îl uitasem. M-am apropiat, am citit inscripția. Pe pântecul dezvelit am văzut săpat în marmură nodul de care se născându-ne, ne rupem. Avea urme de praf ( vezi nota 24). Fragmentul acesta aduce descrierea ekphrastică la antipodul descrierii ekphrastice din epigramă, specie literară ce constituie originile ekphrasis-ului. Efectul lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
oamenii locului" în cel mai concret sens posibil. În termenii lui Eliade din același Tratat 56... anterior invocat, oamenii viețuiau în microcosmosul înconjurător. ,,Trăiau" în ape, peșteri, munți și ... dealuri. Ulterior, ,,o magică atingere" (Mircea Eliade) i-a proiectat în pântecul matern. Paternitatea ulterioară dobândită era o simplă legitimare a adopțiunii copilului. Deci părinții săi naturali surveneau întotdeauna după, formându-ne conștiința apartenenței noastre la specia biologică. Or, prima noastră specie a fost una cosmică, mai precis telurică. Realmente straniu și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și (uneori) magistral reactivate de scriitorul Aurel Brumă în noul său roman, Dealul. Aurel Brumă ne propune o nouă enigmă, o ,,nucă încuiată" un Deal mitic, ancestral, unul ,,mai bătrân ca bătrânii uitați..." 57. Dealul lui Aurel Brumă este un ,,pântec al Pământului". Unul mare, diform, sterp și crăpat. Este excrescența maladivă, pe deplin vizibilă, a unui sterp și imens deal interior. Un relief straniu al pustiului spiritual în care rătăcim cu toții. Existența prenatală htonică ce ființa a priori de magică
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
divine pentru a-i provoca împărătesei nașterea, ci doar atunci când îi promite de soție pe "Fata născută din Piatră", "copilul ieși ca din apă din corpul mă-sii". "Piatra e simbolul pământului sau al germenului roditor, care se află în pântecul Terrei. În această ipostază mito-simbolică, pietrele participă la procesele fecundării și ale nașterii miraculoase a unor zei și eroi legendari. Petrișor Făt-Frumos, din basmul cu același nume [Păun, Angelescu], s-a născut plângând; el tace numai când i se promite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
122-123), Senghor revine asupra anilor ’30 și asupra Împrejurărilor În care a luat naștere conceptul de negritudine: „Am descoperit astfel ș...ț miracolul dorinței, «forța vitală» a negrilor africani. Ca și arborele filao, ale cărui rădăcini pătrund adânc În nisipurile pântecului inferior și șale căruiț ramuri presărate cu stele cântă În inima alizeelor. Ani de foc pentru o Întreagă generație de tineri prizonieri În facultăți, ani deloc literari, așa cum crezusem, ci cu adevărat vitali. Am mărșăluit Înarmați cu armele miraculoase ale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
va iubi,/ Dă-i, Doamne viermi și la fel va iubi,/ Căci am stat pentru el de astă-noapte/ Cu picioarele ca vămile cerului despicate,/ Fă-l, Doamne, să crească și va muri;/Trimite-l cu viermii și va veni,/ Numai pântecul meu are dreptate: și-l va primi!/ Fă-l, Doamne, mare: mare va fi/ Iubitul cui al raclei cari/ Mi-o înjghebară solarii!" Epopeea vieții și a morții pe care o cuprinde toată opera lui Cezar Ivănescu, inclusiv cea eseistică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
La poetul plânsului, "profetizat de însuși Caragiale", totul pare să fi căzut definitiv în agonie și în vid. "Axioma" (Ploiești), nr. 1, ianuarie 2004 Gheorghe NEAGU Porfir și purpură literară Dacă Theodor Codreanu s-ar fi gândit să purceadă spre "pântecele" capitalei dâmbovițene, ar fi ajuns în București un critic plin de morgă și infatuare, mai puțin de dat studiului textului literar și mai implicat în sforării de umplere a tainului universitar, căci acolo ar fi avut catedră, sau celui jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să mă ridic, trenul cald pe cît am așteptat, popasul turistic cu pînza de lumini deasupra, Urechești doi jandarmi cu pistoalele automate, sediu administrativ în inscripție, fond albastru de identificare, podul peste Trotuș, "La Răsturnica" halta cu înclinație mare, control pîntecele în haine profesionale și patru-cinci supracontrol, biletele de la jandarmi! nu avem! bilete eliberate în tren, ultimii doi! voi mergeți înainte, ravagii sufletești la Bîlca, băiatul îngrijorat, bă, da' ăștia n-au veceu, bă, nene?! a, uite-l aici! mișcările pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
purtat în dezordine și se va generaliza starea de letargie, de lehamite, cu corolarul unei cronice incapacități de acțiune. Vor apărea nenumărate organizații religioase necanonice, blasfe mia va conviețui cu fanatismul. Se va practica, pe scară largă, uciderea fătului în pântecul matern și se vor asasina direct sau simbolic eroii fiecărei comunități. Deținătorii puterii nu o vor mai folosi în beneficiul popoarelor lor. Ceva mai aproape de lumea noastră, Hesiod (Munci și zile) are viziuni asemănătoare. „Epoca de fier“ se va recomanda
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
va fi tatăl legal al viitorului copil. Un bărbat căsătorit cu o femeie sterilă poate astfel, gratuit sau contra plată, să determine o femeie fecundă să-l aleagă. În acest caz, soțul femeii este donator inseminator, iar femeia își închiriază pîntecul altui bărbat sau unui cuplu fără copil. Problema, arzătoare în Franța, de a afla dacă punerea la dispoziție a uterului trebuie să fie gratuită sau poate să implice o remunerație nu se pune în Africa. Populația nuer din Sudan asimilează
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
egoist ca oricare altul, căci urzica e o plantă perenă prin rizomii săi. Dar justificată căci, pentru ca rizomul să odrăslească la anul, trebuie ca vara să depoziteze rezerve, implicit planta să existe acolo, la locul ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face asta. În fond, aceleași interese le au toate plantele, mai ales acelea monoice, care nu-și pot salva specia protejând doar femela, fiecare individ fiind deopotrivă „femeie“ și „bărbat“. Socul de pildă, plantă aleasă anume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
O clocă pe ouă, care nu prea mâncă Și-și va scoate puii azi la ora șase. Ba și-alte lelițe înc-ar vrea să plece Că au cloști pe ouă. Chiar și Bucurence Se agită-n scaun, se freacă pe pântec. Doar că tovu-i ager. Rupe mâța-n două. -«Și tu Bucurence ai ceva pe ouă?» -«Ie, răspunde moșul, și eu am... un purec!» Opțiune la sectorul zootehnic Este mare tevatură, colo-n ulița cea mare Gogu, taurul comunei, astăzi, zău
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]