1,752 matches
-
în sac și cenușă. 4. M-am rugat Domnului, Dumnezeului meu, și I-am făcut următoarea mărturisire: "Doamne, Dumnezeule mare și înfricoșate, Tu, care ții legămîntul și dai îndurare celor ce Te iubesc și păzesc poruncile Tale! 5. Noi am păcătuit, am săvîrșit nelegiuire, am fost răi și îndărătnici, ne-am abătut de la poruncile și orînduirile Tale. 6. N-am ascultat pe robii Tăi proorocii, care au vorbit, în Numele Tău, împăraților noștri, căpeteniilor noastre, părinților noștri, și către tot poporul țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
țările în care i-ai izgonit, din pricina fărădelegilor de care s-au făcut vinovați față de Tine! 8. Doamne, nouă ni se cuvine să ni se umple fața de rușine, da, nouă, împăraților noștri, căpeteniilor noastre, și părinților noștri, pentru că am păcătuit împotriva Ta! 9. La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea și iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit! 10. N-am ascultat glasul Domnului, Dumnezeului nostru, ca să urmăm legile Lui, pe care ni le pusese înainte prin robii Săi proorocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Săi proorocii; 11. ci tot Israelul a călcat Legea Ta, și s-a abătut, astfel ca să n-asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au și lovit blestemurile și jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva lui Dumnezeu. 12. El a împlinit astfel cuvintele pe care le rostise împotriva noastră și împotriva căpeteniilor noastre, care ne-au cîrmuit, și a adus peste noi o mare nenorocire, așa cum niciodată și nicăieri sub cer nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
dar noi n-am ascultat glasul Lui. 15. Și acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu care ai scos pe poporul Tău din țara Egiptului prin mîna Ta cea puternică, și Ți-ai făcut un Nume, așa cum este și astăzi: noi am păcătuit, am săvîrșit nelegiuire. 16. Dar, Doamne, după toată îndurarea Ta, abate mînia și urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfînt; căci din pricina păcatelor noastre și din pricina nelegiuirilor părinților noștri este Ierusalimul și poporul Tău de ocara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
I-ar aduce Dumnezeu! bâlbâi femeia cu glas mai plângător. Dar văd că alții au venit și lui Petrică nu-i dă drumul și nu vine și, Doamne, mult mă mai chinuiesc singură, și multe lacrimi vărs, și nu știu ce am păcătuit de m-a bătut Dumnezeu așa de rău... ― Vine, n-ai grijă! reluă învățătorul. Mâine-poimâine te pomenești cu el acasă! Femeia plângea și se scuza că așa plânge mereu și nu se poate stăpâni de când au copleșit-o nevoile, de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mare greutate a dat peste noi! După o pauză, tânărul Herdelea întrebă iar: ― Dar revoluția asta ce-a fost, primare?... Cum v-a venit să faceți atâtea nelegiuiri, atâta stricăciune și răutate? ― De, domnule, s-au iuțit oamenii și au păcătuit fără dreptate! răspunse Pravilă amărât. Dar nici așa cum s-au întors lucrurile, parcă nu-i cu dreptate! Că prostimea-i prostime și nu-i mirare să greșească, boierii însă sunt înțelepți și... Titu nu răspunse. Întoarse ochii spre groparii care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de rușine. Celei combinată cu un plenipotent Nu văd nimic înjositor În faptul că sărmana fată Se duce la un „dregător”: O fi...stricată! Rugă de tânără inocentă O, Maică Sfântă, Tu, care-ntr-o zi, Rămasa-i grea, făr-a păcătui, Călăuzește-mă, cum aș putea Păcătui, făr-a rămâne grea! Prea curtatei cântărețe de la Operă Acceptă aventura Cu dulcele-i impact, Știind că uvertura Precede...primul act! „Impozitarea prostituției va aduce sume importante în Bugetul țării” Guvernanții nu prea știu Cum
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
plenipotent Nu văd nimic înjositor În faptul că sărmana fată Se duce la un „dregător”: O fi...stricată! Rugă de tânără inocentă O, Maică Sfântă, Tu, care-ntr-o zi, Rămasa-i grea, făr-a păcătui, Călăuzește-mă, cum aș putea Păcătui, făr-a rămâne grea! Prea curtatei cântărețe de la Operă Acceptă aventura Cu dulcele-i impact, Știind că uvertura Precede...primul act! „Impozitarea prostituției va aduce sume importante în Bugetul țării” Guvernanții nu prea știu Cum s-o pună-n aplicare; Ori
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
-Ți fie deschiși: ascultă rugăciunea pe care ți-o face robul Tău acum, zi și noapte, pentru robii Tăi copiii lui Israel, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, păcatele făcute de noi împotriva Ta; căci eu și casa tatălui meu am păcătuit. 7. Te-am supărat, și n-am păzit poruncile Tale, legile și orînduirile pe care le-ai dat robului Tău Moise. 8. Adu-Ți aminte de cuvintele acestea pe care le-ai dat robului Tău Moise să le spună: Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Te-am supărat, și n-am păzit poruncile Tale, legile și orînduirile pe care le-ai dat robului Tău Moise. 8. Adu-Ți aminte de cuvintele acestea pe care le-ai dat robului Tău Moise să le spună: Cînd veți păcătui, vă voi risipi printre popoare; 9. dar dacă vă veți întoarce la Mine și dacă veți păzi poruncile Mele și le veți împlini, atunci, chiar dacă veți fi izgoniți la marginea cea mai depărtată a cerului, de acolo vă voi aduna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
de la înălțimea cerurilor, și, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multe ori. 29. I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit în îngîmfarea lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orînduirilor Tale, care fac viu pe cel ce le împlinește, Ți-au întors spatele cu îndărătnicie, și-au înțepenit grumazul, și n-au ascultat. 30. I-ai îngăduit astfel mulți ani, le-a dat înștiințări prin Duhul tău, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
părul, și i-am pus să jure în Numele lui Dumnezeu zicînd: "Să nu vă dați fetele după fiii lor, și să nu luați fetele lor de neveste nici pentru fiii voștri, nici pentru voi. 26. Oare nu în aceasta a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el, în mulțimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, și Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuși, femeile străine l-au tîrît și pe el în păcat. 27. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
iubit de Dumnezeul lui, și Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuși, femeile străine l-au tîrît și pe el în păcat. 27. Și acum trebuie să auzim despre voi că săvîrșiți o nelegiuire atît de mare și că păcătuiți împotriva Dumnezeului nostru, luînd neveste străine?" 28. Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliașib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit de la mine. 29. Adu-Ți aminte de ei, Dumnezeule, căci au spurcat preoția și legămîntul încheiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
otomană, grijă pentru țara sa și propria-i persoană, preocuparea de a evita urmările dezastruoase ale unui eșec, sunt considerentele care domină raționamentele lui Brâncoveanu și-l îndeamnă la o prudență referitor la care Engel spunea că dacă domnitorul a păcătuit cu ceva, atunci a păcătuit din prea multă prudență, pe care a dus-o la extrem. „Cum se vede, nota N. Iorga în 1910, din purtarea lui Constantin Vodă față de Imperiali și față de regele saxon al Poloniei, el nu voia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și propria-i persoană, preocuparea de a evita urmările dezastruoase ale unui eșec, sunt considerentele care domină raționamentele lui Brâncoveanu și-l îndeamnă la o prudență referitor la care Engel spunea că dacă domnitorul a păcătuit cu ceva, atunci a păcătuit din prea multă prudență, pe care a dus-o la extrem. „Cum se vede, nota N. Iorga în 1910, din purtarea lui Constantin Vodă față de Imperiali și față de regele saxon al Poloniei, el nu voia, nu putea, având grija sa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
origine traumatică", agravată de multiplele "bacterii, viruși și felurite toxine", care proliferaseră în timpul celor "cinci sau șase ore de schimb salivar" cu Leslie. Fără a avea niciun risc de sifilis, suferința tânărului scriitor este așadar legată de felul în care "păcătuise": sărutul, erzaț al relației carnale înfăptuite. De la semi-virgină la semi-emancipată Maladie a flirtului, perversitate a ațâțătoarei, înșelăciune nerușinată, conflict amoros și "mic război între sexe". Regăsim în acest episod din Alegerea Sofiei toate temele dezvoltate cu cincizeci de ani mai
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
literaturii folclorice, publicând materiale culese de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă din articolul-program, conceput de Leca Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
Secta regelui și a tarantulelor" se gândea Tommaso uitând că fugise acum câteva luni dintr-o mânăstire fără să fi înștiințat pe cineva asupra faptei sale. Tommaso, fugind din locul sacru pentru a te adăposti în casa unor prieteni, ai păcătuit în contra învățăturii lui Dumnezeu și a autorității Bisericii. Noi ne-am întrunit pentru a lua în discuție comportamentul tău și ne-am convins că ești vinovat, dar și fiindcă, cu siguranță, cunoștințele tale sunt un meșteșug al duhurilor maligne și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
părăsit, fiindcă, în disprețul sălbăticiei voastre, m-a păstrat întreg. M-am obișnuit cu duhorile cele mai groaznice, nu mai deosebesc, ca miros, fecalele de puțina hrană ce mi se dă. Dacă Dumnezeu e cu ochii pe voi, știe că păcătuiți în fiecare clipă maltratându-mă în halul ăsta. De ce vă temeți într-atât încât îmi interziceți să gândesc? Ai încercat s-o corupi pe monahia Oriana ca să capeți cărți și cele trebuincioase pentru scris, e-adevărat? -E-adevărat, și o să mai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mântuirii. Similitudinea pe care o face cu Origen este una evidentă: de ce oare șarpele s-a îndreptat spre Eva și nu spre Adam? Precum am arătat din scurta analiza a lui George Racoveanu, un fapt este indubitabil: Iuda, vânzătorul, a păcătuit. Se pune atunci întrebarea firească: putea Iuda să nu păcătuiască? Putea. Dacă da, atunci cum? Rămânea jertfa lui Hristos neîmplinită? Nu. Căci se găsea o altă cale a jertfei. Va putea cineva spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
evidentă: de ce oare șarpele s-a îndreptat spre Eva și nu spre Adam? Precum am arătat din scurta analiza a lui George Racoveanu, un fapt este indubitabil: Iuda, vânzătorul, a păcătuit. Se pune atunci întrebarea firească: putea Iuda să nu păcătuiască? Putea. Dacă da, atunci cum? Rămânea jertfa lui Hristos neîmplinită? Nu. Căci se găsea o altă cale a jertfei. Va putea cineva spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va greși? Aceasta nu presupune că Iuda era predestinat păcatului, ci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se găsea o altă cale a jertfei. Va putea cineva spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va greși? Aceasta nu presupune că Iuda era predestinat păcatului, ci numai că Dumnezeu, care le știa pe toate, știa că Iuda va păcătui. Știa, dar nu decisese El. Prin urmare, Iuda a păcătuit din libera lui hotărâre, și nu ca urmare a deciziei divine 12. Astfel, împotriva acestei hotărâri, orice exercițiu de gândire nu mai reprezintă un simplu joc, ci un păcat. Ceea ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va greși? Aceasta nu presupune că Iuda era predestinat păcatului, ci numai că Dumnezeu, care le știa pe toate, știa că Iuda va păcătui. Știa, dar nu decisese El. Prin urmare, Iuda a păcătuit din libera lui hotărâre, și nu ca urmare a deciziei divine 12. Astfel, împotriva acestei hotărâri, orice exercițiu de gândire nu mai reprezintă un simplu joc, ci un păcat. Ceea ce se poate adăuga este numai un smerit amin, adică așa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte e vorba despre faptul că Iuda va păcătui (n.n. C.M.) pentru că Dumnezeu, la care nu există mai dinainte și mai pe urmă, știa chiar liberele hotărâri ale oamenilor, înainte ca aceștia să hotărască. A, desigur, nimic nu se întâmplă în lumea aceasta fără voia lui Dumnezeu. Dar e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hotărârea lor... Omul nu-și poate tulbura decât ordinea lui; pe a lui Dumnezeu nu; dar pe a lui, da; pe a lui și-o poate tulbura, și își poate pierde sufletul, adică mântuirea. Și așa, prin voia lui, a păcătuit Iuda când a vândut pe Hristos; și și-a pierdut sufletul; și e blestemat; și se va chinui; în veac și în veac, și dincolo de veac. Așa cum a hotărât Dumnezeu nu după voia Lui, ci după greul păcat al lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]