44,744 matches
-
ca giulgiul în sicriu și-aud din universuri ”e poate prea târziu !” *** ce dor te poartă ... ? ce dor te poartă, pasăre măiastră pe-aripi de vânt? spre care orizont îți torci plutirea-n zarea cea albastră? în urma ta ard cuiburi părăsite sub arșițe din care ning doar colburi de amintiri în neanturi troienite vei rătăci, pribeag fără de ușă? sau nemuri ca Pheonix, prin cenușă? *** Volumul "În valea umbrelor" Referință Bibliografică: ce dor te poartă ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CE DOR TE POARTĂ ... ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382677_a_384006]
-
presupus că tânăra a ajuns înainte de vreme la capătul cursei. - “Deci până aici ai reușit să ajungi, tâmpito!” spuse el imediat. A tras de îndată mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > LICEUL „HORROR” AL CHIȘTOROAIEI Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: Liceul „HORROR” al Chiștoroaiei Sonia era în autobuz. Părăsea pentru totdeauna tărâmul înfricoșător, care o ducea cu gândul la cel mai înspăimântător film de groază pe care îl vizionase vreodată. Cel în care o familie americană pleacă cu copiii, în autoturism, pentru a se recrea în week-end în afara orașului
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
razele lunii și nu se luminase încă. Când pătrunse în clădire, avu chiar senzația că se sufocă, că nu mai are aer. În față îi apărură instantaneu niște persoane cu fețe galben-pământii, cu ochii imobili, ca ai unor ființe ce părăsiseră demult această lume, care bântuiau haotic, cu capetele aplecate, fără a interacționa între ele. Nimic nu se putea citi pe fața lor inexpresivă. Nu schițau nicio stare emoțională, de parcă ar fi avut mușchii fețelor paralizați complet. Peisajul emana o stare
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
Zus Și s-o întoarcă la rugăciune Îngenunchind în negura humii, La ceasul răsăritului de stea început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamăgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! A PLECAT CIRCUL Cupola albastră și cu ringul luminate
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
Armatei a 14-a în Transnistria și reîntoarcerea lui Smirnov, s-au creat condițiile atacării și destabilizării Rep. Moldova, urmărindu-se, chiar desființarea ei. Astfel, populația românească din stânga Nistrului a început să fie terorizată de către autoritățile nistrene și determinată să părăsească teritoriul, după metoda clasică de rusificarea Basarabiei aplicată încă din anul 1812. Atunci populația moldovenească era de 95% din total, iar în 1994 ajunsese la 69,6%, restul fiind ruși, ucraineni, găgăuzi și bulgari. La 13dec.1991, pe podul de la
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ADRIANA - ROMAN ÎN LUCRU - CAP, XIII Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului Părăsindu-i pe cei doi pescari amatori, Adriana luându-și punga cu resturile de pâine, se îndreptă spre zona unde pe malul lacului, erau ridicate câteva construcții mai impozante. Mergea pe cheul de promenadă al lacului și odată cu ea au început
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului DOR DE TATĂ versuri, Bertoni D Albert Plecat-am taicule, demult, de-acasă Eu știu că tu tot timpul m-ai iubit Durerile ce astăzi mă apasă N-or însemna că eu te-am părăsit Plecarea mea, să nu-ți stea în inimă Precum un ghimpe de dor ascuțit Să te gândești că toate au o noimă De la-nceput, și până la sfârșit Adeseori, mă-ntreb dacă ești bine Cu sănătatea, tată, cum mai stai? Iar
DOR DE TATĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382772_a_384101]
-
noi Rătăcită simfonie Plânsă despre amândoi. Ce e zi ca ziua trece, Ce e noapte se tot duce, Păsările vor să plece, Stelele în cer să urce. Ce îmi spui nu mă-ntărește Vorbele din mine știu, Dorul nu mă părăsește Cât trăiesc, cât mai sunt viu. Va veni cândva și clipa Aripile să-mi ridic, Va rămâne doar risipa Vorbelor ce mă dezic. Și atunci să-mi dai o floare Și să plângi cu ochii reci Când puteai o sărutare
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
este Unul din Sfânta Treime, Însuși Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu, prin Iisus Hristos, se unește cu omul în mod integral. Se unește cu el până la moarte, se coboară până la iad, pentru a-l ridica din această stare. Dumnezeu nu ne părăsește. El ne însoțește în întuneric, întrupându-se și acceptând moartea pe cruce. El este Atotputernic, dar nu în genul dictatorilor și al călăilor, nu în genul puterii pe care păcătosul o poate exercita prin ură. Atotputernicia Sa este aceea a
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Ramona. - Nu am de ce să fiu deranjată. Am colaborat deosebit de bine cu dumneaei. - Mă bucur să aud aceasta. - Bine atunci, tovarășul președinte, voi reveni după ședință, să știu încotro s-o iau. De mâine merg să-mi reiau postul. Săndica părăsi sediul C.A.P.-ului îndreptându-se spre casă. De a doua zi trebuia să se prezinte la fermă așa cum a stabilit cu președintele Ionel Mușat. În acest timp cât ea mergea spre casă, la sediul colectivei cum îi spuneau sătenii
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Acum plec, dar vom mai discuta. La revedere... - La revedere și te rog să fii mai prudent, nu te mai da în spectacol. Ai familie și ar trebui să ai grija ei. Viorel se urcă în șaretă, întoarse calul și părăsi poarta, în timp ce Săndica, foarte supărată, se retrase în camera sa și începu să plângă. Asta îi mai lipsea acum, un nebun iresponsabil. Cum naiba de tot îi găsește ea? Parcă îi caută cu lumânarea. Așa a pățit și cu Halil
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
bate gândul să mă retrag spre ai mei. Le-am promis că mă întorc acasă, nu mai are rost să pierd vremea printre străini. - De ce străini? Doar ești printre prieteni, sări Ramona să o asigure, când auzi că vrea să părăsească comună. Prin plecarea ei dispărea unul dintre pericole, rămânea doar cel cu medicul veterinary care îi râvnește postul, așa că nu o costa nimic dacă se arăta prietenoasă cu ea. - Și acolo ai unde lucra? - Desigur. Am găsit un post de
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
acum suntem colegi cu toții. Ești bună de cinste. Când uzi diploma cu o bere? - Când se va ivi ocazia. Poate cât de curând când am să-mi iau și la revedere de la voi toți. - Ce, gata vrei să ne și părăsești? Unde vrei să pleci? - Acasă, lângă ai mei. De ce să mai stau printre străini? - Ce, noi îți suntem străini? spuse și el, parcă se vorbise cu soția sa. - Colegi nu înseamnă familie. În cel mai bun caz pot însemna prieteni
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
și el, parcă se vorbise cu soția sa. - Colegi nu înseamnă familie. În cel mai bun caz pot însemna prieteni, dar nu familie. - Ai și tu dreptate. Bine atunci, mai vorbim. Eu am plecat. Mă bucur că v-am văzut. Părăsi imediat biroul, se urcă în șaretă și dispăru după grajd. - Hai, Săndica, să ne facem câte o cafea până ne apucăm de treabă. - Nu a spus soțul tău că sunt bună de cinste? Atunci fac eu cinste cu o cafea
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
în dorul greu Val tăcut în largul zării, Să fiu într-un vis mereu Albatros la malul mării, Doamne lasă-mă să fiu Umbră care nu cuvânta, Explodând în verde viu, În Iubirea Ta cea Sfântă, Doamne,nu m-ai părăsit Sunt umila frunză-n vânt Care-ți scrie spre sfârșit Cel mai prețios cuvânt: IUBIRE Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografica: Doamne lasă-mă-n iubire / Valer Popean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi
DOAMNE LASĂ-MĂ-N IUBIRE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382805_a_384134]
-
de risc, n-am decât să-i urez mult succes. Până, evident, la răspântia administrativă următoare! P.S. Îi prezint scuze dlui Nicolae Balotă pentru cuvântul necugetat pe care i l-am adresat. Regret enorm că Domnia-sa a decis să părăsească Uniunea Scriitorilor și îl rog insistent să revină asupra acestei hotărâri luate într-un moment (sper trecător) de supărare și dezamăgire. (M.M.)
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
Vreți să vedeți Praga de aur?, în românește de Corneliu Barborică, Ed. Ivan Krasko, Nădlac, 2000, 131 pag., f. p. Chemarea Europei Gîndirea captivă (1953), Valea Issei (1955) și Europa natală (1958) au fost scrise și publicate după ce Miłosz a părăsit definitiv Polonia; fiecare în parte și toate împreună sînt dovada unei crize de identitate a intelectualului central-european confruntat cu un mediu cultural occidental aproape ostil, cu altă istorie și alte priorități. Dacă Gîndirea captivă e cartea despărțirii de lumea literară
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
originea în conceptul coincidența oppositorum, lansat de un fruntaș al "codului etic", Mircea Eliade. Una dintre caracteristicile românilor ar fi dorința de imitare necondiționată a Occidentului. Orice modă, orice teorie venită din vest este acceptată fără rezerve; spiritul critic ne părăsește imediat, nu putem concepe teoretic, filosofic pe cont propriu. Sorin Alexandrescu deplînge această situație. În schimb caută cu încăpățînare modele în trecutul autohton. Autorul încearcă să descopere antidotul în chiar organismul bolnavului (istoria românilor). El compară criza postdecembristă cu aceea
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
Scrijelit pe o tipsie de argint, care brăzdează cerul mohorît. Comparația fenomenului cu o cometă e atît de evidentă încît poate chiar rămîne nenumită. Tragediei din familia regală i se pune astfel capăt pentru totdeauna. Sau poate că nu. Fiindcă părăsește contingentul și se proiectează, cosmic, într-un mit. Mitul cometei. Sortit să devină o poveste, spusă de un pescar: Într-o zi, un prizonier, despre care se crede a fi fost...". Dacă vreți să știți mai multe, recitiți-l pe
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
dar încă dornică de viață, la vîrsta venerabilă de 80 de ani. "Bunica se teme de moarte! Degeaba se gîndește că bunicul, tovarășul ei de toată viața, o așteaptă și chiar se miră de atîta întîrziere. Gîndul că o să-și părăsească toată munca ei și bucuriile o chinuie. Sub pămînt, pe un drum pe care nici nu obișnuia măcar să se plimbe. Și apoi ea a fost toată viața o realistă, nu-i place să vorbească de ce crede că se întîmplă dincolo
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
bazar), melancolică și decadentă, surprinsă însă cu multă eleganță și rafinament. Pe scena textului, lumea ni se înfățișează ca un veritabil spectacol și nu e de mirare că o dată teatrul demolat, personajele animate de pasiune până la dăruirea totală se despart, părăsesc târgul sau chiar mor. "Orașul nu produce decât: serbări, festivități nesfârșite, dueluri, povești galante, literatură, pictură, grădinărit, bârfă, zvonuri, execuții, procese, jalbe, muzică, dans, coride, broderie, aurărit, croitorie" (p. 47). La fel viața însăși; viața ascunsă cu totul în spatele scenei
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
de așteptat. Nu ar fi de mirare să constatăm că în curînd se alătură la partidul de guvernămînt și lideri din UDMR." Poate că Dan Pavel o fi știind ceva, totuși Cronicarul se îndoiește că lideri ai UDMR îl vor părăsi pe Marko Bela pentru Adrian Năstase de dragul social-democrației păstorite de fostul PDSR. ADEVĂRUL a titrat ceva mai distant: "Nașterea Partidului Social Democrat - o fuziune în unanimitate". De altfel și relatarea despre cele petrecute la fuziune e lipsită de accente pro
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
care unii exegeți occidentali nu se sfiesc să-l taxeze drept genial. După eșecuri (Anii noștri sălbatici, Cenușa timpului) ori succese (Chunging Express, Îngeri căzuți) și mai sus pomenitul Fericiți împreună, cineastul de 43 de ani (care la 5 ani părăsea China pentru Hong Kong) ajunge să-i delecteze și pe rafinații iubitori de cinema din România cu In the Mood for Love. Disponibilitate pentru dragoste s-ar traduce prozaic starea de grație, sublim cinematografiată, a acestei relații dintre un bărbat și
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
pe tușă?" Eugen Marius Constantinescu tună și fulgeră împotriva filmelor de groază și a celor pornografice (care, în realitate, nu se difuzează de TVR) și face greșeli de gramatică, de genul "dreptul de a apare". Este ora 1. Adrian Păunescu părăsește încăperea. Se duce probabil să mănânce (ce mult îl invidiez!). Eugen Nicolicea are o activitate intensă: cască, fumează, citește ziarul, răspunde la telemobil. Vine Radu Vasile (cu trei ore întârziere), stă un minut, se plictisește și iese pe balcon. în
Convocare la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16093_a_17418]