1,734 matches
-
și alții profesorul de la Harvard Walter Kaiser, Richard Howard, Dori Katz, Arthur Goldhammer, Edith R. Farrell, David Freeman, Alberto Manguel și, după moartea lui Yourcenar, Marie Louise Archer așteptând în culise. Nu a scris nimic original în engleză, atât de pătimaș i-a fost devotamentul față de limba ei maternă, în care a crezut că sălășluiau adevăratele ei talente. Dar supraveghea cu vigilență asigurarea rapidă a traducerilor în engleză, fiind conștientă că reputația ei va putea fi astfel construită într-o lume
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Hector ni se înfățișează în epopee ca un cerebral, ca un om care-și închină toate forțele unui ideal înălțător: salvarea patriei sale dragi. Așa cum arată André Bonnard, în vreme ce Achille nu iese din „particularul” în care îl închide vanitatea sa pătimașă, Hector se mișcă pe un plan universal: „Pe cât Achille nu pune mare preț pe sentimentele sociale, pe atât Hector este ancorat în dragostea pe care o poartă cetății sale, concetățenilor săi, tatălui său, care, în același timp, îi este și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tine, de-o fi să-mi dea Zeus Slavă să birui și capul să-ți pun. Numai armele tale Am să le prad, o Achille, și da-voi acheilor trupul. Fă și tu astfel cu mine”. (op. cit., p. 418) Firea pătimașă a lui Achille îl va împiedica să vină în întâmpinarea acestei chemări spre rațiune, astfel că războiul va continua să secere vieții omenești și să distrugă valori materiale și spirituale: „Nu mai vorbi de învoială-ntre noi amândoi, blestemate. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
burdușit cu "perne umplute cu puf de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat"), "tăvi trântite, gingașe și moi,/ Cu clopoței gălăgioși la gene/ Și degete prelinse din oloi", "linguri cristaline,/ Pâlnii de somn, pipere pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului sau derizoriului: motani ce "surâd curtenitori/ Și sclifosiți din blănurile scumpe", "șerpi uriași cu fluturi calzi în gură", cerbul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
atât viața reală, cât și proiecțiile acesteia într-o mistuire totală a sinelui, tematica erotică se potrivește ca o mănușă. Puține dintre aceste fragmente nu sunt prin urmare erotice. În fapt, majoritatea poemelor Liviei Iacob sunt declarații de dragoste (întotdeauna pătimașe, indiferent de sonul lor dominant: exuberant, dulce-amărui, scrâșnit, disperat), proiectate, unele dintre ele, pe fundalul unui tablou urban în care se duce lupta de-a supraviețuirea. De fapt, de-a agonia. În orașul "sterp, nedăruit" al Liviei Iacob (un fel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dumnezeu crezusem în patrie/ încercasem să fiu fericit/ apoi s-au cacarisit toate)". Abia un poem precum Urlet sfâșietor al singurătății (un imn) din Adio adio dragi poezii constituie un imn cu semnul schimbat, deviat în discreditare tandră și apostrofă pătimașă, adresat Vieții văzute ca o ibovnică neobrăzată și, în tot cazul, ațâțătoare: "Viață atotputernică viață de neoprit/ ca erecția unui nebun/ viață pură mlaștină biruitoare/ vulvă terorizând visul asceților// te iubesc cu o poftă îngrețoșată/ te respir dimineața cu nările
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ca pe o cupă de otravă. A abdicat în poezie, iată trista învățătură. Nici Ionel nu stă vecinic pe fulmen" etc. Nicolina blues se naște însă, cu suferința atroce și extazele de rigoare, din mult mai mult decât această răzvrătire pătimașă împotriva codurilor (de spart sau, mai degrabă, de reasamblat), ce rămân bláznele dintotdeauna ale lui Ovidiu Nimigean. Cartea conține și o micropoetică generaționistă, recte, un Succint rezumat al poeticii de generație, urmat de o exemplificare manu propria, și o serie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Constantin, bătrânul Olah, Femeia aceea îmbrăcată în negru sau Laiceon ilustrează în primul rând tocmai necesitatea acestuia de a corporaliza, în materie lirică, trăirea de factură mistică. Rezultatul seamănă, adesea, cu un scenariu inițiatic, pe care actantul, deși se arată pătimaș în credință ca un neofit, îl parcurge expurgat de lestul emoțiilor primitive. Chiar atunci când, bântuit de viziuni crepusculare, pare a nu rezista ispitei exclamațiilor sau interogațiilor de un retorism asumat, el are certitudinea armoniilor peremptorii: "ce Ohrion?!/ ce AMBIGUITATE?!/ traversam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vizionară, care-l face a trăi continuu într-o singulară Zodie a nopții. De aici, poeticitatea de substanță a scriiturii lui Cassian Maria Spiridon, ce propune, în definitiv, o mistică a existentului trăit la modul total, cu o durere vie, pătimașă, cum rareori se mai mărturisește astăzi în poezie. Referințe critice (selectiv): Cristian Livescu, în "Luceafărul", nr. 23, 1995; Emil Nicolae, în "Ateneu", nr. 2, 1996; Simion Bărbulescu, în "Luceafărul", nr. 20, 1998; Romul Munteanu, Jurnal de cărți (7), 1998; Adrian
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
totuși, destul de evident, de acestea. Puseele cu adevărat deprimiste nu sunt tocmai frecvente, iar când totuși par traduse liric, sunt repede îndepărtate. Anihilarea acceselor de gen este posibilă prin apelul la mijloace melioriste dintre cele mai diverse, de la "un zeu pătimaș/ într-o sticlă albastră", exercițiul anamnetic conștientizat drept remediu catharctic până la, normal, o Dragoste de după-amiază. Într-un cuvânt, prin apelul la o viață care ajunge de cele mai multe ori să bată ficțiunea. Din această perspectivă pot fi citite, în fond
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iveală moravuri păgîne". Afirmarea autorității papale a ferit popoarele creștine de "neputința, de josnicia și de ferocitatea suveranilor de dinainte". Marile tragedii ale timpurilor moderne s-au produs tocmai din pricina prăbușirii acestei autorități, care a căzut victimă "orbirii" sau dorinței pătimașe a principilor de a fi stăpîni. Nu văd ca timpurile modeme să-și fi imaginat ceva mai bun, sau măcar la fel de bun ca această posibilitate a unirii suveranităților creștine, prin frăția lor religioasă, într-o republică universală, dominată de supremația
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mi-o mai spus..." (E., 68 ani, Suceava). Relatările unui judecător de la Judecătoria de pace din Broșteni preluate și prezentate de Alexandru Ofrim demonstrează prezența acelorași credințe și practici divinatorii la începutul secolului trecut. "Sunt încă oameni care duc oamenii pătimași de cutare boală ori necaz spre a le da în pravilă și preotul le deschidea o carte bisericească, de obicei Evanghelia, așa, la întâmplare, și unde se deschidea cetește și se leagă de cutare cuvânt care i se pare nimerit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Subiectul urmărește trei fire epice, printro tehnică modernă a contrapunctului. Princi palul demers epic îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin stă sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Traseul existențial al protagonistului este reliefat prin episoade narative cu semnificații majore, construite după principiul simetriilor inverse (capitolele Zvârcolirea - Sărutarea, Nunta - Ștreangul etc.). Prins în rețeaua unor conflicte exterioare, eroul se confruntă mai întâi cu Vasile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a chaosului văi / Jur împrejur de sine / Vedea, can ziua cea dentâi, / Cum izvorau lumine. În acest „adânc“ originar, Luceafărul redevine spirit pur, formă paradig matică, inalterabilă și eternă, redevine Hyperion - „cel care merge deasupra“. El adre sează o rugă pătimașă Demiurgului, cerândui săl dezlege de greul negrei vecinicii, în schim bul mistuirii până la cenușă în vremelnicia unei clipe de iubire. Răspunsul Demiurgului îi revelează lui Hyperion faptul că nici în lumea de jos nu există repaos, că moartea e și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cea a intelectualului. Romanul este o construcție diegetică stratificată, complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Principalul plan narativ îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin este pus sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Este un personaj realist, tipologic, care se consumă între iubire și patima pentru pământ. Sub aparența simplității („Sufletul său este în realitate unitar: simplu, frust și masiv, el pare crescut din pământul iubit cu frenezie.“ - E.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plan narativ are în centru cuplul Ion-Ana, prin intermediul căruia este concretizată tema existenței țărănești în Transilvania începutului de veac XX. Ape lând la „formula realismului modern, dur, necruțător“ (Ov. Crohmălniceanu), Liviu Rebreanu construiește o lume ficțională pusă sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Conflictele care dinamizează planurile narative sunt de ordin psiho logic, moral, socialeconomic și erotic. Compoziția acestui „romanoglindă“ (N. Mano lescu) urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității și pe cronologia seriei de evenimente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nedreptate și abuzuri, de permanentă primejdie, de încălcare brutală a legilor și principiilor morale au accentuat anumite date ale temperamentului său, determinând și un mod particular de a înțelege și a aprecia lumea. A fost un om profund nemulțumit, irascibil, pătimaș, acuzator, cu o vedere limitată asupra existenței și a oamenilor, sesizând numai partea urâtă și rea a lucrurilor, cu un spirit conservator și terestru, insensibil la idei și fapte mari. Lipsit de studii sistematice prin care să-și apropie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
deosebesc radical. Admirația pentru creația lui Rebreanu este evidentă în poezia Pământul care oferă o viziune personală asupra eroului lui Rebreanu. Pentru Labiș, lumea romanelor lui este o lume pasională, condusă de energii și vibrații: „Tu pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” (Pământul) În poezia lui Labiș coexistă nevinovăția, imacularea copilăriei și rapidul proces de maturizare. Copilăria e o permanență, un prezent continuu al poeziei, chiar când e mistuită de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sau unii becisnici ca tufa. Despre fetele noastre că-s ca florile - de cicoare sau cucută. Dar pe încetul totul va prinde contur și după mai îndelungată conviețuire veți intra în firea adâncă a vieții mele, ca în adâncul vieții pătimașe a unui sat de munte”. Poet sensibil la suflul epocii, cu rădăcini adânci înfipte în solul național, Labiș e un romantic în tradiția pașoptiștilor, a lui Eminescu, Macendonski și Goga, dar și în aceea a lui Sadoveanu. În structura lui
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” Sărutul pământului nu este o atitudine naturalistă, ci un gest ritual, identificat cu sângele elementelor. CAPITOLUL AL IV-LEA Preponderența elementului latin (studiul lexicului pe baza textelor literare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
r. 16 18 : „atunci mi aș lua eu una tinerică, și măcar trei zile să trăiesc în ticnă cu dânsa, cum știu eu, și apoi să mor!”nostalgie, plină de ironie, după vremurile tinereții trecute; retrăirea unui moment de iubire pătimașă, ca în tinerețe, ar fi suficientă vieții omului plin de umor; r. 38 : „așa mi-e drag să fie omul: fătat, nu ouat” admirarea calităților femeii voinice, pline de forță și bărbăție, bine făcute; această mentalitate țărănească este opusă principiilor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
încă o dată să facă în ciudă părintelui său: "la dînsul moi, molatece, mlădioase fiind toate, și port, și mișcări, și grai"; "cuta sastisită a buzelor, [...] puterea nărilor, [...] acea privire tulbure"; "oropsit de la naștere, crescut pe mîini străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine"; "la cîțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrîne grădini"; "fără lăbărțări, razne și prisosuri"; "soitar obraznic [...], băiat deștept [...], băiat bun"; "giolar, rișcar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
perioadă sau anumite acțiuni din acea perioadă, ci de a relata exact, la obiect, adevărul istoric și factual. Distanța pe care timpul ne-o oferă este una esențială studiului În cauză, care ar trebui să ne conducă departe de reacțiile pătimașe și pripite ale anilor ’90, când principalul argument era negarea absolută a perioadei anterioare. Plan structural al cercetării 1. Premisele și contextul național și internațional (politic, economic, social). 2. Metodele de concepere și implementare a proiectelor (din punct de vedere
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
îi va recunoaște lui Eminescu talentul, explicând evoluția lui „nefericită” prin influența Junimii. Între cei împotriva cărora L. a dus campanii polemice este și V. Alecsandri. Iritat de „domnia” literară a acestuia, Macedonski îi supune opera unei analize critice tăioase, pătimașe, reproșându-i superficialitatea (din cauza inexistenței unei experiențe a durerii), sărăcia ideilor, excesul diminutival. Răspunsul Junimii va fi ignorarea disprețuitoare a L. și a directorului său. Dar capitolul campaniilor revistei este mult mai amplu. Articolul Les Petits maîtres, semnat Polit, îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
său; - hoția și jaful - sunt alte fațete ale aceluiași viciu, cărora pe alocuri și în anumite perioade de timp (calamități, legislație deficitară) li se oferă oportunități în plus pentru dezvoltarea lor; - jocurile de noroc și cărți sunt, de asemenea, modalități pătimașe și fără discernământ ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]