3,733 matches
-
cornișa evidențiată ca o demarcație de piciorul lui Hristos. Exact așa cum Învierea lui Piero stăvilește vectorul acțiunii pe verticală, Nașterea Domnului a aceluiași (figura 59) preschimbă povestea Adorației într-un solemn portret de grup ocupând suprafața planului orizontal. Aici centricitatea pătratului nu înfrânge ridicarea și căderea, ci mișcarea de du-te vino pe pământ. Împărțită de verticala centrală în două grupuri, scena îi arată pe îngerii muzicanți în partea stângă, iar Sfânta Familie și păstorii în partea dreaptă. Orizontalitatea acoperișului de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
grupuri, scena îi arată pe îngerii muzicanți în partea stângă, iar Sfânta Familie și păstorii în partea dreaptă. Orizontalitatea acoperișului de deasupra, precum și șirul paralel al capetelor cumpănesc verticalitatea figurilor. Încă o dată, interacțiunea nu se realizează în mod desăvârșit. În interiorul pătratului compact al scenei care corespunde cu formatul cadrului, îngerii cântă, iar publicul meditează, fiecare grup fiind de sine stătător la locul său. Exact opusă ar putea părea Așezarea în mormânt a lui Rafael (figura 60). Acolo totul alunecă în oblicitatea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în încrucișarea lor. Diagonalele, deși active din punct de vedere dinamic, prin devierea lor de la grila coordonatelor spațiale, se comportă precum grinzile ce zăbrelesc o clădire. Opunându-se dihotomiei vertical - orizontal și mediind între cele două dimensiuni, ele întăresc stabilitatea pătratului. Sprijinit de forma de V a celor doi susținători, grupul jelitorilor devine un eșafod solid mai degrabă decât o scenă pasageră. Încă o dată simetria centrică a formatului indică o microtemă simbolică în centru. De această dată este vorba de tema
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centrică a formatului indică o microtemă simbolică în centru. De această dată este vorba de tema susținerii realizată în două versiuni, mâna mortului ridicată ușor de jos de mâna Magdalenei și pânza trasă ferm de dedesubt de mâna tânărului bărbat. Pătratele înscrise ale lui Albers A existat o revitalizare a formatului pătrat în ultima sută de ani. Acestea țineau pasul cu o tendință de depășire a simțului greutății în artefactele culturii noastre. Atât timp cât arta dorește să reflecte experiența vieții în condițiile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o distribuire mai egală a ponderii vizuale a luat locul concentrării către bază din arta tradițională. Un sentiment al suspensiei menține opera în stare de plutire, așa cum putem observa în cea mai mare parte a arhitecturii, sculpturii și picturii moderne. Pătratul și cubul se află în armonie cu această tendință. Printre numeroasele exemple din pictura modernă, o comparație rapidă între operele lui Joseph Albers și Piet Mondrian ar putea fi instructivă. Seria lui Albers Omagiul pătratului oferă o soluție mai tradițională
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
arhitecturii, sculpturii și picturii moderne. Pătratul și cubul se află în armonie cu această tendință. Printre numeroasele exemple din pictura modernă, o comparație rapidă între operele lui Joseph Albers și Piet Mondrian ar putea fi instructivă. Seria lui Albers Omagiul pătratului oferă o soluție mai tradițională, întrucât explorează rolul gravitației pe un domeniu al greutății suspendate. Centricitatea formei pătrate determină compoziția lui Albers, care se limitează la folosirea în exclusivitate a acesteia. Dacă, pe lângă folosirea aceleiași forme, pătratele ar fi și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lui Albers Omagiul pătratului oferă o soluție mai tradițională, întrucât explorează rolul gravitației pe un domeniu al greutății suspendate. Centricitatea formei pătrate determină compoziția lui Albers, care se limitează la folosirea în exclusivitate a acesteia. Dacă, pe lângă folosirea aceleiași forme, pătratele ar fi și grupate în jurul aceluiași centru, centrul de echilibru al compoziției ar coincide cu cel al fiecărei forme interne și schema rezultată ar fi tot atât de statică precum un set de cercuri concentrice. Dar, după cum știm, centricitatea cercurilor este mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în jurul aceluiași centru, centrul de echilibru al compoziției ar coincide cu cel al fiecărei forme interne și schema rezultată ar fi tot atât de statică precum un set de cercuri concentrice. Dar, după cum știm, centricitatea cercurilor este mai rigidă decât cea a pătratelor. Pătratele pot fi înduplecate lesne să alunece de-a lungul uneia dintre axele lor, astfel încât Albers poate disloca componentele seriei sale de pătrate înscrise destul de comod, creând o comprimare la bază și o extensie în partea de sus. Din punct
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aceluiași centru, centrul de echilibru al compoziției ar coincide cu cel al fiecărei forme interne și schema rezultată ar fi tot atât de statică precum un set de cercuri concentrice. Dar, după cum știm, centricitatea cercurilor este mai rigidă decât cea a pătratelor. Pătratele pot fi înduplecate lesne să alunece de-a lungul uneia dintre axele lor, astfel încât Albers poate disloca componentele seriei sale de pătrate înscrise destul de comod, creând o comprimare la bază și o extensie în partea de sus. Din punct de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
precum un set de cercuri concentrice. Dar, după cum știm, centricitatea cercurilor este mai rigidă decât cea a pătratelor. Pătratele pot fi înduplecate lesne să alunece de-a lungul uneia dintre axele lor, astfel încât Albers poate disloca componentele seriei sale de pătrate înscrise destul de comod, creând o comprimare la bază și o extensie în partea de sus. Din punct de vedere dinamic, centricitatea sistemului a fost supusă unui vector excentric, reprezentând atracția gravitațională către pământ și eliberarea din gravitație către înălțime. Expansiunea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sistemului a fost supusă unui vector excentric, reprezentând atracția gravitațională către pământ și eliberarea din gravitație către înălțime. Expansiunea și contracția gradate ale mărimii ajută la crearea tensiunii dinamice, și la fel fac și diferite mărimi ale intervalelor dintre un pătrat și altul. Sunt mai mici la bază, cresc pe margini, culminând cu vârful, unde sunt cele mai mari. Centrele pătratelor sporesc această tensiune, deviind de la centrul de echilibru al întregii compoziții. Deviația este mai puternică în cazul celui mai mic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
contracția gradate ale mărimii ajută la crearea tensiunii dinamice, și la fel fac și diferite mărimi ale intervalelor dintre un pătrat și altul. Sunt mai mici la bază, cresc pe margini, culminând cu vârful, unde sunt cele mai mari. Centrele pătratelor sporesc această tensiune, deviind de la centrul de echilibru al întregii compoziții. Deviația este mai puternică în cazul celui mai mic dintre pătrate, care a deplasat centrul de echilibru al întregului către muchia sa superioară. Totuși, până și această deviație maximă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
altul. Sunt mai mici la bază, cresc pe margini, culminând cu vârful, unde sunt cele mai mari. Centrele pătratelor sporesc această tensiune, deviind de la centrul de echilibru al întregii compoziții. Deviația este mai puternică în cazul celui mai mic dintre pătrate, care a deplasat centrul de echilibru al întregului către muchia sa superioară. Totuși, până și această deviație maximă menține centrul de echilibru în perimetrul pătratului și deci permite centrului să-și mențină controlul intern asupra fiecărui pătrat. „Elasticul” care ține
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de echilibru al întregii compoziții. Deviația este mai puternică în cazul celui mai mic dintre pătrate, care a deplasat centrul de echilibru al întregului către muchia sa superioară. Totuși, până și această deviație maximă menține centrul de echilibru în perimetrul pătratului și deci permite centrului să-și mențină controlul intern asupra fiecărui pătrat. „Elasticul” care ține devierile legate de bază nu are voie să plesnească. Poate pentru acest motiv Albers nu a folosit pătratul cel mai mic furnizat de schema sa
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai mic dintre pătrate, care a deplasat centrul de echilibru al întregului către muchia sa superioară. Totuși, până și această deviație maximă menține centrul de echilibru în perimetrul pătratului și deci permite centrului să-și mențină controlul intern asupra fiecărui pătrat. „Elasticul” care ține devierile legate de bază nu are voie să plesnească. Poate pentru acest motiv Albers nu a folosit pătratul cel mai mic furnizat de schema sa geometrică, așa cum o arată figura 61. Chiar și așa, prin respectarea riguroasă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
maximă menține centrul de echilibru în perimetrul pătratului și deci permite centrului să-și mențină controlul intern asupra fiecărui pătrat. „Elasticul” care ține devierile legate de bază nu are voie să plesnească. Poate pentru acest motiv Albers nu a folosit pătratul cel mai mic furnizat de schema sa geometrică, așa cum o arată figura 61. Chiar și așa, prin respectarea riguroasă a formatului pătratului și a selecției operate de artist, Albers neutralizează tensiunile dinamice din compoziția sa doar prin relații geometrice. Figura
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ține devierile legate de bază nu are voie să plesnească. Poate pentru acest motiv Albers nu a folosit pătratul cel mai mic furnizat de schema sa geometrică, așa cum o arată figura 61. Chiar și așa, prin respectarea riguroasă a formatului pătratului și a selecției operate de artist, Albers neutralizează tensiunile dinamice din compoziția sa doar prin relații geometrice. Figura 61 arată că liniile diagonale care unesc colțurile tuturor pătratelor se intersectează în centrul unui dreptunghi care este exact jumătate din mărimea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o arată figura 61. Chiar și așa, prin respectarea riguroasă a formatului pătratului și a selecției operate de artist, Albers neutralizează tensiunile dinamice din compoziția sa doar prin relații geometrice. Figura 61 arată că liniile diagonale care unesc colțurile tuturor pătratelor se intersectează în centrul unui dreptunghi care este exact jumătate din mărimea pătratului mare. Distanțele dintre pătrate sunt și ele limitate la multiplii unui modul pe care l-am marcat cu „1” în diagramă. Modulul separă pătratele în partea de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și a selecției operate de artist, Albers neutralizează tensiunile dinamice din compoziția sa doar prin relații geometrice. Figura 61 arată că liniile diagonale care unesc colțurile tuturor pătratelor se intersectează în centrul unui dreptunghi care este exact jumătate din mărimea pătratului mare. Distanțele dintre pătrate sunt și ele limitate la multiplii unui modul pe care l-am marcat cu „1” în diagramă. Modulul separă pătratele în partea de jos a structurii. Distanțele dinspre marginile laterale reprezintă dublul modulului, iar cele din partea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de artist, Albers neutralizează tensiunile dinamice din compoziția sa doar prin relații geometrice. Figura 61 arată că liniile diagonale care unesc colțurile tuturor pătratelor se intersectează în centrul unui dreptunghi care este exact jumătate din mărimea pătratului mare. Distanțele dintre pătrate sunt și ele limitate la multiplii unui modul pe care l-am marcat cu „1” în diagramă. Modulul separă pătratele în partea de jos a structurii. Distanțele dinspre marginile laterale reprezintă dublul modulului, iar cele din partea de sus reproduc de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unesc colțurile tuturor pătratelor se intersectează în centrul unui dreptunghi care este exact jumătate din mărimea pătratului mare. Distanțele dintre pătrate sunt și ele limitate la multiplii unui modul pe care l-am marcat cu „1” în diagramă. Modulul separă pătratele în partea de jos a structurii. Distanțele dinspre marginile laterale reprezintă dublul modulului, iar cele din partea de sus reproduc de trei ori modulul. Toate aceste relații simple sporesc stabilitatea și diminuează tensiunea. Rolul cadrului ar trebui menționat în relație cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
trei ori modulul. Toate aceste relații simple sporesc stabilitatea și diminuează tensiunea. Rolul cadrului ar trebui menționat în relație cu ceea ce am discutat în capitolul anterior. În compoziția lui Albers, funcția limitativă a marginii este practic absentă. Modelul repetitiv al pătratelor înscrise ar putea continua la infinit și delimitarea spațiului, constituind la un moment dat chiar unul dintre pătrate, nu l-ar întrerupe ca atare. Cadrul nu se suprapune spațiului pictural asemenea unei ferestre și nici nu acoperă acel spațiu. Nici o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
relație cu ceea ce am discutat în capitolul anterior. În compoziția lui Albers, funcția limitativă a marginii este practic absentă. Modelul repetitiv al pătratelor înscrise ar putea continua la infinit și delimitarea spațiului, constituind la un moment dat chiar unul dintre pătrate, nu l-ar întrerupe ca atare. Cadrul nu se suprapune spațiului pictural asemenea unei ferestre și nici nu acoperă acel spațiu. Nici o limitare efectivă nu poate împiedica expansiunea focarului centric de energie. Permiteți-mi să adaug o observație în legătură cu diferitele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
limitare efectivă nu poate împiedica expansiunea focarului centric de energie. Permiteți-mi să adaug o observație în legătură cu diferitele funcții atribuite de Albers culorii și formei. În seria de picturi pe care o discutăm, culorile lui stimulează centricitatea, făcând ca fiecare pătrat să arate la fel pe toată suprafața. Culorile nu sunt afectate de diferența gravitațională dintre vârf și bază și nici de contrastul dinamic dintre expansiune și comprimare. Forma, pe de altă parte, este descrisă de compoziție ca fiind afectată de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
astfel cu corul senin al culorilor centrice. Armonia cosmică provine de la culoare, iar opoziția terestră, de la formă - aceasta indică mesajul unui colorist. Mondrian desfide centricitatea La prima vedere, picturile târzii ale lui Piet Mondrian par a fi strâns legate de pătratele lui Albers. Ambii artiști se bazează pe de-a-ntregul pe o geometrie rectangulară și, de fapt, istoria artei îi asimilează stilistic ca aparținând aceleiași generații. Totuși, diferența dintre ei este fundamentală. Am atras atenția că, în ciuda caracterului radical abstract al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]