18,714 matches
-
evenimentului. Dar pe obrazul său nu cădea lumina din reflectoare, ci doar soarele, și nici sunetiștii nu-și plasau microfoanele cu tijă lungă deasupra capului său, numai o enervantă muscă și o liniște lungă printre ei. Cineva îi adusese un pahar mare cu Coca-Cola și o pungă plină cu floricele. Se așeză pe iarbă și își închipui că se află la cinema. Așa se mai liniști - filmul se poate opri oricând cu telecomanda. I se făcu semn să se ridice în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
trupul din fotoliu și-l vor întinde pe jos, vor executa un timp manevrele de resuscitare, până se vor convinge că moartea a survenit cu mult înainte ca ei să fie chemați. Apoi cineva se va apleca și va strânge paharul de plastic și punga goală de pe covor. Se vor îndepărta toate petele, iar telecomanda va opri transmisia. În încăpere va fi mult întuneric și multă liniște. Însă, spre dimineață, în fotoliul din fața televizorului se va găsi altcineva care să urmărească
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
goale, nici de la gurile de metrou nu ieșea nimeni, nu trecea nici o mașină și inima i se strânse ușor de frică. Mai avea două străzi. Peste tot era pustiu, nici chiar în piața centrală nu văzu decât pungi de hârtie, pahare de plastic și mii de anunțuri zburând în vântul ce bătea din toate părțile. Pe o bordură din stația de autobuz o aștepta Dan. — Ce e, ce s-a întâmplat? Am întârziat? E în altă parte? Dan îi întinse anunțul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
La ultimul revelion, Mara a adus un casetofon și multe casete. A împodobit camera cu ghirlande din hârtie creponată, a lipit de perdea steluțe din carton argintiu, a adus masa lângă pat și au stat împreună toată noaptea. După câteva pahare de șampanie, au început să danseze, fiecare pe ringul ei - Mara în jurul patului, doamna Aurelia în vârful lui. Și una, și alta se simțeau frumoase și seducătoare, cu rujul lucind pe buze și cu cerceii bătând ritmul pe gât. Doamna
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
aprindă lumina neonului din perete, trebuia să se mulțumească cu lumina unui bec ce își trimitea razele de la veioza de pe noptieră până spre igrasia ce fusese expusă asemeni unui tablou de mari dimensiuni într-un muzeu. Își turnă într-un pahar prăfuit din lichiorul dulceag și roșiatic de pe masă. Se trânti în pat și rămase cu privirea în tavan. Așteptă. În mai puțin de jumătate de oră totul avea să se termine, iar planul său se va dovedi a fi planul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se perindară prin fața lui, etalându-și gradele și metodele de a-l face să mărturisească. I se dădu voie să fumeze și să folosească toaleta personalului, în schimb nu i se oferi nimic de mâncare, iar de băut, doar un pahar cu apă. La început a fost calm, acuzația împotriva lui nu avea nici o logică, însă nu a putut să convingă pe nimeni de acest lucru. Apoi se enervă cumplit, amenință cu tot felul de reclamații, culminând cu sinuciderea. Nu a
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
întunecat îi alungase pe toți turiștii în cabine. Primiseră prosoape în plus și fuseseră rugați să nu iasă pe punte. Din semiîntunericul cabinei nu puteau decât să ghicească ce se petrecea deasupra. Restaurantele și toate sălile de pe vas fuseseră închise, paharele, vesela și șezlongurile fuseseră strânse, iar televiziunea cu circuit închis nu mai funcționa. Majoritatea călătorilor zăceau în cabine, doborâți de răul de mare, care îi făcuse să treacă peste limita indiferenței, dincolo, spre teama unei posibile catastrofe marine. A doua
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de care de mult mă detașasem și mă izolasem ca de ceva periculos. La sfârșitul acelei săptămâni au ținut-o într-o petrecere. Zeci de invitați făceau cu schimbul ca la o uzină cu foc continuu. Muzica transformată în zgomot, pahare de sticlă prea pline, coji de pâine aruncate pe foi decorative de salată, tocuri de pantofi înfipte în mochetă, farduri uitate în baie și mult mult ketchup. Apoi a început să plouă în oraș, iar cei doi s-au retras
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
acel vierme care scurma necontenit În conștiința sa o îndemna să-i cunoască viața Inei în toate amănuntele ei. Când se ivea câte o ocazie, mai strecura câte o picătură de otravă. Este știut că picătură cu picătură, se umple paharul. O curiozitate bolnăvicioasă îi tulbura multe clipe ale vieții. Ținând să fie cât mai firească în întregul ei comportament, era interesată de tot ce ținea de Ina și o iscodea cu o discreție bine simulată, chiar și despre unele intimități
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
unul rău și unul bun, și totul depinde de cel pe care îl alimentezi. Se vede că Olga, îl hrănise mult timp numai pe lupul cel rău. În drum spre holul principal, răsturnă o măsuță pe care se afla un pahar plin cu apă. Paharul se vărsă, sfărâmându-se în sute de cioburi. O fi paharul în care s-au adunat toate otrăvurile acumulate în sufletul meu de-a lungul timpului?, gândi Olga. Veni apoi lângă mama Inei și lângă Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
bun, și totul depinde de cel pe care îl alimentezi. Se vede că Olga, îl hrănise mult timp numai pe lupul cel rău. În drum spre holul principal, răsturnă o măsuță pe care se afla un pahar plin cu apă. Paharul se vărsă, sfărâmându-se în sute de cioburi. O fi paharul în care s-au adunat toate otrăvurile acumulate în sufletul meu de-a lungul timpului?, gândi Olga. Veni apoi lângă mama Inei și lângă Alex, șoptindule: - S-a trezit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vede că Olga, îl hrănise mult timp numai pe lupul cel rău. În drum spre holul principal, răsturnă o măsuță pe care se afla un pahar plin cu apă. Paharul se vărsă, sfărâmându-se în sute de cioburi. O fi paharul în care s-au adunat toate otrăvurile acumulate în sufletul meu de-a lungul timpului?, gândi Olga. Veni apoi lângă mama Inei și lângă Alex, șoptindule: - S-a trezit Ina, vă conduc la ea. - Dar băiețelul? - Dacă aveți puțină răbdare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Mihăiță, spuse ea stins. - O să-l alinți cum vei voi, acum e timpul să te odihnești... și, sărutând-o pe frunte, ajutat de îndemnurile insistente ale Olgăi, părăsi salonul. Alex o conduse pe mama soacră la ea acasă, ciocni un pahar de vin cu tata-socru în cinstea noului născut și, părăsind casa socrilor, se îndreptă spre apartamentul său. Tot drumul până acasă nu-l slăbi însă ideea: E posibil ca un copil să preia fizionomia strămoșilor lui? Precum se vede, e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Să-ți spun drept? - Da, de asta discutăm deschis! - Nu! Eu te vreau lângă mine. Îmbătrânesc și, ferească Cel de Sus să mă îmbolnăvesc și să cad la pat. N-o să aibă, la nevoie, cine să-mi dea măcar un pahar cu apă. - Dar îl ai pe tata! - Tata e mai mult plecat, nu vezi, serviciul la banca asta l-a făcut sclavul ei... - Mamă dragă, tu ești sănătoasă, tata la fel, vă aveți unul pe celălalt, ce folos ai tu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
e cazul și pentru a fi mai explicit, adăugă: - Nu, nu, vă mulțumim, zise Victor, am vrea o rochie. Patroana, voind cu tot dinadinsul să continue oferta ospitalității și pentru a-i binedispune pe clienții săi, spuse cu dezinvoltură: - La pahar sau vă ambalez totul pentru acasă!? Lăsând gluma să alunece o dată cu ochii peste sutele de exponate, Victor se ridică, o luă de mână pe Olga și se îndreptă spre vitrinele în care erau expuse modelele unicat. Patroana nu întârzie să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
șederea în restaurant se prelungi până la lăsarea serii. Nu fără folos, goli împreună cu companionii săi mai multe sticle de vin bun care nu-și dezmințea gradele înscrise pe etichete. În timp ce chelnerul îi turna pentru a nu știu câta oară în paharul ce-și plângea mereu goliciunea, Victor își aduse aminte că soția lui este în spital, poate și născuse. S-ar cuveni, își zise în sine, să se ducă să o vadă. Își ceru scuze grăbite prietenilor de pahar și părăsi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
oară în paharul ce-și plângea mereu goliciunea, Victor își aduse aminte că soția lui este în spital, poate și născuse. S-ar cuveni, își zise în sine, să se ducă să o vadă. Își ceru scuze grăbite prietenilor de pahar și părăsi restaurantul, cum era de așteptat, bine aburit. Efectul alcoolului îi spori curajul și îndrăzneala de a deschide larg ușile spitalului și să întrebe în dreapta și în stânga, cu un glas care depășea cadrul și decența, unde este maternitatea? Culoarele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
numai între noi și... - E târziu Teo, și așa am cam depășit măsura... - Copilului cuminte îi e frică de mama, nu? - Nici vorbă, dar mâine am multă treabă... - Ei, dacă tot vrei să părăsești corabia, hai să mai bem un pahar de whisky. - De ce nu un pahar de vin!? - Pentru că numai așa ne putem drege. Și Teo fără să aștepte, turnă în două pahare gospodărești băutura, considerată ca selectă, Îndemnându-l să nu stea pe gânduri. Băură amândoi. Alex se crispă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Teo, și așa am cam depășit măsura... - Copilului cuminte îi e frică de mama, nu? - Nici vorbă, dar mâine am multă treabă... - Ei, dacă tot vrei să părăsești corabia, hai să mai bem un pahar de whisky. - De ce nu un pahar de vin!? - Pentru că numai așa ne putem drege. Și Teo fără să aștepte, turnă în două pahare gospodărești băutura, considerată ca selectă, Îndemnându-l să nu stea pe gânduri. Băură amândoi. Alex se crispă un pic și chiar mai lăsă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
dar mâine am multă treabă... - Ei, dacă tot vrei să părăsești corabia, hai să mai bem un pahar de whisky. - De ce nu un pahar de vin!? - Pentru că numai așa ne putem drege. Și Teo fără să aștepte, turnă în două pahare gospodărești băutura, considerată ca selectă, Îndemnându-l să nu stea pe gânduri. Băură amândoi. Alex se crispă un pic și chiar mai lăsă în pahar din licoarea oferită cu generozitate de prietenul său. Neobișnuit cu excesul de alcool, simți că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vin!? - Pentru că numai așa ne putem drege. Și Teo fără să aștepte, turnă în două pahare gospodărești băutura, considerată ca selectă, Îndemnându-l să nu stea pe gânduri. Băură amândoi. Alex se crispă un pic și chiar mai lăsă în pahar din licoarea oferită cu generozitate de prietenul său. Neobișnuit cu excesul de alcool, simți că, mai ales ultimul pahar, îi cauza o oarecare instabilitate. Se despărțiră ca doi amici. Alex, deși ieșise la aer afară, se simți încălzit, de parcă ar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ca selectă, Îndemnându-l să nu stea pe gânduri. Băură amândoi. Alex se crispă un pic și chiar mai lăsă în pahar din licoarea oferită cu generozitate de prietenul său. Neobișnuit cu excesul de alcool, simți că, mai ales ultimul pahar, îi cauza o oarecare instabilitate. Se despărțiră ca doi amici. Alex, deși ieșise la aer afară, se simți încălzit, de parcă ar fi avut în stomac un reșou incandescent. Până acasă, avea ceva drum de făcut. Porni cu pas domol. Străzile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
este o urmare firească a unui stres care mi-a zdrobit nu numai sufletul, ci și trupul. Mă aflu la limita suportabilității. În zilele ce urmează, mă voi interna în spital; acasă nu are cine să-mi dea măcar un pahar cu apă. Soțul meu nu mai este soțul meu, nu știu cui aparține, mie însă nu. Și culmea, cu toate că știu, văd și simt cum mă devoră boala, arde în mine dorința de a trăi, nu atât pentru mine cât mai ales pentru
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
întoarcere. Suferințele ei se accentuaseră în ultima vreme. Tragica pierdere a copilului, a lui Petrișor, comportamentul execrabil al lui Victor, tracasările de la serviciu ale căror cortegiu parcă nu se mai termina, toate acestea și încă multe altele contribuiseră la umplerea paharului cu răul care îi șubrezise ființa, aducând-o încet, încet într-o stare de epavă. Acum, se afla într-un pat de spital, fiind suspectă de un diagnostic deocamdată neprecizat. Simptomele și crizele frecvente o conduceau însă cu gândul spre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fusese prietena care se declarase. Îi era greu, nespus de greu. Și timpul, timpul se scurgea imperturbabil, zorit de pricini pe care le știa; dar ea l-ar fi vrut mai răbdător, cum altfel ar fi putut să bea din paharul vieții ultima picătură de amar!? Semnalele chemătoare spre tărâmul celălalt păreau a se îndesi cu fiecare clipă ce trecea. Trebuia să ia o hotărâre. Trebuia! Nu știa cum va primi Ina cumplita lovitură, ce va spune Alex... Dar în aceste
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]